Pe aripi de vers

oglinda îmi spune că am îmbătrânit
dar în sufletul meu am rămas un adult
sunt vii amintirile a tot ce-am iubit
navighez cu fantezia pe oceanul ocult.

trăiesc beatitudini cu iubirea adâncă
timpul meu e freamăt pur de poezie
tăcerea cenuşie e închisă în stâncă
peste care răsună triluri de ciocârlie.

se topesc în raze zăpezile din minţi
primăvara se apropie precum o melodie
multiplicând avântul primit de la sfinţi
care face din tristeţe sublimă parodie.

vorbesc cu poeţii câte-n lună şi stele
prind aripi de zbor versurile mele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem însufleţit

trăiesc beatitudini cu iubirea adâncă
timpul meu e freamăt pur de poezie
tăcerea cenuşie e închisă în stâncă
pe care răsună cântec de ciocârlie.

ador cuvântul primit de la sfinţi
vibrează în lumină ca o melodie
topeşte în raze zăpezile din minţi
şi din tristeţe face frumoasă parodie.

vorbesc cu poeţii câte-n lună şi stele
poeme cu picioare aleargă prin suflet
prind şi aripi de zbor sentimentele mele
când clipele golaşe se îmbracă în sunet.

pun vise la clocit în coşul de nuiele
timpul să le-nmulţească în zi de răsunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Broderie poetică

fire de mătase timpul meu toarce
îmbrăcat în raze şi fine petale
din călătorie visul se întoarce
însoţit de stele vestit de vestale.

am primit înţelepciune de la sfinţi
vibrează în suflet ca o melodie
topeşte cu raze zăpezile din minţi
şi face din tristeţe frumoasă parodie.

prind aripi de zbor sentimentele mele
poeme cu picioare aleargă prin cord
vorbesc cu poeţii câte-n lună şi stele
nestemate de lumină vieţii îi acord.

brodez beatitudini cu iubirea adâncă
tăcerea cenuşie am închis-o în stâncă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adagio cu splendori

trăiesc în plină vară nostalgia subtilă
o muzică, o poezie îmi convertesc iubirea
avântul graţios să pierd clipa ostilă
alunecă formal îmi lărgeşte simţirea.

sufletul mi-e adagio la raze solare
visele îngereşti pe aripi să zburde
la Cristos iubirea să aflu consolare
că am trăit năucă cu momente absurde.

în conştiinţa mea fantezia mi-e clară
simt că zbor peste lume cu magia cerească
aripi transparente mă poartă bunăoară
cu graţie crescândă şi simţire frăţească.

amintiri de fericire mereu mă împresoară
splendori din Paradis vreau să mă locuiască.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viziuni lucide

gânduri albastre, violete, maro
le propulsez spre cer semn că exist
le împart în lume în formă angro
culori să nuanţeze spiritul altruist.

maeştrii de cuvinte farmecă viitorul
porniri pasionale iubiri alimentează
în scenarii de viaţă eu sunt autorul
o lume virtuală mă emancipează.

vorbesc cu poeţii câte-n lună şi stele
poeme cu picioare aleargă prin lume
prind aripi de zbor sentimentele mele
mi-au adus faimă mi-au creat un nume.

clipele golaşe se îmbracă în sunet
animându-mi ecoul rănit de un tunet.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbuciumul substanţial al firii

trăiesc zbuciumul substanţial al firii
fluidităţile erotice pe valuri de dorinţe
chemările timpului pulsurile iubirii
fericirea căutată în moderne tendinţe

progresul conştiinţei pentru divinitate
ninsori de speranţe în iernile blânde
avântul spre stele magică libertate
clipe de graţie în trăiri fremătânde

emoţii mărturisite cu senzaţii dulci
în versurile scrise în stare de veghe
zboruri transcendente peste văi şi lunci
pe oceanul fericirii să cuceresc o leghe

valori descoperite în Logos de sfinţi
credinţa în triumful zorilor din minţi

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineţii
visul nocturn să-l duc la bun sfârşit
ramuri de doină îmi mângâie pomeţii
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.

vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către ţările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.

hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.

în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă creşte cu tradiţii străvechi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NUNTĂ ÎN CER

(Soţiei mele, Aurelia)

Iubita mea îţi cer, acum, aripa,
Ce ne uneşte pe vecie clipa;
Vom poposi în zbor, să-ţi pun cunună,
Din stele, pe o margine de Lună,

Să ne putem lua, de-acolo, zborul,
Spre Raiul unde-şi ţin, acum, soborul,
Frumoasele grădinilor, din care,
Ai răsărit în viaţa mea, ca floare.

