Moartea ca un bumerang

Între începutul fără început
Şi sfârşitul fără de sfârşit
Sunt eu-
Alfa şi omega
Curând strămutat în VEGA...
Între naşterea mea,
A ta,
A lui,
A oricărui,
Vuietul flămând al bumerangului...
Orbi, vindem şi cumpărăm iluzii!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naşterea şi moartea sunt două procese ireversibile în viaţa unui om, sunt alfa şi omega, începutul şi sfârşitul.

aforism de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme şi epigrame (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la alfa la omega

Ce fără margini încântare

ce cântec fără de-nceput

ce taină revărsată-n mare

femeia porneşte c-un sărut

Ce cântec fără de-nceput

femeia-ncepe cu sfârşitul

dar niciodată n-am s-o uit

femeia-i pâinea şi cuţitul

Femeia-ncepe cu sfârşitul

ce taină revărsată-n mare

cu răsăritul şi-asfinţitul

e cea mai pură întâmplare

Ce cântec fără de-nceput

ce rai de unde-ai re-născut

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la alfa la omega

Ce fără margini încântare
ce cântec fără de-nceput
ce taină revărsată-n mare
femeia porneşte c-un sărut

Ce cântec fără de-nceput
femeia-ncepe cu sfârşitul
dar niciodată n-am s-o uit
femeia-i pâinea şi cuţitul

Femeia-ncepe cu sfârşitul
ce taină revărsată-n mare
cu răsăritul şi-asfinţitul
e cea mai pură întâmplare

Ce cântec fără de-nceput
ce rai de unde-ai re-născut

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbaleta

Platoul munţilor, cerurilor
pâlcuri de zăpadă, nori
este pătruns de-o şoaptă
trasă cu arbaleta
arătând traseele montane
printre nori, printre zăpezi,
ce poartă forme diferite
arătând începutul şi sfârşitul
săgeata indicând drumurile
aruncate în paradisul zăpezii
pline de indicatoare
cu trimiteri exacte
pentru a începe şi a sfârşi
ce-ai început şi nu ai sfârşit
sau ai sfârşit fără să începi.
platoul munţilor alb-albaştri
desene, imagini, delir,
sunt doar început şi sfârşit,
sfârşit şi început.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între alfa şi omega

Sufletu-i o carte cu file de mister,
Labirint de arte, din cioburi de eter.
Dornic, levitează prin mii de galaxii,
Să primească darul ambroziei timpurii.
Corabia lui Isis o lasă ca tribut,
Şi primeşte-o viaţă - fantomă pe pământ.
Din catarge rupte, aduse de furtuni,
El îşi face scară, să iasă din genuni.
Se pierde într-un vis, în somnul neputinţei,
Renaşte din abis, cu harul biruinţei.
Ofrande el închină, în zbor de şoim hoinar,
Să nu fie-o umbră în focul din Tartar.
Pe altar, prinos - un totem cu stea -
Oferă veşniciei, din soarele lui Ra.
Şi sufletul devine un Alfa între sfinţi,
Precum şi un Omega al celor adormiţi.

poezie de Gabi Bărbulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alfa şi omega

Dumnezeu ca prefaţă nu-i de-ajuns
de izbucnesc şi lucrurile-n plâns

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (20 februarie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bahică

Unii caută bodega
Între alfa şi omega.

distih de David Boia (3 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pe un fir întins
între Alfa şi Omega
poetul funambul
înfruntă viaţa

poezie de Louis Savary din Un poem nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun

E ziua Ta, Doamne
Şi Eşti Veşnicie,
Eşti Calea Luminii
Dintru Început!

Eşti Cuvântul Sfânt,
Ce s-a făcut Om
Şi Eşti Adevărul
Fără de sfârşit!

Alfa şi Omega,
Cerul şi Pâmântul,
Viaţă şi Iubire!
De Ziua Ta, Doamne:

Slavă! Slavă! Cânt!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşitul oricărui sfârşit e un început în sfârşit.

aforism de David Boia (3 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirulina din complexul Alfalfa dă eficienţă maximă

Alfalfa iau de o lună
Şi mă simt în stare bună,
Cum se simte-n apă cega...
Mă simt Alfa şi Omega!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem_fără_titlu

fără lună ceru-i o necunoscută
un xyz aruncat între timp şi spaţiu
un telefon fără ton
la care vorbim
în minutele libere
între vieţile şi morţile noastre

fără soare sunt un vers anonim
un geniu cu ecuson fără umbră
un du-te vino continuu între
două puncte licărind
pe o hartă veche din univers
unde toţi îşi caută comoara

fără tine nu am zgomot
fără zgomot nu am somn
fără somn nu pot visa
şi fără vis
fără vis acest poem nu există

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste capitulata

Nepăsarea gîndeşte între noi distanţele
Între alfa, omega, au crescut doar restanţele,
Răni încă transparente sfîrtecă sentimentele
Nu mai putem conecta elementele

Ce stratifică dragostea din punctul fix de larva,
În ochiul mirific s-a injectat otravă,
Ai rămas nevăzut pe un tărîm pierdut
Ce putea să fi fost, s-a trecut.

