
Blestem
O zi am fost în paradis cu tine
Și ne-am iubit cu sete, impulsiv,
Deși, printre suspine, obsesiv,
Spuneai că-mi dai ce nu mi se cuvine.
Și-ai vrut să te desprinzi definitiv,
Dar drogul amintirilor revine
Și-l alungăm spunând c-așa e bine
Și-l punem pe adio lait-motiv.
Dar liniștea zadarnic i-așteptată,
Că, separați, din seară până-n zori,
Cu viața pe vecie bulversată,
Trăim, printre mesaje și scrisori,
Blestemul de-a ne fi-ntâlnit o dată
Și de-a ne despărți de mii de ori.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Să menajăm sensibilitățile unora...
Cum cei din UE - Vest ne spun,
Și România e umilă,
Îl alungăm pe Moș Crăciun
Și-l (re)primim pe Moș Gerilă!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuni și stele
Ne-am iubit în ochii lumii,
Sau ascunși, feriți de toate,
Ne-am iubit precum nebunii,
Într-o clipă, pe jumate
Ne-am iubit în ploi superbe,
Uzi în suflet, vii sau morți,
Între zori și nopți acerbe,
Între granițe de sorți
Ne-am iubit răpuși, albaștri,
Pe sub ceruri călătoare,
Pe pământ și printre aștri,
Printre stele căzătoare
Am iubit murind, dar veșnic
Doar iubind am renăscut,
Prin sărutul, care strașnic
L-am simțit... și cât l-am vrut!
Ne-am iubit precum furtuna,
Eu un tunet și tu stropi,
Fulgere ne-au fost cununa
În biserici fără popi
Ne-am iubit cumva fantastic,
Fără timp, fără de noi,
Ne-am iubit, iubind artistic,
Ca-n picturi... sinceri și goi
Ai fost note, portativul,
Melodie într-un trup,
Eu doar vers, tu doar motivul
Ca iubire să-ți aduc
Ne-am iubit... tu o regină,
Eu... un rege-ndrăgostit,
Ne-am iubit cumplit, cu vină,
Doamne cât ne-am mai iubit!
Ne-am iubit război și pace,
Ne-am iubit noapte și zi,
Însă inima nu-mi tace
Și mai vreau a te iubi
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cuantică
Noi ne-am iubit când eram slavă,
Mister și taine printre stele.
Eu din particule rebele,
Iar tu materie suavă
Noi ne-am iubit o veșnicie,
Chiar dinainte de-a fi viață.
Precum a fost lăsat să fie,
Tu profunzimi, eu suprafață.
Noi ne-am iubit pe când Lumina,
Era doar cuantică iubire,
Pe când voința și nevina
Erau Cuvânt și nu vorbire.
Și ne-am iubit adu-ți aminte
Pe fiecare stea din noapte
Ca două inimi fără minte,
Două intenții fără fapte.
Noi ne-am iubit de când e lumea,
Chiar dinainte de-a ne naște.
Eu întâmplarea, tu minunea
Ce într-o zi se vor cunoaște.
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ne vom despărți
(poem cu hopuri)
Când ne vom despărți
Aș vrea să plouă...
Știu, sună a clișeu
Dar cine e regina roșie peste clișee?
Eu.
Când ne vom despărți
Vreau să ne ia o săptămână, două, trei
Să aibă timp pisica
Să facă pipi în papucii tăi.
Că dacă nu-ți rămâne din mine
Mai Nimic
Măcar să porți cu tine
Un damf de pipi de pisic.
Să-ți fac atunci o traistă cu blesteme
Ți-aș cam face
Cu toate nopțile în care
Te-am așteptat pe ace.
Dar hai, să nu imaginăm o despărțire tristă
Mai bine o șuetă, o trecere-n revistă
Să bem niște coniac aproape împuțit,
să ne-amintim, în fine, cu ce scop ne-am iubit.
Am fost mai buni, mai limpezi
Mai păpădii, mai miere
Am fost o simplă carne
Nălțarea în cădere.
Ne-am spus din ce în ce mai multe-n mai puțin
Am fost o slugă poate, poate ai fost stăpân.
Unul pe celălalt ne-am tot imaginat
Copii, adulți, ne-am tot jucat...
Ne-am tot jucat
De-a viața.
Eeeei, ce să mai vorbim
Când ne vom despărți
N-aș vrea să ne urâm.
M-am dezmeticit de-odată
Și m-am întrebat: cum e posibil ca totul să fi fost creat
Din iubire.
Iar noi să tot vorbim de despărțire?
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epig(r)onii
(Confraților epigramiști, un remember, la ziua lui Păstorel)
Se știe bine azi că Păstorel
Era un bun degustător de vinuri
Și ce ziceau rivalii după chinuri,
Spunea în trei secunde numai, el.
În crama-n care vin să-și facă plinuri,
De-a valma, mușteriii, fel de fel,
A fost o zi în care-ntr-un duel,
A provocat suspine și leșinuri:
Spunând, în epigrame(!), toată seara,
Podgoria și soiul, aditivii
Și cum e înclinată viișoara,
Și-a uluit atât de mult convivii,
Că-n Iași, dar ce spun Iași, în toată țara,
De-atuncea scriu catrene toți bețivii!