Petalele-ţi sunt aripi neştiute;
Eu nu am aripi, însă, nevăzute,
Purta-te-vor, doar versurile mele,
În zborul către cerul plin de stele,

În faeton, făcut din Carul Mare,
Ferindu-te, cu-al meu sărut, de Soare,
Până ajungem la Lumina Vieţii,
Ce cheamă la-nviere şi poeţii.

Şi-acolo-n Cer, iubita mea,-n nuntire,
Uita-vom că există şi murire,
Şi tineri vom rămâne-n veşnicie,
Cât dragostea nu moare-n Poezie!

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansând printre dalii

o foame încordată cu exaltări şi viziuni
mă încearcă iar să nu mă simt înfrântă
de boală de tristeţe de negre minciuni
de singurătatea urâtă şi cruntă

nu sunt confuză cu dorinţele mele
ştiu ce vreau de la lumea sublimă
am planuri mari să zbor către stele
indiferent de anotimp de climă

monumentul iubirii îl sculptez în stâncă
cu fină migală lucrez la detalii
lumina grăieşte în privirea adâncă
reflexe colorate scoase din vitralii

în grădina fermecată minunile rezistă încă
împăcată fericită dansez printre dalii

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extaz dezlănţuit

cântă în mine dezlănţuit extazul
mai toarnă-mi fericire în pahar
să ţin departe de mine necazul
să simt că Dumnezeu mă umple cu har.

stau de vorbă în tihnă cu poeţii
povestind câte-n lună şi stele
sorbind cafeaua zorilor dimineţii
îmbrăcaţi în lumini ca în fine dantele.

Lumină tu împodobeşti sufletul gol
şi te extinzi până la margini de fraze
arzi în raze blânde sufletul frivol
scăldată-n rouă cu licăr de turcoaze.

cu chip de înger încreştinezi zaraze
când îmi este teamă mă alinţi cu raze.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt extatic

trăiesc o linişte totală şi fecundă
sufletul nu e modificat de suferinţă
romantismul persistă în fiece secundă
cu iubirea sacră am certă biruinţă.

tristeţea nu-mi modifică fondul intim
este apanajul melancoliei verzi
în codrul de vise trăiesc extaz ultim
suflete boem cu lumini te dezmierzi!

topesc teama în raze cu singurătatea
iubirea grandioasă a soarelui cuprind
în mângâieri de îngeri găsesc puritatea
prin universul magic fericită colind.

credinţa mea e fermă-mi oferă pietatea
de gândurile sumbre sufletul desprind.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet translucid

în oceanul cunoaşterii şi eu mă simt un val
simt mereu mângâierea ţărmului mirific
sufletul meu cântă răsună din chimval
Cristos mă învaţă viaţa să o glorific.

timpul mă supune la freamăt visceral
regrete şi greşeli pot să le rectific
în oceanul cunoaşterii şi eu mă simt un val
cu mărgeane si corali în spaţiu specific.

deasupra mea e cerul reperul ideal
muntele de vise cuprins în lanţul trofic
mă reazem pe credinţă spirit senzorial
fac din tristeţe artă- poemul prolific.

în oceanul cunoaşterii şi eu mă simt un val
simt mereu mângâierea ţărmului mirific.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracol de iarnă

timpul alunecă pe raze de stele
e spectacol cu magice ninsori
fulgi se topesc în palmele mele
sunt atât de fragili şi uşori.

e iarnă şi-ţi cânt o colindă
cu cai năzdrăvani ce zburdă pe văi
crăiasa zăpezii se piaptănă-n oglindă
pe uliţe de vreme răsună zurgălăi.

cu paşi grăbiţi se-apropie Crăciunul
un cor angelic răsună în ureche
nu-i nimeni mohorât, niciunul
nu se desparte de tradiţia veche.

printre mioare blânde se naşte tribunul
să mântuiască lumea cu patimă străveche.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala vieţii

învăţ de la fluturi zborul lin şi tandru
învăţ de la albină viaţa s-o îndulcesc
mă-nvălui cu parfumul florilor de leandru
stejarul mă învaţă cu freamăt să trăiesc.

învăţ de la munte să fiu temerară
să mă înalţ peste prăpastia adâncă
învăţ să fiu solară ca zilele de vară
chipuri de speranţe am sculptat pe stâncă.

învăţ de la arhangheli drumul spre nemurire
filozofii îmi arată cum să mă recunosc
împletind cu raze slove de iubire
beţie şi extaz cu miresme de mosc.

