
Bucați de stele arse
O toamnă grizonantă
îmi săpa în trup:
mi-e dor de tine
și văd cum cad
în cuibul gol
bucăți de stele arse.
Aș vrea să sparg retina frunzei-
pământ și cer
dospind într-o culoare,
iar tu,
să-mi legi la gleznă
șirul de mărgele al ploii.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Mi-e dor de tine și văd cum cad în cuibul gol bucăți de stele arse...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

* * *
Mi-e dor de tine
și văd cum ard în cuibul gol
bucăți de stele...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăceri de piatră
Se stinge iarba-n mine:
tăceri de piatră
se-nfig în vise
și noaptea urlă
ca un lup rănit.
Mi-e trupul cumpănă pustie...
Aș vrea să-mi pui în degete
bucăți din tine,
iar în locurile goale
să-ți cos iubirea mea.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
De pică frunze, tu să mă cuprinzi în brațe...
Mi-e drag de toamnă, dar crengile din mine
aș vrea să nu se scuture nicicând.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucernă ca din vis
Cheamă-mă în vis,
cămașa să-ți deschei
cu nasturii de stele,
să te scriu pe trup
cu sângele prelins,
făcut mărgele...
Pune-mă inel,
la glezna ta fierbinte,
ia din mine tot,
chiar și moartea,
trece-o prin penel,
fă din ea un șopot...
Crește-mă în tine,
lucernă ca din vis
cu ochiul lunii-n ea,
iar când cumpăna
ține să se-ncline,
Ia din Dumnezeu
dragostea!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
Îmi plouă și cald e în palmele tale....
Dar gândul n-ajunge, nu mi-e de folos
Aș vrea să le simt, să-mi ridice de jos
Și suflet si trup, plâng de jale.
Mi-e umed, uscați îmi sunt ochii de dor.
Ar vrea să te vadă, dar tu ești departe.
Stau tristă la geam și citesc într-o carte.
Ce carte? Nu știu. Despre vise, cum mor.
Mi-e vânt și mă suflă spre cer, nici că-mi pasă,
Cu tine aș merge și-acolo, oriunde de vrei.
Doar vino cu palmele tale să iei
Și suflet și trup și să mergem... acasă.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inel aș vrea să-mi pui pe deget, noapte... te rog, nu mă trezi din vis!
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, cuibul meu de suflet și iubire!
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
icoanele
ce ard tăcerea
se sparg
de glezna nopții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoanele ce ard tăcerea se sparg de glezna nopții...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Mă îmbraci în haina de cireș
și-mi spui că înger sunt,
dar oare rădăcina mi-e
în cer sau pe pământ?
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireșii din sângele meu își desfac florile ca niște mărgele de mătănii în plină rugăciune...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare
Pe-o masă veche din odaie
Sub stinsa lumânării vâlvătaie
Stă tristă o scrisoare în Ajun
Ce i-am trimis bătrânului Crăciun.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Tăicuțul meu cu părul nins
Îngerul meu de pe Pământ
Care a plecat și-apoi s-a stins
Fără să-mi lase al său cuvânt.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Mi-e dor de voi, părinții mei
De casa noastră cea mai sfântă
De clopoței, de zurgălii
De oamenii care colindă.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să vă mai colind o dată!
cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am sărutat goliciunea ploii și s-a trezit copilul din mine ca un curcubeu...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În tăcerea mea, luna vrea să-și deschidă ochiul în tine...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
În tăcerea mea,
luna
vrea să-și deschidă ochiul în tine...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu urme de stele pe tălpi voi ajunge la tine, să-ți furișez cel mai frumos vis sub pleoape...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știu, undeva, într-o toamnă (nu știu în care) Dumnezeu a scris pe o frunză și numele meu...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ciorchinii grei
Să nu te mire
că-mi recunosc diminețile
după penele smulse din aripile îngerilor
ce-mi umezesc buzele
atunci când ard
prinsă între ciorchinii grei de vise;
sub tălpile-mi ude
se sparg clapele zilei
în mii de bucăți fosforescente,
de aceea e atât de fierbinte nisipul
din care vrei să-mi ridici altare;
sunt aici,
pregătită să te întâmpin
cu câteva flori de mirt
înfipte-n trupul meu,
să nu te mire...
poezie de Magdalena Dorina Suciu din Voluptăți imperceptibile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă toamnă curge
O altă toamnă curge,
iar inima mea
e tot mai plină de păsări,
dar n-am obosit
ducând o parte din cer
în spinare;
în tine am ascuns fereastra
prin care ne furișam goi
să întâmpinăm ploaia,
înainte ca zeii
să-și spele picioarele în ea;
amintirile noastre
râd atât de frumos
între dinții uscați ai ierbii,
că nu mă mai satur
să cern peste ele
cioburi de vitralii
plesnite de stele...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!