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne-am atașat de Tine
Ne-am atașat de Tine înțelegând Cuvântul
Când ne-am desprins de lumea eternelor pierzări
Am aruncat "cadouri" ce ni le-a dat pământul
Și am pornit pe drumul spre necuprinse zări.
Primindu-ne în ceata ce merge spre Cetate
Ne-ai explicat lucrarea ce n-o înțelegeam
Și ne-am putut convinge că doar prin puritate
Acces avem, deplin, în neamul lui Avraam
Am vrut să Te cunoaștem mai bine... și mai bine
Și-ai împlinit dorința ce-n suflet s-a născut
Și-am mers unde te-ai dus: prin văi și pe coline
Și-atâtea vise, împreună, am țesut.
Regrete nu au fost și nu vor fi vreodată
Că Ți-am urmat povața, c-am fost ascultători
Ne-ai scos, cu duioșie, din starea complicată
C-ai vrut, întotdeauna, să fim învingători.
Ne-am atașat de Tine înțelegând chemarea
La slujba aprobată de Duhul vieții noi
C-așa e sigură, în Paradis, intrarea
Alături de acei ce-au devenit eroi.
Cu Tine vom parcurge cărarea-ntortocheată
Să evităm capcane plasate de vrăjmași
Ca să privim spre Slavă, spre veșnica răsplată
Ca vrednici credincioși și devotați urmași.
Ne este dragă ora sublimei alianțe
Când ne-ai scăpat ființa din mersul spre nimic
Și-n inimi facem loc divinelor speranțe
Ca mult să se-nmulțească recolta ce-i în spic
În vale împreună, în ceruri împreună
Acesta este traiul cu har înmiresmat
C-așa doar împliniri, în ființe, se adună
Semn c-am spus "DA" la tot ce Tu ne-ai dat.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (2 iunie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui "strecurat"
A fost, la viața lui, primar,
Prefect, o dată și-nc-o dată,
Consilier, parlamentar,
Dar om al muncii niciodată.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anacreontică
Odată Cupidon printre bobocii de flori
Zburda, sorbind rozele cu miresmele lor.
Și o roză-i plăcu, străluciri în culoare având.
Curios și timid, vru s-o știe-ndeajuns,
Însă floarea-l răni cu un ghimpe ascuns:
Cupidon își luă zborul plângând.
Peste deget își suflă, și-l suge, și-l apasă,
Dar zadarnic! Atunci la zeița frumoasă
Se duse, Bosumflat:- "Iubirea mea de flori s-a isprăvit!"
Și Venus surâzând îi zise:-Te-mpotrivești.
Copil frumos ca ele, tu însuți chinuiești,
Trimiți săgeți în inimi și totuși ești iubit!"
poezie celebră de Iulia Hasdeu (septembrie 1885), traducere de Victoria Ana Tăușan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un juvete printre pești - Janet Nică
Văzându-i titlul, te gândești
C-acest oltean cu perii creți
E un juvete printre pești
Și-un pește printre alți juveți.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

19 iulie 50 de ani de la aselenizare
Adevărul ăsta e,
Despre Lună, și-l susțin:
Numai doi căzut-au pe,
Restul omenirii, din.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminesciană
Pe cei ai căror ochi aleargă
Pe versul meu și-l tot "colindă",
Îi sfătuiesc frumos să meargă
Și să se uite în oglindă!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel
Paserile iuți de baltă
Printre nuferi gălbiori
Fug de luntrea ce tresaltă
Sânii fetei rotungiori.
Lacul în arginți sclipește
Hărțuit de raza lunii
Și-l străpunge-arar un pește
Vrând să-i vadă fetei, sânii!
Ce n-aș da să fiu pescarul
Ce întinde nada-n zori
Fetei ce posedă harul...
De-a transmite dulci fiori!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursitoare
Lună... nuferi... lac... și stele...
Și-o femeie printre ele
Ce-și aruncă hainele,
Să-și afle ursitele.
De o vreme, nu mai știe
Ce-i real, ce-i poezie...
Dragostea îi dă târcoale
Și ea se topește-n soare.
Plânge, cântă și dansează,
Nu mai știe de e trează.
Se trezește-n Răsărit
Și visează la iubit...
Are doruri multe, -o mie...
Și visează că e... VIE!!!
Își dorește întâlnire
Pe un nufăr de IUBIRE,
În argintul lacului,
La cântul brotacului...
În noaptea de catifea
Cu El se va bucura
De-a dragostei fericire,
Împletită cu uimire
Și tumultul de simțiri,
Ce nasc jaruri în priviri...
Cu sufletul îl îmbracă
Și-l iubește și dezmiardă...
Cu săruturi nesfârșite
Și cu doruri împlinite...
Alintându-l până-n zori,
Învelindu-se cu nori...
