(Z)baterea de zi

o lucrătură cu adevărat
minusculă: nu
aproape nimeni n-ar paria pe distinsul poet
într-o cursă de fond cu obstacole permanente
mai degrabă s-ar
încrede mulţimea în vocea forjată a unui
fierar mercenar
(?!) – da
o lucrătură cum nu s-a văzut
publicată vreodată pe motiv de micime a lente
lor sentimente abia exprimate în z
baterea de zi
cu zi către noaptea
acelei creaţii primordiale de un răsunet
mai mult decât centenar

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cunosc un poet
un prieten
care ar putea fi un mare poet
dacă n-ar fi atât de poet

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui şmecher

Ori de-i subaltern, ori şef,
Se cunoaşte că-i figură.
El de lucru n-are chef;
Ştie doar de... lucrătură.

epigramă de Ion Bindea din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat se teme când o femeie îi conduce maşina. Bărbaţii sunt de părere că majoritatea femeilor nu apreciază un echipament de calitate şi o lucrătură delicată. Maşina este mândria şi bucuria unui bărbat. Şi tot timpul se întâmplă acelaşi lucru. Ea deschide portiera în curbă şi o face praf de un chioşc de ziare. Dacă însă el o iubeşte cu adevărat, o să îi dea voie să-i conducă maşina. O dată sau de două ori. Este ca un gest simbolic, prin care îi arată că are încredere în ea şi că în ochii lui, ea valorează mai mult decât maşina.

Sherry Argov în De ce bărbaţii se însoară cu scorpii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această indiferenţă pe care o resimt, când nu sunt deloc înclinat într-o direcţie mai degrabă decât într-alta prin greutatea nici unui argument, este cel mai scăzut grad de libertate, şi vădeşte mai degrabă un defect al cunoaşterii, decât o superioritate a voinţei, căci dacă voi cunoaşte întotdeauna cu claritate ce este adevărat şi ce este bun, nu voi fi niciodată în dificultatea ca să mă hotărăsc ce judecată şi ce alegere trebuie să fac;şi astfel voi fi pe deplin liber, fără a fi vreodată indiferent.

Descartes în Meditaţii metafizice
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

poeţii sunt nişte fiinţe nedesluşite
ei îşi fac nişte lumi pe care le locuiesc singuri
de asta nimeni nu se poate lăuda că a văzut vreodată un poet adevărat

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peretele care cade

înspre afară
îl vom propti abia către vară
intenţia
contează mai mult decât păianjenii mici
cu gura plină de tencuială

ce urcă obraznic aici într-o nară (?!) vânos

narativă când vine spre tine
câinele din vecini să latre a fiere
în ştirb
sosirea noastră din ro
mânia precară prin vama cenad
înspre afară
...
afară din trup şi din suflet
din poezie no
biliară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul

ce bine
arată un poet
când e beat (?!) –
către...
luceafăr

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

duplicitate

Duplicitate

Lucrătură pe la spate.

monostih de David Boia (11 octombrie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valul de speranţă

ultimul val de speranţă – cel nou –
avea consistenţa unui tricou
cu găurele (?!) – dimineaţa de vară
nu lărgea decât pâlnii de re
turnat sentimente absente

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ocnaşul

abia în ultimii ani a
observat că femeile sunt
mai frumoase decât
bărbaţii iubiţi sub pământ
şi abia
mai face faţă acum
înţepăturilor de insecte
cu voaletă şi tinere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoarecii îşi aleg o regină şi cu toate că o adoră, ştiu că şi reginele se află într-o cursă. După doctrina lor, numai zeii sunt, se pare, socotiţi a nu avea curse, dar nimeni n-a mai văzut de mult un zeu.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele-n pungă

dacă aş fi Dumnezeu cu D mare, nu
m-aş leza foarte tare
să mă înjure cât e ziua de lungă creaţii
mei prea lăsaţi
cu ochii în soare – care e într-o pungă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A da

din maus e lucru mare:
aşa se naşte o postare
în care gândurile tale,-n moale,
se văd plăcute de un altul
ce-şi pune poza lângă tine
(?!) –
şi-i bine, e atât de bine
să ai un prieten leneş, virtual,
în lumea ce ai părăsit-o
pe motiv de cursă contra
cronometru estival...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verdele

fac - poate - cu nervii
poate
ea să-mi salveze bustul purjat
din maşina săltării (?!) de
ce stau întins ca o câmpie prea ofilită
ca să nu mai v
orbim despre verde
le ca un ce
ai de-a face cu mine
pe picior jucător jucător jucător
cu muşchii gîndului în
cordaţi -
cercuri şi cercuri
abia exprimate...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banchetul lui Alexandru cel Mare

(adaptare după Pseudo-Calistene)

"În săli de marmură sclipind
Sau în noroi de aş muri,
Îmi e la fel. Ce-ar mai conta?
Oricum ar fi, e moartea mea:
Tăcută mă va-nvălui
Şi tot ce-a fost s-ar nărui,
Şi cuceriri vijelioase,
Şi vise nobile, frumoase,
Iubiri în cuib de catifea,
Pe nimeni n-ar mai desfăta
Şi nimeni nu s-ar veseli,
Sărutul ei când l-aş primi.

E moartea mea o masă-ntinsă,
În luxul unui viu banchet,
Cu trufandale berechet
Şi lumânări, flori de-amarante,
Amfore duse de bacante,
Într-o tăcere ancestrală,
Căci sala balului e goală,
Intrarea fiindu-le lăsată
Doar celor ce n-au suferit vreodată."

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Barba lui

moş crăciun îmi creşte din obrazul stâng
iar eu îi cresc lui din urechea de dreapta
asta înseamnă
că stăm lipiţi ca-ntr-o poză abia colorată
încă de când aveam amândoi şapte ani
(?!) - şi atunci şi a
cum am cerut prin scrisori pensule şi vopsele
negândind că vreodată voi scrie şi cărţi
asta înseamnă
că undeva sunt poet dar încă mai pot să mă joc
printre imagini şi amintiri cu... anatomia

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este copilăria? Niciun învăţat de pe lumea asta n-ar putea explica unui copil până n-ar simţi fiorul din pieptul lui infantil, căci durerea i-ar acoperi cuvintele la gândul că într-o zi s-ar întoarce acolo unde nimeni nu-l mai aşteaptă.

Camelia Opriţa în Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019, Insula timpului (altă povestire cu tâlc de copil)
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punctul mâncat

n-ar fi nimic în ghetuţele de la mall
decât tălpicii adunaţi sfâşiaţi
de gheare micuţe dar clare
scărpinând (?!)
pe moşul crăciun pe spatele ne
văzut în compania
altor femei cu copii agăţaţi agăţaţi
ca fructele în uscare
de rădăcina des
creşterii lor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita voastră

voi ce aţi face dacă ea
iubita voastră
s-ar deplasa s-ar am
plasa cu viteza melcului a
tomic într-o carne a
sezonată - cu viteza
unui meteorit aflat pe orbită (?!) foarte lent, cu
pulpe din charmuri de vită
un meteo
rit cunoscut prin asprimea
cu care (t)ratează
pământul
cu toată izbirea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu greşitoru'

Îndrept arma către mine –
glontele abia de-mi vine...

E o puşcă ce nu muşcă,
e o puşcă-blândă-puşcă...

Am atunci a nu muri,
am a trage – zi cu zi!...

poezie de Traian Abruda din Orele rindelei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!