Între ciorchinii grei
Să nu te mire
că-mi recunosc diminețile
după penele smulse din aripile îngerilor
ce-mi umezesc buzele
atunci când ard
prinsă între ciorchinii grei de vise;
sub tălpile-mi ude
se sparg clapele zilei
în mii de bucăți fosforescente,
de aceea e atât de fierbinte nisipul
din care vrei să-mi ridici altare;
sunt aici,
pregătită să te întâmpin
cu câteva flori de mirt
înfipte-n trupul meu,
să nu te mire...
poezie de Magdalena Dorina Suciu din Voluptăți imperceptibile
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.