orbul la orelist
n-aude ciocârlia
în decembrie

senryu de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

jucător de go
admirând ciocârlia -
brazdă adâncă

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

jucător de go
admirând ciocârlia -
brazdă adâncă

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie -
militarii trec în pas
de defilare

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

1 Decembrie -
tricolor la fereastră
de sărbătoare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

neînţeleasă de nimeni
nici măcar de orbul
care vede lumina zilei
după un veac petrecut
în întunericul surd
e trist să rămâi singur
când e vreme de iubit
ai vrea ca ploaia din jur
să aibă stropi de fericire
îţi doreşti să fii perechea ei
vrei ca totul să fie armonie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mircea Ioan Casimcea (sau orbul găinii)

Patru luni am căutat
Un director mai de soi;
Cu stupoare am aflat:
Directorul... era-ntre noi.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un agronom se creşte între ogoare, un pădurar în vederea pădurii, un chimist între retorte, un avocat la procese. Numai un suveran se creşte smulgându-l din mijlocul societăţii pe care e chemat a o stăpâni şi făcând din el, prin multă îngrijire, orbul care nu vede, surdul care n-aude, ologul care nu se mişcă. Se pare că aşa se capătă mila lui Dumnezeu, ca să nu mai semene cu ceilalţi oameni.

aforism celebru de Nicolae Iorga din Cugetări
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIOCÂRLIA ÎN PERICOL (Cota la vânătoarea ciocârliei de câmp=440.000 exemplare în perioada 15 mai 2019- 15 mai 2020)

Aceia care împuşcă
Ciocârlia, ciocârlanii
Merită ţinuţi în cuşcă
Până se vor schimba... banii!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin Poarta Sărutului şi orbul vede faţa ascunsă a lunii.

aforism de Vasile Durloi din Imperia
Adăugat de Vasile Durloi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia

Se duce ciocârlia spre ţări mai fericite,
Lăsând mâhnita iarnă cu viscole şi ger,
Plăpânda melodie, poete-mbătrânite,
Cu-ncetul se retrage ş-iluziile per!

Natura cărunţită s-acuma tot mai cată
Pe blânda cântătoare cu cântecu-i perdut!
Nu mai spera, poete, în inima-ţi sfărmată
Să redeştepţi avântul doritului trecut!

Se duce ciocârlia să cânte-n depărtare,
Acolo unde vara mai poate străluci...
Ce mai aştepţi, poete? E ziua de plecare!
Vei mai cânta o dată... dar numai nu aci!

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 29

Când soarta mă doboară şi sunt dispreţuit
Îmi plâng de milă că sunt un proscris
Şi cerul surd n-aude când urlu înnebunit
Şi îmi blestem destinul ce mi-e scris.
Aş vrea să fiu din nou plin de speranţă
Să fiu ca cel ce are mulţi amici,
Ca cel ce are un scop bun în viaţă
Şi să mă-nfrupt din tot ce e pe-aici;
Dar stau şi mă gândesc şi râd de mine
Oare tu ştii-n ce stare mă găsesc?
Căci sunt ca ciocârlia în dimineţi senine
Ce imnul şi-l înalţă spre raiul cel ceresc;
Dar dragostea ta dulce îmi umple inima
Că nici măcar cu regii eu soarta n-aş schimba.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ginecologul către orelist

Noi am fost colegi mereu,
Şi ne facem de folos,
Ambii am trudit din greu:
Tu mai sus, iar eu... mai jos!

epigramă de Ioan Târziman din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă extrag din visul

ce tainic mă ţinea în himere
cobor picioarele goale
pe parchetul rece şi mă aşez
în faţa unui ibric ce strigă
să fac din moftul lui literatură
cafeaua abureşte în cană
adaug un hău de pădure
albită în depărtarea lui decembrie
stiloul elegant lasă litere şi versuri
pe hârtie apar steluţe tresărind
din visul părăsit după o lungă
teorie oscilând spre infinit
ţigara din pachet mă îmbie

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie

Decembrie ne-mbracă-n praf de stele
Şi-n alibii fulgi, valsând într-un alint,
Flăcăi înnoadă-opincile de piele
În promoroaca iernii de argint.

Decembrie ne cântă valsul iernii
Pe strune de omăt şi dans de flori,
Ne-nvăluie în ceaţa densă-a lunii
În simfonii, pe-arcuşuri de viori.

Decembrie ne-acoperă-n miresme
De nori de fum şi cetină de brad,
Ne prinde-n haina miilor de basme,
Arzând lumini în braţele de jad.

Decembrie colindă Universul
Iar visele preschimbă-n bucurii,
Obraji îmbujoraţi aruncă fesul,
Muşcând din cozonacii aurii.

Decembrie întroienit coboară
Să şteargă ochii plânşi de peste an,
S-aprindă candelabrele de ceară
Pe cerul înstelat şi diafan.

Decembrie-n parfum de sărbătoare
Seduce prin magie şi mister,
Revarsă gerul nopţilor polare
În seara când răsună Leru-i ler.

poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie...

E o lună de simbrie,
Eu-ţi dau ţie, tu-mi dai mie,
Ce îmbracă a iernii ie...

poezie de Vasile Zamolxeanu (3 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngrijorare

Spun unii cum că banul sună bine,
Eu unul sunt îngrijorat şi trist,
Căci sunetul n-ajunge pân' la mine;
Deci musai să consult un orelist.

epigramă de Ica Ungureanu (aprilie 2011)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciocârlia

Este ea, ciocârlia...
Scena ei e câmpia.
Ciocârlia-i măiastră,
Are-o voce celestă,
O orchestră în guşă...
Scurmă-n nori de cenuşă,
Ea aduce lumină
Pe câmpia divină.
De aceea-i iubită
Şi etern preţuită.
Fiţi în sufletul vostru
Ciocârlie pe cer,
Buni, cu suflet curat,
Preţuit giuvaer.

poezie de Roxana Iacob din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătea în poartă

cu plânsul în gât adunat ziua toată
nici nu ştia să strige sau să vorbească
uimea părinţii şi bunicii care-şi fereau
copilaşii din calea privirii pe drumuri
abandonată pentru că ştia un secret
nu mai
spera poete să auzi cântecul în depărtări
după ce pumnii ei mărunţi vor lovi metalul
cu disperarea doritului trecut retras
nu mai
sta la geam când îţi cântă ciocârlia
care a refuzat să plece de la tâmpla
ta căruntă unde bate încă un soare
nu-i răspunde
ştia ea să deschidă poarta spre tine
las-o să bată şi spune-i că îţi place
ritmul cardiac care-ţi surâde astăzi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vâslesc către casă

cu o pană de scris
dau apa în stânga în dreapta
ajung pe moldova care seacă
sau
renaşte în mine - hâdă e
hidra cunoaşterii -
fluieră o mână pe fereastra vaporului
trece lăcrimând o poezie
aş rescrie finalul
nu mă
lasă apa
care trece pe când
trăia
din când în când veci
de veci voi scrie despre iubire

Vasile Culidiuc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

2.

După chip cunoşti o floare,
Ciocârlia, după cânt,
Aurul, după culoare,
Iar pe om, după cuvânt.

epigramă de Vasile Militaru din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!