I. Septembrie, nebunul
Tinerețea mea, ca o povară,
O cară toamna printre miriști
Nopți rânduite-s cu neliniști
(A fugit, în mini-fustă, vara)
În trenci boțit lumii se-arată
Un bej închis și stacojie fața,
Își vinde marfa, precupeața,
Sună un corn a artă pentru artă
Mai îngăduie-mă, Tu, Doamne
Să gust savoare-acestei toamne,
Preaplinu-i carnea să-mi inunde;
Înspre mister, pe care cale, unde
Mă-ndrepți ca totul să se farme?
N-am teamă... Voi veni oriunde...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Vasile Preda
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Trec și toamna...
dacă trec și toamna asta
iar o toamnă ar sosi,
am deschis demult fereasta,
le primesc și orice-ar fi...
cuibărită e în mine
și pe alții îi așteaptă,
stă la pândă printre rime,
o vom scrie toți odată
dacă trec și toamna asta
chiar de-i vară pe afară,
voi pași în fulgi de iarnă,
iarna rece, solitară
nu mă plâng, nu am regrete,
totul a fost prea frumos,
primăvara, vara, sete,
mi-a adus toamna pe jos
a venit încet, cu timpul,
care nu l-am drămuit,
acum îmi zâmbește chipul,
mi-amintesc cum am iubit
toamnă dulce, dulce toamnă,
doamne, sărut-mâna doamne,
am strâns doruri pentru iarnă
și mă ard ca niște toamne
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Augusta artă de a gusta și degusta. Rezervată doar celor cu gust...
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Nu-mi neliniști amurgul!
Nu-mi mai scormoni prin toamne, lasă-mi frunzele să cadă,
Nu-mi neliniști amurgul strâns în pumni, pe la răscruci!
Caii tăi îmi dau târcoale, când cu tine-n cavalcadă
Tropotesc prin pacea nopții, alergând prin vis, năuci.
Și mă ispitești, iubite, să-mi las anii pe bordură,
Să-i ia selul înspre mare, în șuvoi învolburat,
Când din șaua tinereții, îmi aluneci înspre gură
Și cu un sărut mă tulburi și mă umpli de păcat.
Și ce dulce-mi e secunda dimineților vrăjite,
Când îmi pui oglinda-n față, să mă văd, cum nu mai sunt!
Numai tu mă duci în raiuri, să mă nasc din nou, iubite
Și să mai gustăm o dată legendarul amănunt.
Dacă tot îmi vii prin toamne, să-mi tai lanțuri și lăcate,
Adu-mi mânzul alb din iarna-n care m-ai lăsat să mor,
Să pot evada din anii pe care îi car în spate,
Și cu murgii și cu roibii, să încerc, din nou, să zbor...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara capitulării materiei în fața studenților eminenți; toamna recapitulării materiei pentru restanțieri.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin-când vine toamna
Nu-mi ajungi și n-avem timp
În fiecare scurtă zi,
Așteptăm nopți mai lungi
Să ne putem și noi iubi.
Mi-a căzut pe gură frunza
Unui ultim arbor frânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ
Ia-ți pe umăr haină groasă,
Ia-ți flanelul tău răsfrânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.
Desfrunziri eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri și-nviem uneori.
Mi-a căzut în noapte mâna
Când am vrut să te descânt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.
Unde e căldura verii,
Pașii noștri unde sunt,
Moare vara, moare vara
Și vine toamna pe pământ.
Desfrunziri eu mai mor tu mai mori,
Înfrunziri și-nviem uneori.
cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Marfa s-a vândut!" - o veste care bucură pe orice negustor, cu excepția lui Lev Igorovici, care nu înțelegea gestul nesăbuit al Marfei, iubita sa, de a se vinde.
calambur de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Corn de timp vrăjit
Toamna asta schimbătoare, mohorâtă ca o babă
Nu credeam să-mi intre-n casă și-n ăst an așa degrabă;
"Între verde și albastru" toată vara am trăit
Și-acum toarnă-mi ea în suflet, galben pal și obosit.
Toamna asta, o problemă pentru mulți va fi să fie
Că n-au prea ieșit bucate și pe masă-i sărăcie;
Și-astfel pân la primăvară nu se știe ce va fi,
Poate-un rege o să vină să putem și noi trăi.
"Într-o lume a iubirii" am visat c-om viețui
Și un corn al abundenței tot pământul va hrăni
Dar acum amurg coboară și uitarea bate-n porți
N-avem corn al abundenței, însă coarne avem toți!
poezie de Lucian Perța din Antologiile revistei SINGUR-POEZIE (noiembrie 2010)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna cu gust de gutuie
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.
Bea busuioacă din cercuri dințate.
Pere prin iarbă încearcă să coacă.
Valuri de ceață ne latră în fereastră,
Luna, doarme întinsă pe piatră.
Noaptea se tescuie până la ziuă
Cu fructe căzute din sâni de statuie.
Legată i cu spice sub bolta de vie.
Doamne, frumoasă i toamna cu gust de gutuie!
Haide doamnă, începe ți concertul,
Frământă mi pe buze versuri și must.
Râde cu mine, urmează ți ursita,
Aici, în mine, trăiește, Nichita!
