Voluptăți de sânge

izvoarele vieții izvorăsc din voință
învățate cu gânduri ce aprind lumini
misiuni de destin pentru conștiință
dau forță și tărie anilor pelegrini.

nutresc în somn în vis în întristare
să ajung cu versul până la Dumnezeu
să-i fiu în nopți stinghere încântare
din înțelepciunea unui străvechi tezeu.

coexistență ciudată cu versul trăiesc
îmi cresc aripi de înger plin de fericire
curgeri spontane de viață mă împlinesc
un clește de foc mă strânge-n simțire.

voluptăți de sânge pe inimă cresc
plăceri dezlănțuite din marea iubire.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Citate similare

Ultima dorință

lăsați-mi versul să ajungă la nemurire
limpezit în izvoare de dor și de cânt
este darul meu ce îl las cu iubire
lumii în care trăiesc și mă alint.

lăsați-mi versul aripi largi să prindă
să zboare spre zenit dincolo de nori
să răsune-n ceruri ca o mândră colindă
să bucure stele, îngeri mângâietori.

lăsați-mi versul, mare, vesel să crească
să atingă creste, culmi de fericire
este dorința mea cea pământească
să atingă faimă și strălucire.

sculptez în stâncă versul cu litere de aur
să rămână-n veșnicie sufletescul meu tezaur.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorință pentru mai târziu

lăsați-mi poezia ruptă din iubire
să șoptească la izvoarele speranței
flăcări de emoții și de fericire
doruri argintate din oglindă creanței.

nu cer nimănui poeziei trofee
lăsați-mi versul să atingă stele
să cerșească lumină din Calea Lactee
iertarea pentru toate păcatele mele.

cu poezia am trecut mai ușor
prin viața plină de asperități
cu versul în sânge pot să și mor
căci mi-am lăsat amprente în cetăți.

lăsăți-mi poezia torent neânvins
am strîns în ea lumină din necuprins.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanță târzie

(lui Ninel și Mihaelei)

mi-e dragă viața plină de iubire
și-i mulțumesc mereu lui Dumnezeu
pentru lumina cernută-n simțire
pentru înțelepciunea de tezeu.

nu m-a lăsat răpusă de tristețea acerbă
de șarpele durerii încolăcit pe oase
am înălțat spre cer o romanță superbă
să bucur stele cu acorduri duioase.

mi-e drag romantismul de suflet candriu
de zile cu prieteni pline de magie
am câștigat cu moartea un pariu
că voi capta în suflet aripi de veșnicie.

mă îmbracă lumini cu sclipiri de safir
rătăcind prin lume ca un boem zefir.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Antivirus

Versul unu
versul doi
versul trei
versul patru

Versul doi
versul șase
versul șapte
versul opt

Versul șase
versul trei
versul unsprezece
versul unu

Versul doi
versul paisprezece

Costel Zăgan, Leacul Poeziei/Nobel pentru Medicină

poezie de din Leacul poeziei/Nobel pentru medicină (23 aprilie 2020)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba română.

Versul meu

versul meu întotdeauna ba e trist
ba-i numai jale
versul meu în care ba exist
ba curg la vale

versul meu e todeauna ba alint
ba ideal
versul meu în care ba te mint
ba fug la deal

versul meu e todeauna ba destin
ba nenoroc
versul meu în care ba ești chin
ba stai pe loc...

poezie de (17 aprilie 2019)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare frumoasă, ton serios

Distribuie

Proiecții în timp

port poezia în sânge, curge ca izvorul
face popas în inimă s-o liniștească
freamătă în voie cu patimi amorul
pentru destin și viață cu soarta lumească.

m-am strecurat abilă printre lumini și umbre
așa fericită s-ajung la bunul Dumnezeu
am îngropat în codru toate grijile sumbre
luptând pentru speranțe ca un versat tezeu.

am ridicat credința pe falnice creste
unde sfinți veghează alături de Cristos
mi-am făcut din soartă mirabilă poveste
beată de elixirul dulce amar gustos.

noaptea steaua mea îmi dă câte o veste
despre urcușul meu în univers sfătos.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jocurile minții

voi umple cu versul distanța dintre noi
romantism primăvăratic plin de armonie
cu petale de gânduri și dorințe-n trifoi
cerul să mă recunoască soi de omenie.

