Încrâncenare

Încrâncenare tristă e trădarea voastră,
Vipere, susţinute de noi, vot cu vot,
Năruiţi, nemernicilor, un veac de Unire
În care-am crezut şi asta nu-i tot.

Geme nemulţumirea amară în noi,
Nu ne trataţi ca pe nebunii de rele,
Ţara se aprinde, cine o va stinge
De intrăm adânc şi-n alte belele?

Încrâncenarea tristă e trădarea voastră,
Ridicaţi privirea, crezând în Dumnezeu,
Îngenuncheaţi în faţa Sfintei Uniri,
Îndepliniţi credinţa de-a fi uniţi mereu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara asta nu-i a voastră!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care luptă,
Sătui de burta lor suptă,
De foame, sete şi câte...
Of, destine amărâte!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care n-au,
Şansă la viaţă, şi stau,
Prin spitale, aşteptând,
Moartea, însă până când?

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a celor care pleacă,
Şi haină de rob îmbracă,
Căci aici n-au nici o pâine,
Şi-i acră ziua de mâine.

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă,
... E a pruncilor ce vin,
În urma noastră, şi ţin,
Mândri, steagul tricolor,
Vor viitor în ţara lor!

Ţara asta nu-i a voastră,
Politruci de viţă proastă...

E a celor care luptă!
E a celor care n-au!
E a celor care pleacă!
E a pruncilor ce vin!

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă îi trataţi pe cei din jurul vostru cu răutate, cu siguranţă că viaţa vă va trata într-un mod asemănător, iar în final inima voastră va fi împietrită şi viaţa voastră va deveni tristă şi searbădă.

citat din Paramahamsa Yogananda
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânie proletară

Epigramişti celebri, geniali,
Câţi vă aflaţi în zarea cea albastră,
Telectuali şi intelectuali,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Când pandemia vine valuri, valuri,
Făcându-ne tristeţea mai sihastră,
Inconştienţi, voi faceţi festivaluri,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

De vise rele omenirea geme,
De secetă, mor florile în glastră
Şi nu e zi să nu avem probleme,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Voi jubilaţi cu iambi şi amfibrahe
Şi ciripiţi ca pasărea măiastră,
Înghesuiţi în cărţi şi almanahe,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Partidele se-agaţă de fotolii
Şi luptă pentru bunăstarea noastră,
Iar voi, naivi, vă lustruiţi orgolii,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Guvernul mulge ţara după vrere,
Poporul are parte de colastră,
Voi nu vedeţi că-n lume e durere?
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Ne adormiţi cu gluma, cu gargara
Şi lumea o vedeţi de la fereastră,
Vă pieptănaţi, în timp ce arde ţara!
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea ultima unire

Vine mama să mă-ntrebe
de Grigore cel Vier
ţara asta iarăşi fierbe
supărată-i pân-la cer

Basarabia e tristă
şi Ardealul e tot trist
prostia din nou insistă
eu mă fac dar nu exist

Ce Moldovă şi ce ţară
ne înalţă şi doboară
Ţara noastră Românească
fără noi dar să trăiască

Că murind prin alte părţi
vom trăi cu-aceiaşi morţi

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (30 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântată-i nunta

Binecuvântată-i nunta tinerilor credincioşi
Domnu-i face prin iubire fericiţi şi luminoşi;
Binecuvântată fie nunta voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i viaţa soţilor ascultători
ei rămân în Domnul una, credincioşi şi iubitori.
Binecuvântată fie viaţa voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i roada soţilor rămaşi curaţi
fiii lor vor creşte-n Domnul, credincioşi adevăraţi;
binecuvântată fie roada voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i munca soţilor nedespărţiţi
ei, prin harul rugăciunii de nimica nu-s lipsiţi;
binecuvântată fie munca voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i casa celor primitori de fraţi
dăruind, primesc belşug - ajutând, sunt ajutaţi;
binecuvântată fie casa voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

Binecuvântată-i plata care vor primi-o Sus
soţii buni, uniţi în slujba şi-ascultarea lui Isus;
binecuvântată fie plata voastră tot aşa
pe pământ şi-n veşnicie să vă bucuraţi de ea.

poezie de Nicolae Moldoveanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, tristă singurătate...

O, tristă singurătate!
spin bătut de vântul soartei,
pe-o câmpie fără flori...
doar cu stoluri vii de ciori,
croncănind în van de toate,
parcă rândul nu-i şi-al lor,
să-şi piardă aripa dreaptă,
în decursul anilor.

O, tristă singurătate!
floare veşnic ocolită...
de apropiaţii tăi,
ce rezişti ca o cetate,
sfidând jungla celor răi,
doar călită în credinţă,
plăcută lui Dumnezeu.

