Novembre
De la toamnă o posibilă avertizare,
orice ființă vie mai și moare
începe prăbușirea cu-o paloare
ce, pe furiș, e preschimbată-n gălbinare,
natura-n jur, treptat, se descărnează
armăsarul Soartei a cumpănă nechează,
frunze cad vibrând scrisoare de adio,
vegetalul se răzbună pe mareea bio
și creștinește, elegiac, cu lacrime șiroi
bătând mătănii crede în lumea de apoi...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mareea se ridică, mareea cade-încet
Mareea se ridică, mareea cade-încet,
Ploierii ciripesc, amurgul devine violet;
De-a lungul plajei ude, parcă-n maro trasă,
Călătorul zorește către casă
Iar mareea se ridică, mareea cade-încet,
Întunericul se-așează pe-acoperiș discret;
Și marea din beznă ne-atrage-n larg ca un magnet.
Valuri mici cu palme moi și albe, lip-lip,
Șterg urmele de pași înscrise pe nisip,
Iar mareea se ridică, mareea cade-încet.
Vin zorii, caii din grajduri lovesc în parapet,
Nechează, chemați de glasul rândașului, urgent.
O nouă zi se-înalță, dar călătorul nu-i pe-aproape,
El niciodată nu va mai reveni la țărm de ape.
Iar mareea se ridică, mareea cade-încet.
poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Song of Hiawatha Paperback" de Henry Wadsworth Longfellow este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.Cosmos
Se poate să nu mai revin nicicând pe pământ
cum să calculez impactul parabolic dintre stranii galaxii?
prăbușirea în vid
indescifrabila singurătate ce-mi țiuie în urechi
tot nepricepând nemărginirea,
topită într-un pom, o apă, un sărut, tocmai eu,
reexaminatul din toamnă, la geometria în spațiu...?
parodie de Constantin Ardeleanu, după Vasile Nicolescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
aproape toamnă
vântul bătând la geamuri
și frunze căzând
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice partid începe cu un truc și un politruc.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Țipătul: prăbușirea zborului. Lacrima: un zbor cu aripi frânte.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parțialele din toamnă
E toamnă și mi-e dor de cine
Ar trebui să vină, dar,
Se pare că nici azi nu vine;
Mi-e sufletul student-frunzar.
Și clipele mi-s frunze care
M-acoperă pe ochi treptat,
Să nu mă vadă, când apare,
Nimic din tot ce-am așteptat.
E toamnă și mi-e dor de cine,
Chiar dacă vine, tot nu vine.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Frunze de rugină aruncate-n vânt.
Trist i-afară, cu nori ca de plumb
Și vântul azvârle o ploaie haină;
Sufletul meu e ca o floare străină.
În zări îndepărtate țipete de corb se-aud.
Prin covoarele de frunze nu se-aude al greierilor cânt.
Și soarele ca un june palid strălucind,
Pe cerul cel albastru ca o panseluță
El își aruncă ultima rază călduță
Spre pământul îngălbenind.
E toamnă, sufletele se deschid,
Precum a nufărului dulce floare
Când e primăvară sau când citind O tristă sau veche scrisoare.
E toamnă! Frunze de rugină aruncate-n vânt,
Prin frunziș nu se-aude al greierilor cânt.
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio, doamnă
E tristă toamnă și e trist afară plouă
Din ochii mei din picături de caldă rouă
Aș vrea o clipă doar la ochii tăi de foc să mă-ncălzesc
Dorul dintr-înșii să-mi poftesc
În sufletu-mi se frâng dureri nebănuite
Și se aprind aceleași veșnice ispite
Și se răsfrâng in simfonii de lacrimi fără de popas
Cântecul durerii fără glas
Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă
O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieții drum
Ce trist e-acum
Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă.
cântec interpretat de Gheorghe Ionescu Gion, muzica de Ionel Fernic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ce bun?
să vă spun, doamnă, aș putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, și-o vrea
e decât bolta mai albastră
la ce bun? ați râde doar de vorba mea.
și aș putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci și farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-ați crede, poate, ce v-am zis.
apoi, cu-o tulbure simțire
și cu ardoare
v-aș spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o știți cu propria-vă fire.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în franceză.La ce bun?
să vă spun doamnă, aș putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, și-o vrea
e decît bolta mai albastră
la ce bun? ați rîde doar de vorba mea.
și aș putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci și farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-ați crede, poate, ce v-am zis
apoi, cu-o tulbure simțire
și cu ardoare
v-aș spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o știți cu propria-vă fire.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice iubire, viață, fenomen se termin cu un... Amin! De aici încolo începe... Amintirea.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, ce frumoase lucruri se petrec acum, între 20 și 25 de ani! Părinții îi dau brânci în viață; profesorii îi eliberează diplome; lumea înconjurătoare îi deschide porți; instinctele de afirmare îi dau ghes. Și el? El șovăie încă. Dar e clar, spun ei: uite dincoace o încadrare posibilă. Ce mai aștepți?