Între noi s-au mai pus bariere de sticlă
Ce leagă dorinţa în cordoane de frică,
Corup idealul direct pe palete,
Ne macerează inimile în eprubete.

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte versuri ale Universului

Sfârşitul e început
Începutul e sfârşit
Răstălmăceşte-le...
La început e cuvânt
La sfârşit tot un cuvânt
Şi care e cel sfânt, sfânt...
Odihnă de frunză în vânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adierea sufletului

Un răsărit de soare
Între noapte şi zi
Un Univers infinit
Fără început / sfârşit

poezie de Daniela (10 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria

E Cuvântul cuprins
Între Alfa şi Omega,
Locul în care Timpul
Îşi sădeşte permanenţa:
Din laurii strămoşilor,
A cioplitorilor în infinit
Şi a sufletelor călăuzitoare
De Lumină,
Frumuseţe
Şi Adevăr!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

În şcoala Domnului Isus

"Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul..."
(Apocalipsa 1:8)

Când am venit întâia dată
La şcoala asta minunată,
Câţiva "copii", mai mari ca mine,
M-au tras deoparte şi mi-au spus:
— De azi încolo, ţin'te bine,
Tu eşti şcolar al lui Isus!

Despovărat de greul vinii,
Am stat în băncile luminii
Şi-am învăţat din Sfânta Carte
Ce-nseamn-a păcii bucurie,
Ce-nseamnă viaţă fără moarte,
Ce-nseamnă Cer şi Veşnicie...

Şi-am scris pe-a inimii tăbliţă
Cu-a dragostei, de foc, peniţă,
Un Nume scump, un Nume viu,
Un Nume ce-mi sporeşte dorul
Şi veşnic n-am să uit să-L scriu:
Isus Cristos, Mântuitorul!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunăvestire

În noaptea asta lungă, fără sfârşit,
o femeie umblă subt cerul apropiat.
Ea înţelege mai puţin decât oricine
minunea ce s-a-ntâmplat.
Aude sori cântăreţi, întreabă,
întreabă şi nu înţelege.
În trupul ei stă închis ca într-o temniţă bună
un prunc.
De nouă ori se-nvârte discul lunei
în jurul pruncului.
El rămâne nemişcat şi creşte mirându-se.

................................................

În noua noapte fără sfârşit
ciobanii păzesc naşterea unor semne cereşti.
Mă duc între ei să vestesc:
Tăiaţi-vă mieii pe cruce
În amintirea jertfei ce se va face.
Ridicaţi-vă de lângă foc
în cojoace cu flăcări de lână.
Luaţi făclia ce-am aprins-o
în steaua coborâtă
deasupra ieslelor roase de boi
şi daţi-o mai departe
din mână în mână.
În curând fiul omului va căuta un loc
unde să-şi culce capul,
răzimându-şi-1 ca şi voi
de pietre ori de câni adormiţi.

În curând rănile purtate prin văile noastre
s-or vindeca
închizându-se ca florile la întuneric.
În curând picioare albe
vor umbla peste ape.

poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1924)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să cumpărăm trup, ne vindem sufletul.

aforism de George Geafir din Capul piramidal şi efectul de piramidă (2001)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inutil

vorbim atât de mult despre clipe strânse cu grijă
în minţile noastre copilăroase şcolăreşti disciplinate
niciun sens, fără răspunsuri, un spălat pe faţă
pe fundul sitei nu rămâne măcar un pumn de stele
când lumea fără început şi fără sfârşit
a început şi s-a sfârşit de atâtea ori
cu noi sau fără noi, cine ştie
spunem atât de multe în tăcerile noastre pietrificate
în cruci pe mormintele veseliei frenetice inutilizabile
de ce să mai vorbim când putem să tăcem atât de bine
cu impresia certitudinii că am înţeles totul şi nimic
trecerea între zumzet năucitor şi linişte cosmică
un val pe ţărmul existenţei lăsând o spumă fantomatică
ne retragem în inima oceanului să ne mai naştem o dată

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!