O, tristă singurătate!
ai o lege a recompensei,
ce sfidează chinu-ţi greu,
mesaje vii cuibărite,
dar divin în sânul tău,
Ispite din tinereţe,
care m-au curtat mereu,
arta şi credinţa coaptă,
veşnicia în neam lumesc,
cheamă oamenii buni îndată,
şi mă strigă câteodată,
cu speranţă că trăiesc.

poezie de Valeria Mahok (8 ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce

De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Căci blestemată sunt de când eu te-am văzut.
Căci rouă cad peste-a toamei funingine
Şi mi se preling uşor pe trup
De parc- aş plânge.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când alţii plâng în locul meu
Şi trag cu greu pe trup a vieţii cruce
Şi-n ochii lor văd remuşcări
Şi-o dragoste amară, tristă.
De ce să-mi blestem zilele
În lumea asta antichristă,
Când nimeni nu mai ştie de ce plânge
Şi-n faţa lui Christos îşi duc rând pe rând
cu greu pe trup a vieţii cruce.
Şi El îndurerat de dragostea amară, tristă,
Îşi blestemă pe cruce zilele
Şi rouă îi preling uşor pe trup
Privindu-mă- n a toamnei funingine
Şi plânge.

poezie de Otilia Leopold
Adăugat de Otilia Leopold
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea rămâne trădarea chiar nefolosită...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştienţa miracolului depinde de capacitatea voastră de a simţi sau de a intui prezenţa lui Dumnezeu în viaţa voastră. Iar capacitatea voastră de a intui prezenţa lui Dumnezeu depinde de voinţa voastră de a avea încredere în voi înşivă, de a avea încredere în ceilalţi şi de a avea încredere în viaţa voastră, pe măsură ce ea se desfăşoară.

Paul Ferrini în Liniştea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cu o generaţie în faţa voastră

Sunt cu o generaţie în faţa voastră,
Ba chiar cu două dacă stau să mă gândesc,
De nesimţirea şi de vorba voastră proastă,
De scârba ce-o aveţi de neamul românesc.

Voi alogeni mârşavi cu genele tarate,
V-au pus stăpânii lumii să vă bateţi joc
Şi traiul ni-l administraţi la jumătate,
Cu ordine de exersat pasul pe loc.

Eu am milenii de cultură pămînteană,
Filozofii în sânge de neam însemnat,
Voi doar nemernicia tipic golănească,
De trădători cu pedigriu şi atestat.

Sunt cu o generaţie în faţa voastră,
Ba chiar cu două dacă stau să mă gândesc,
În pieptul meu respiră pasărea măiastră,
Cu doina din Parâng mă înrudesc.

Al mamei voastre dumnezeu de hahalere,
Voi generaţie de hoţi şi pârnăiaşi,
Prin inimă de câine vă musteşte fiere,
Dintre jigodii sunteţi laşii cei mai laşi!

Sunt cu o generatie in faţa voastră,
În pieptul meu e cuib de pasăre măiastră.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreo 20 de târguri de nunţi am numărat anul trecut. Treaba voastră, Dumnezeu e sus şi vede cum trataţi celibatarii.

citat din Ştefan Munteanu
Adăugat de nomad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ceea ce numiţi lume, trebuie să începeţi s-o creaţi: gândirea voastră, imaginaţia voastră, voinţa voastră, dragostea voastră trebuie să devină această lume.

citat celebru din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche (1885)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trepte ale trădării: trădarea celui care ţi-a făcut rău: este o faptă necreştinească, condamnabilă; trădarea celui pe care nu-l cunoşti şi care nu ţi-a făcut niciun rău: este o faptă foarte condamnabilă; trădarea celui pe care-l cunoşti şi care nu ţi-a făcut niciun rău: este o faptă extrem de condamnabilă; trădarea celui care ţi-a făcut numai bine, precum trădarea lui Iisus de către Iuda: este o faptă de neiertat, care nu i-a fost iertată nici de Iisus lui Iuda; trădarea părinţilor de către copii, a copiilor de către părinţi, sau a fraţilor între ei. Ultima formă de trădare este o faptă abominabilă de neiertat, care le întrece în grozăvie pe toate celelalte.

George Budoi în Trădarea şi Trădătorii (6 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin românesc

De-un veac unite Ţările Române
Dar separate de duşmani, mereu,
Cu-ai săi copii ce-au fost şi vor rămîne
Uniţi, de-a lor credinţă-n Dumnezeu.

madrigal de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România Pitorească

România-i ţara noastră
A celor, ce sunt Români
Şi în veci va fi a voastră
Dragii noşti', Dacoromâni.

Astăzi, este ziua ta
Slavă ţie! ţară dragă
Noi cu drag te vom cânta
Ca să ştie o lumea întreagă.

Eşti ţara cea mai bogată
De aceea eşti râvnită
Te-ajutăm să fii,, bărbată,,
Să devii iar împlinită.