să înnobilăm pământul cu iubirile curate
casa noastră să ne fie versul ticluit
geometria surâsului sub stele fermecate
să aibă măreția cerului nebiruit.

ne cunoaștem după vorbe după vise
cuvântul ne e călăuză prin întuneric
o familie suntem cu ferestre deschise
cu jocurile minții strălucind feeric.

poveștile vieții curg lin din condeie
deschidem poarta inimii cu versul cheie.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aspecte de vrajă

noaptea se strecoară în cântec de greieri
pe cerul mirat stele dansează o polcă
din lanul de gânduri, tu poete să treieri
poemul cu grău... vis hipnotic de votcă.

să străbați exaltat ca luna universul
să întâlnești la porți lumini îngerești
la vernisaj de astre tu să prezinți versul
care îți amintește mereu să iubești.

știi iubirea de viață o imensă livadă
ramuri pline de rod se-apleacă la pământ
pelerini îl gustă sunt mirați să vadă
minuni care cresc pe hotarul sfânt.

rădăcina iubirii e o sacră plămadă
în adâncul glie se încălzește-n cânt.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Revelații

timpul se relaxează în cântec de cobzar
lumini angelice dansează pe strune
eu am dezlegat misterele din rune
și-am cumpărat iubire de la aprozar.

Neptun mă surprinde cu valuri albastre
marea fericirii mă cheamă la ea
uneori răsar minuni în calea mea
mă țin departe de drame și dezastre.

scormonesc în minte după revelații
un rai monumental crește în mine
în oaza mea de liniște îmi este bine
armonii de gânduri ridic în constelații.

conjug universul până la plus infinit
lansez spre el versul care m-a definit.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Am aripi

Îmi cresc aripi către o nouă viață,
către un somn lin fără de uitare
către acele vise, ce azi le am
așa cum le-am avut și ieri
și le mai am și mâine...
Îmi cresc aripi, aici
lângă lăstarii timpului meu
și vreau să zbor...,
dar voi zbura acolo unde
numai lăstarii timpului o vor ști
Îmi cresc aripi,
către o țintă bine definită
și chiar dacă îmi va fi greu
voi învinge..., doar
am lăstarii timpului meu
ce acum abia au răsărit.
Am aripi și sunt abia
la începutul zborului meu
către... TOT
Am aripi!

poezie de
Adăugat de Daria DumitrasSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee interesantă, exprimare plăcută, ton serios

Distribuie

Destăinuire

oscilațiile sufletului răbdătoare le trăiesc
privesc albastrul fantomal al înserării
luceafărul e o prezență pe care o iubesc
și valul ca o mângâiere la malul mării.

gânduri care dezgroapă vechile amintiri
spiritul copilăros ca-n prima tinerețe
freamătul vibrant al luminii-n simțiri
prima iubire descoperită cu delicatețe.

toate astea se succed în mine abundent
în inima care pompează doar iubire
nutresc ascensiunea unui vis ardent
spre marea fericire și spre împlinire.

mâini diafane cern lucruri fără precedent
urechi care ascultă a mea destăinuire.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Versul ca un cântec printre nuferi

port slova în sânge în chintesență
mereu la Luceafărul gliei mă-nchin
la cenaclul nocturn fac prezență
ascult stelele cu versul divin.

port versul în nervură în celule
ușor ca fluturul ce mângâie flori
pe lacul cu nuferi zbor cu libelule
prin sufletul meu se perindă sori.

simt cum mă răsfață cerul albastru
spiritul meu se scaldă în culori
nu știu de urlete nici de dezastru
știu componenta magică de la viori.

cu versul meu am cucerit un astru
îmi așterne lumina departe de nori.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plus de fericire

am învățat din greșeli și am luat
din viață tot ce a fost mai frumos
am cumulat lumini și am evoluat
să am sufletul demn de Isus Hristos.