învăţ de la pădure să-mi ascund suspinul
stele mă învaţă să nu cunosc declinul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonia viselor fireşti

dimineaţa răzbate prin aburi de cafea
se trezesc gânduri din raiul gândirii
lumina coboară pe zări de catifea
cu sclipiri de cristal în raza privirii.

e cald şi e bine şi eu mai visez
întâlnirea cu muza, cu poeţii iubiţi
întâmplări frumoase veselă condeiez
sunt împăcată să-i văd fericiţi.

mă visez însoţită de lună şi stele
în călătoria mea prin lume
visez primăvara, armonii cu lalele
peste tot trecutul lasă urme.

strâng în rucsac amintirile mele
dragi experienţe din cartea cu nume.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară de poveste

anii trec în grabă nu ajung goana lor
eu sunt o frunză în arborele vieţii
freamăt ziua întreagă cu speranţă şi dor
mă-ngălbenesc treptat sub umbra tristeţii.

anii ce mi-au rămas îi dedic poeziei
prietenilor virtuali ce vibrează ca mine
sunt poeţii mândri pe geana fanteziei
în slove de suflet curg lacrimi sibiline.

trăiesc să iubesc să vorbesc de miracol
nimic nu-i mai presus ca viaţa sublimă
cu Dumnezeu în cuget n-am teamă de pericol
sper ca bătrâneţea să aibă blândă climă.

vara e de poveste din superb spectacol
în suflet cântă păsări inima mi-o animă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enciclopedie

trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi
nu ştiu ce să fac cu-această bogăţie
decât să-i bucur pe îngeri şi sfinţi.

pot să fac din tristeţe hazlie parodie
s-o duc pe umeri trecând poduri, punţi
trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi.

crezul mă motivează- operă sine die
pornesc în lumea largă cu paşii mărunţi
rezonează în suflet o sacră rapsodie
tu moarte hapsână n-ai să mă înfrunţi.

trăiesc cu conştiinţa o enciclopedie
de amintiri şi vise, zboruri peste munţi.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În chip de imortelă

sunt ca o floare strivită într-o carte
între pământ şi cer mă ofilesc
cum să las trecutul meu de-o parte?
amintiri arzătoare mă năpădesc.

buzele mele sunt petale crestate
timpul mi-e potrivnic bătrâneţea grea
cu mâinile la piept încrucişate
mă rog să fie lină viaţa mea.

mă îmbrac în violet că o brânduşă
a venit primăvara în sufletul meu
vreau să îmi strecoare pe sub uşă
vestea că am să dăinuiesc mereu.

precum o imortelă în cartea vieţii
să-mi dezlege tainele filosofii, poeţii.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrajă pe un ţărm de vis

viaţa e o minune mă tratează regeşte
lumini îngereşti mă sărută pe tâmple
Dumnezeu îmi vorbeşte spune că mă iubeşte
îmi ninge bucurii şi complexe şi simple.

lumea mea e plină de culoare de cântec
muzicienii sunt aleanul mâhnirilor mele
cu rapsodia verde pot neguri să spintec
freamăt ca arborii să mă atingă stele.

lume de poveste şi de dulce slovă
mă lipesc de tine ca ţărmul de mare
unde rădacini adânci de mangrovă
ascultă vrăjite a soarelui chemare.

zbor spre univers precum o supernovă
în constelaţii de vise trăiesc o sublimare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În flux de raze

destram întunericul cu umbre de spaimă
drumul spre steaua mea e pavat cu iubire
pe reţele sociale mă bucur de faimă
tăcerea de piatră o curm prin zdrobire.

când vine furtuna mă ascund în poem
cu ochi de stea cu aripi de înger
zbor peste nouri negri trubadur boem
să nu mă răpună năvalnicul fulger.

n-am pustiit cuvântul trecând prin deşert
extazul este măsura vibraţiilor mele
spirale sonore mă inundă ca un concert
extins peste noapte să cuprindă stele

lumi de armonii trec prin flux de raze
lumina fericirii se aşterne pe fraze.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub un cer boem

trăiesc stări cristaline din boem izvor
în puritatea lui se oglindeşte cerul
am închis tristeţea şi i-am pus zăvor
ca să nu mai tulbure magia, misterul

elanurile tandre m-apropie de stele
în suflu melancolic mă regăsesc şi eu
am rupt şapte peceţi la gândurile mele
destram tăcerea şi vorbesc cu Dumnezeu.

timpul meu se măsoară cu ample vibraţii
cerească feerie se cerne peste suflet
sufletul meu s-a încărcat cu revelaţii
şi deseori îmi pare că plutesc pe sunet.

bezne şi abisuri dispar în constelaţii
norii se descarcă-n ploaie împunşi de tunet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!