Nu, el așteaptă. Ceva așteaptă în el. Ceva întârzie în el.
Ferice de cei care, în clipa aceea de cumpănă, întâlnesc un mare întârzietor!
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Prigoana. Documente ale procesului. 50 de ani de la pronuntarea Sentintei" de Constantin Noica este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la E toamnă iar în frunze
e toamnă iar în frunze
în zbor de cocori
e toamnă până în suflet
și în petale de flori
e toamnă în dimineți argintii
în firul de iarbă pârjolit
e toamnă când nu mă știi ce e visul
sau să mai crezi
când ziua parcă e roasă
și cerul coboară pe la amiezi
de simți cum te apasă
te apasă....
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine a furat în timpul socialismului, după prăbușirea sistemului totalitar s-a declarat dizident.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
Pictez în culori de toamnă,
Cerul și natura-n simfonii,
Anotimpul cald ce stă să moară,
Predomină ușor culoarea gri.
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (19 septembrie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasă ești
Cu frunze galben-arămii, tu toamnă scumpă ne-nvelești..
Și picuri picuri mii și mii, pământul rodnic îl stropești.
Cu nori cenușă de albastru, cu vânt în păr, cu poame multe
Tu ne aduci din timp povești, aflate pe cărări uitate de munte.
Când turturelele-au plecat,
Se simte fum de paie
Pustii sunt horele din sat
E liniște-n odaie.
Și rolul tău de mii de ani, neîncetat îl joci la timp,
Aduci copiii de prin lan și îi trimiți furiș la școală,
Ești ca o mamă an de an, ce nu cunoaște oboseală.
Esti toamnă, tu in pământ întorci comori
De gură hrană pentru muritori,
De dor, de Dumnezeu cel sfânt,
Țiganii scot viori si cânt...
O, tu, frumoasă toamnă
Ce te comporți precum o doamnă,
Miroși frumos, a lemn de pin udat
Te porți cu straie vechi, ce lumea nouă le-a uitat.
O, tu, tânără toamnă...
Ce mergi agale ca o doamnă,
Covor de frunze ai pe jos
Cu ploi de frunze, curcubeu frumos...
Aduci cu sine vieții bucurie,
Când roade sunt în farfurie,
Când plin paharul zace mut,
Când mustul roșu e plăcut.. să cânte lăutarul mut!
poezie de Ionuț Capotă (6 octombrie 2014)
Adăugat de Ionuț Capotă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alternativă
Adio, cu ciracii, beții,
Ispite cu priviri fumurii,
Mucuri strivite-n farfurii,
Proză la greu, adio poezii.
În pijama de mătase deabia-ncap
La papucii de casă sar ciucurei,
Apă plată cu canistra, cât vrei,
Doamne mă iartă! Să-mi fie de cap!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mircea Micu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Așa i-a fost scris" e o sintagmă implacabilă a Soartei pe care au aruncat-o în derizoriu turnătorii.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adio
Adio tu, adio soare,
Adio, dulce îmbrățișare,
Adio dorul meu cel sfânt,
Adio, crudule Pământ,
Adio, suflet necurmat,
Adio, plâns nemângâiat ;
Adio, viață cum te știu,
Adio, suflul cel mai viu,
Astăzi te las, nefericit,
Rămân să stau unde-am venit
Ca să răspund la ce-ai cerut
Când n-ai știut ce ai avut
Și ai întors ce-i cuvenit
Să-ți stea în suflet, fericit,
Doar pentru că în calea ta
Așteptai flori spre Golgota.
Adio, sărutare grea,
Adio, alinarea mea,
Adio, vânt de neîntors,
Adio, sentiment nestors,
Adio, bucurie dulce,
Adio, gând ce nu se smulge ;
Adio, timp ce stai pe loc,
Adio tu, adio foc.
Ce fericit te-am căutat
Și cum pe răni mi-ai apăsat
Să vindeci locul unde-ai vrut
Să-ți lași veninul ce-a durut,
Ca mai apoi, aici, pe loc
S-așezi cuțitul nu în toc,
Ci în torace să-l înfingi
Cercând ca inima s-atingi.
Adio, suflul cel mai viu,
Adio, viață cum te știu,
Adio, plâns nemângâiat,
Adio, suflet necurmat,
Adio, crudule Pământ,
Adio, dorul meu cel sfânt,
Adio, dulce îmbrățișare,
Adio tu, adio soare...
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumpănă
Tökeș, după cât se pare
E om drept și de cuvânt,
Că dorește o-mpăcare...
Dar în cer, nu pe pământ!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!