O ţară mai frumoasă, în lume nu există
Tu Românie, ţara mea de dor
Arată-ne, că eşti,, unionistă,,
Să fim cu toţi românii, un singur popor.

Întâi Decembrie, este ziua ta
Bogată ţară,,, dar săracă,,
Tu ai avut cumplita soartă
Aceea, de-a fi mereu furată.

Parveniţi făr' de origini
Aciuaţi, pe-aici vremelnic
Hrăpereţi far'de ruşine
Ne-au furat în mod sistemic.

Ţara noast' nu-i de vânzare
Cum vor unii ca s-o vândă
Să le spunem c-un glas tare
Nu mai staţi duşmani la pândă!

Bate vântul de unire
Dinspre Bucureşti spre Prut
E visul nost' de reîntregire
De toţi românii, acum cerut.

Acum mai mult ca întotdeauna
Să fim uniţi şi patrioţi
Din cele două ţări, să facem una
Haide Române! Că sigur o să poţi.

Dacă acum unirea nu o facem
Poate, mai târziu va fi mai greu
România Mare s-o refacem
Haideţi acum! Să ne urmăm acest traseu.

Români!, prin noi acelaşi sânge curge
De ne unim, vom fi mult mai puternici
Doar împreună vom putea învinge
Că doar uniţi, putem rămâne veşnici.

Din Chişinău şi Bucureşti
Să se audă tonul de unire
Române! De vrei într-adevăr să te uneşti
E necesară o scânteie, sa-avem acea pornire.

Românie! chiar de-ai fost de unii sărăcită
Să ştii că toţi românii te iubim
Astăzi de ziua ta, sa fii mai fericită
Nu e departe ziua, când noi vom izbuti.

La mulţi ani! România.
01.12. 2022
Angelin Leru

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Angelin Leru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie pentru mamă

Nu e viata atât de tristă
Precum ţi se pare ţie
Hai sa faci pace cu moartea
Şi din moarte viaţa învie.

Nu e viaţa atat atat de tristă
Ştiu că te-ai cam săturat
Dar o viaţă fără lecţii
Oare ai fi preferat?

Nu e viaţa atât de tristă
A fost şi a mea la fel
Dacă credinţa persistă
Capeţi mari puteri de Zeu.

Nu e viaţa atât de tristă
Roagă-te pentru lumină
Ştiu ca durerea insistă
Roagă-ti Zeii, cere milă.

Nu e viaţa atat de tristă
Tristă e inima ta
Dacă n-ai credinţă-n suflet
Omu-i trist şi viaţa-i grea.

Nu e viaţa atat de tristă
Câte în Cer atâtea în viaţă
Dac-ai crede un pic mai mult
Ai privi de sus la viaţă.

Nu e viaţa atat de tristă
Precum a fost viaţa ta
Dacă Moartea îţi vrea viaţa
Ridică-te, spune DA!

poezie de Nicoleta Petre (30 octombrie 2019)
Adăugat de Nicoleta Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea

S-a dus o dragoste... şi alta a venit,
I-am auzit bătaia-n poartă,
Dar inima n-a desluşit
Că visarea-mi era moartă.

Apoi, a ei trădare
Niciodată n- am să o uit,
Am suferit şi am iubit
În străfundul firii;
Nu pot să uit trădarea iubirii.

Visul amintirilor permise
Mă-ntristează-n suflet
Şi-n adâncul firii,

Dar cu acestea toate
Nu voi uita întreagă viaţa mea,
Unica iubire, cu luciri de stea.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cafeaua cu vis şi fum

Privirea mea, pierdută prin aburi de cafea,
e tristă, abătută, şi caută ceva
prin timpul interzis: întoacerea la vis,
la noaptea cea din urmă, în care ai venit
când umbrele îşi curmă conturul alungit
şi se petrec, în taină, spre lumea de mister,
îmbrac-o nouă haină, un dar trimis din cer,
şi-apar din nou, ca vis, şi totul e permis.

Sunt, încă, într-o stare în care n-am habar
de-a fost ca, din uitare, să mi te-apropii, iar,
sau te-ai crezut, prin timp, în vechiul anotimp,
în care ritualul din nopţile târzii
era iraţionalul atâtor nebunii
în care, cu plăcere, adânc ne-am cufundat,
iubire şi tăcere, atât cât ni s-a dat,
şi nu a fost un vis, iar noi ni l-am permis.

Privesc, tăcut, cafeaua ce, sigur, s-a răcit,
şi fumul de ţigară ce urcă... rătăcit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea foloseşte înţelepciunea, înţelepciunea trădează trădarea...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-aş fi tristă?

De ce-aş fi tristă,
când tu m-ai învăţat libertatea!?
Am gustat-o împreună, picătură cu picătură.

De ce-aş fi tristă, când ştiu că vei veni
cu cerul în priviri şi zâmbetul deschis
spre alte orizonturi...

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!