Când visa, așa, pe iarbă,
El sosește și o-ntreabă:
"Aici ești, iubită dragă?!!!
Te caut de-o viață-ntreagă!"
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri pentru "final"
Minciuna a fost să fie de-a dura dată,
Odată de la tine, la mine aruncată.
Simțită a fost sau bine vrem să facă...
În urma ei un adevăr să reînceapă...
Păcate ducem toți și le împrăștiem
Plecăm cu tot cu ele și nu le numărăm
Trăim în necredință, în "nesfârșit final"
Precum Adam și Eva, și noi, în vis carnal.
Ne ducem cu visarea la Cel ce-I Sfânt și Sus
Și ne gândim iertarii iubirii ce s-a dus.
Și-n drumul cel mai scurt spre abis, de-i cel final
În rugăciune punem și dragoste și-un ban...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plimbare printre stele
Ne-am spus povești despre stele
În nopțile scurte, până-n zori,
Noi alergam visând printre ele
Văzându-ne viața-n dulci culori.
Acum, visez tăcut despre tine
Călcând cu sfială pe pământ
Ochii te văd aproape, lângă mine.
Într-un trandafiriu veșmânt.
Simt urma mâinilor tale lin,
Buzele ard, cratere nestinse,
De ce ești crud strașnic destin
Nu-mi spui secretul iubirii ascunse?
Mai așteptăm trandafiri să-nflorească
Mai dă-ne Doamne timp să trăim,
Ca-n viața asta omenească
Să fim fericiți, să ne iubim.
Buzele-mi sunt mai însetate
De dorul tainicului sărut,
De trupurile îmbrățișate
Iar noi privindu-ne tăcut.
Mă simt cuprins de o divină amețeală
De aceea te caut și nu te regăsesc,
Vino de departe, fără nici-o sfială!
Să-ți mai spun încă o dată "Te iubesc!"
poezie de Mihai Leonte (8 noiembrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Dacă râd
Vei ști că plâng
În vers fără de tine
Căci tu îmi ești
Și dor și cânt
Punte de suspine.
Dacă scriu
Vei ști că-mi ești
Prezent în toate cele
Căci tu îmi ești
Dor și poem
Blestemul unei iele.
Dacă pleci
Vei ști că-mi ești
Pulsul dintre atrii
Căci tu îmi ești
Vals vienez
Iubirea dintre aștrii.
Dacă zâmbesc
Vei ști că sunt
În tine pe vecie
Căci eu îți sunt
Un dor nebun
Iubirea-n Poezie.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Depărtări
Vei pleca în țară-ndepărtată,
iar cu tine n-ai să iei merinde,
foamea, setea, acolo nu te prinde
în feeria aceea fără pată.
Dacă-ntristarea te va cuprinde
c-ai plecat departe dintrodată,
să nu rămâi prea mult îngândurată;
scânteia revenirii se aprinde.
Amândoi ne-am strecurat cu bine
prin viața noastră-ngemănată,
în urmă fără lacrimi și suspine.
Printre ale trecutului ruine
vom începe viața înc- odată,
când tu vei reveni din țări străine!
poezie de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Depărtări
Vei pleca în țară-ndepărtată,
iar cu tine n-ai să iei merinde,
foamea, setea, acolo nu te prinde
în feeria aceea fără pată.
Dacă-ntristarea te va cuprinde
c-ai plecat departe dintrodată,
să nu rămâi prea mult îngândurată;
scânteia revenirii se aprinde.
Amândoi ne-am strecurat cu bine
prin viața noastră-ngemănată,
în urmă fără lacrimi și suspine.
Printre ale trecutului ruine
vom începe viața înc- odată,
când tu vei reveni din țări străine!
poezie de Ioan Friciu din Inedită (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudență - după Revelion
Voi înceta beția... lată,
Doar după Bobotează-n zori,
Că-i mult mai bine beat o dată
Decât mahmur de două ori.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre amintiri
În colțul tău cu amintiri,
Printre atâtea altele îngălbenite,
Printre răvașe scurte de iubiri
Mai sunt și ale mele rătăcite.
Ți-au mai rămas niște fotografii
Și amintiri se poate să mai fi rămas
Și niște libertate ai și zile mai pustii
Și lacrimile mele, calde, pe obraz.
A mai ramas ceva miros din mine
Și poate amintirea primului sărut
Cu urmele atingerilor fine
Și-un colțișor din sufletul meu rupt.
Dar cred nu a mai rămas nimic
În mintea ta, că tare-i încurcată,
Căci dacă mă iubeai un pic
De ce să mă fi pus cu toate laolaltă?
Iubirea noastră rău ai pângărit-o
Iar lacrimile-mi n-o mai pot spăla,
Ai murdărit-o și-ai mototolit-o
Și-ai aruncat-o la picioare-n urma mea.
Când din trecut te-or bântui strigoii
Iubirilor însângerate, vei ajunge
Să te închini dorinței și nevoii
De-a sta colțul amintirilor..., și-oi plânge!
05.05.2016
poezie de Florentina Mitrică (5 mai 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!