Cad frunze pe noi și strugurii crapă,
Din cana de lut un cântec mă îmbată.
Vara își face bagajul și pleacă
Spre crama albastră de unde se adapă.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
o privire cârpită cu ață
precupeața aceea avea
lega frunzele cu pomii
viermii cu fructele lor
mai târziu cu un bandaj murdar
lega banii la gură
ca să nu țipe
în esofag
era vocea primitivă a lumii
va mai fi ceva de legat
uite această povestioară
scrisă pe o tarabă
de undeva din orașul
în care sâmbăta
se face târg de vorbe
și precupeața
le leagă cu ochii ei
în necuvinte
le carpestew cu o ață sărată
le vinde pe la porți
fără limbă
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vară și toamnă
A plecat vara plângând,
a venit toamna dansând.
Au gust zilele de vară,
aur au cele de toamnă.
August a fost foc și jar,
toamna este de brumar.
Vara, anotimp fierbinte,
a plecat cu gust amar.
Toamna, harnică, cuminte,
strânge roade în hambar.
poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Labirintul singurătății
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare destrămare are-un început
Fiecare surâs are-o lacrimă-n ascuns...
Fără de credință, trupul moare-n lut;
Fără de credință nu mai ajung eu SUS!
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare abis e un zbor închis ciudat
În care aripi însângerate se tot zbat...
Fără de credință, metaforele ființei ard stelare;
Fără de credință nu este iubire, nu este iertare!
Să nu mă judece Doamne alții
Când Tu nu vrei a mă judeca
Sufletul e-o artă a singurătății,
Nu-l mai șlefui o, cu lacrima Ta!
Fiecare gând se cicatrizează în sine
Psalmul de lumină sieși îi aparține...
Fără de credință nu mai e Sfântul Cuvânt;
Fără de credință suntem toți... o apă și-un pământ!
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Artă pentru artă
Pesemne selectând frumosul
A apărut sintagma nobilă
De stil artă pentru artă
Posibil din sinceritate
Frumusețe și măiestrie
Printre plebei pribegi
A apărut ca preocupare
Poate printre tarabostes
Sau mai încolo la eleni
Sau mai departe în Egipet
Ba chiar în Mesopotamia
Poate peste mare în volbură
Probabil și mai demult
Încă din comuna primitivă
Expresie inventată expres
Cu model grădina edenului
Cu transmitere dinadins
La izgonirea din raiuri
Asemenea lui Adam
La fel cu cea a Evei
În căutarea de splendori
La frumuseți primare
Primordiale în expectativă
Având menirea bucuriei
O bucurie sufletească
Spiritual artistică în veci.
poezie de David Boia (18 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a avea o soartă trebuie... ș-o artă!
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul epocii
Am evoluat, mu se mai poartă
Învechitul "artă pentru artă",
Întrucât de-un timp s-a dovedit
Că-i mai bună "arta cu profit".
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne îndeletnicim cu o artă prin care creăm lucrări valabile nu numai pentru timpurile noastre, ci care pot fi continuate de cei ce vor veni după noi... În viitor va exista o artă care va trebui să fie atât de frumoasă, atât de tânără, încât chiar de-ar fi să-i jertfim propria noastră tinerețe, ea ne va dărui în schimb o linie plină de seninătate".
Vincent Van Gogh în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!

E-aproape toamna
E-aproape toamna și mereu mă cată
O nouă elegie să-mi inspire,
Mă simt precum o frunză legănată
În vântul cel lipsit de păsuire;
Am fost și mugur și lăstar odată,
M-a poleit a vieții strălucire,
E-aproape toamna și mereu mă cată
O nouă elegie să-mi inspire;
Știu că și iarna va veni îndată,
Dar pentru asta n-o să-mi ies din fire,
Mai gust un vin sau mai admir o fată
Și mai evoc, în gând, o amintire.
E-aproape toamna și mereu mă cată.
rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu știu de unde, Doamne...
Nu știu de unde, Doamne-atâtea toamne!
Nu știi de unde-atâtea lacrimi mute?
De vrei să îmi răpești auzul, Doamne,
Cine va fi tăcerea să-mi asculte?
Scriu ode și vând clipe de iubire,
Printre imagini cu apusuri nude,
Nu știe nimeni câtă fericire,
Mi-a pus destinul în palmele ude.
Calm, orizontul s-a prelins în mine,
Îl simt aproape către dimineață,
Pierdută-n vama ce fura suspine,
Zorii m-așteaptă, să îmi vândă viață.
Atunci de unde, Doamne-atâtea toamne?
Nu știi de unde-aceste lacrimi mute?
De vrei să îmi răpești auzul, Doamne,
Cine va ști tăcerea să-ți asculte?
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de puțini sunt aceia care fac din Soartă ș-o artă!
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictura este o artă a privirii, sculptura este o artă a atingerii, matematica este o artă a gândirii, muzica este o artă a sufletului.
Aldyn Alexander
Adăugat de Aldyn Alexander

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cunoscătorul de artă poate fi definit ca un istoric de artă laconic și istoricul de artă ca un cunoscător vorbăreț.
citat din Erwin Panofsky
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!