în clipele de mare detașare am visat
cu reflexii albastre că sunt fică de cer
sentimente romantice mereu m-au temperat
nu m-au lăsat nicicând stingheră să disper.

apelul la credință l-am exersat mereu
ea m-a călăuzit și pe drumuri bizare
triumful iubirii mi la dat Dumnezeu
în ritmuri sonore pe culmi de spendoare.

plusul de fericire este versul meu
răzbate abisul ca magnificul soare.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea, panaceu universal

știu ca iubirea este panaceu universal
locuiește în inimă îndulcește amarul
costumează timpul cu aer provensal
în nopți cu lună plină destramă coșmarul.

pregătește visul mirabil cu noi misiuni
să cucerească stele cu ample idealuri
cu farmec și magie în zeci de versiuni
cu valuri de speranțe ce inundă maluri.

iubirea naște-n taină izvoarele de doină
trece printre materii ca zâna cea bună
de farmecul ei sacru nu sunt străină
nobila afecțiune s-a extins pe lună.

stele îmbrățișează cu lumini în cunună
iubirea inventează la toți o viață bună.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Imortele

eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele
inima-mi freamătă sub cerul languros
ninsori de lumină cad peste castele.

eu mi-am găsit o cale cu mersul riguros
transform cuvintele în flori imortele
eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.

mă învelesc cu slova pe timp friguros
chipul călduros e pictat în pastele
îmi este mângâiere pentru timp neguros
vorbe de duh cresc ocrotesc vârstele.

eu mi-am găsit filonul în versul viguros
și muntele mi-e martor că mă înalț la stele.

hipersonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Confort sentimental

versul și cu dragostea se țin de mână
pornesc spre fericirea de safir
tot ce simt acum vreau să rămână
amintire zâmbitoare ca un trandafir.

un comfort sentimental trăiesc acum
adun gânduri supreme din spațiul ocult
avântul magic mă poartă pe-un nou drum
pavat cu vers și cântec minunat să exult.

un infinit de-mbrățișări mi-este alint
dulci sărutări nutresc până la urmă
inspirații mă ajută să ies din labirint
în lumina creativă abisul se curmă.

sursele speranțelor izvoresc din vers
dorințe de puritate lansez spre univers.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Secvențe de viață

timpul se sfințește sub soarele divin
convertește la iubire naturile toate
revelații de credință urcă-n cer senin
secvențe de viată au sorți fermecate.

armoniile lumii sunt dansuri în lumină
azi muzica angelică răsună grandios
broderii sangvine se țes în albumină
cresc principii sfinte pe tărâm glorios.

sufletul se modelează cu temeinicie
să se apropie duios de Dumnezeu
am împărțit în lume slove cu dărnicie
cu muza mea alături am scris un expozeu.

trăiesc senzații de ascensiune-n veșnicie
alături de stele vreau să ajung și eu.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmi trăiesc viața în inele ce cresc

Îmi trăiesc viața în inele ce cresc,
ce peste lucruri se întind.
Ultimul cerc nu îl mai împlinesc,
dar vreau să îl sporesc.

Rotesc în jurul lui Dumnezeu, în jurul vechiului turn,
rotesc de milenii, îmi pare;
și nu știu încă: Sunt o furtună, sunt un șoim
sau doar un cântec mare.

poezie clasică de (20 septembrie 1899, Berlin-Schmargendorf), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de AndriescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la -88.00- 34.99 lei.

Priceasnă

pe scena vieții trăiesc emoții reale
gânduri luminoase mă năpădesc
Hristos Mântuitorul mi-a ieșit în cale
și mă sfătuiește să mă fericesc.

am primit Lumină am primit Speranță
am primit în viață tot ce mi-am dorit
sunt în echilibru în dreaptă balanță
cu sufletul curat sunt om împlinit.

îi cer Mântuitorului să îmi dea sănătate
o bătrânețe plină de înțelepciune
povara crucii să mi-o ia de pe spate
viață să fie lină ca o rugăciune.

spre cer să mă înalte vise înaripate
versul ce arde-n mine ca un tăciune.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cugetări

nu pot să trăiesc unde nu e iubire
căci ura totul mistuie ca un lacom foc
și fără credință nu este împlinire
eu îmi voi crește crezul până la soroc.

unde e iubire se sfințește locul
și sfinții poposesc plini de lumină
să-mpartă fericire cum a zis prorocul
căci viața e minune - favoare divină.

unde nu-i iubire cresc numai scaieți
răsare mătrăguna, buruiana otrăvită
lumina nu zâmbește în mohorâte vieți
trece din dramă-n dramă ființa neiubită.

iubirea răspândește grații și fineți
căci lumea iubitoare e și milostivită.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
♥ Cum pot ajuta?

Fani pe Facebook