Corbul spuse

aproape de inima brută a unei
speranţe a unei sperieturi îngrozitoare pentru
unii misterioşi cu penele negre (?!) cu
vântând nevermore aceiaşi corbi ne
verosimil rătăciţi în parcul central cu
penele negre cu
oamenii săltaţi cu gingaşe cătuşe de unică
fotografie din stradă
ca miezii de nucă mucegăiţi (?!)
pregătiţi să se vadă
luaţi numai în dinţi şi numai atunci şi
numai atunci când
aproape se află un tip de poet
care nu iubeşte metafora: orbul cu negru
la scară
abia de se vede că urcă –
o nară
exemplară în partea superioară
a ciocului va
respira mai tot timpul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte, frunză şi mare

scriu o poezie din vârful
omul
copacului notează şi el
numai
ce vede de acolo de sus de o mie
de ani
marea e la picioarele lui
numai
dacă acestea atârnă
destul
pe ziua preafericită de azi
clorofila
urcă în sângele dilua(n)t

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă omul şi-ar folosi puterea numai pentru a face binele, răbdarea - numai pentru a suporta răul şi inteligenţa - numai pentru a face diferenţa între bine şi rău, atunci lumea ar fi aproape perfectă.

Marian Pătraşcu (iunie 1995)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu e oarbă, cum zic unii

Iubirea nu e oarbă, cum zic unii,
Cum poate eşti tentat să îţi imagini,
Ea vede peste marginile lumii
Şi dincolo de ale vremii margini.

Ea vede tot ce e şi tot ce nu e,
Te vede-n toate şi pe toate-n tine,
Şi doar icoana ta în ochi mi-o suie
Ca numai ei privirea-mi să se-nchine.

Ea vede roz când negru e în preajmă
Şi negru vede când înjuri, când minţi,
Imaginile lumii reci le sfarmă
Dând strălucire unei lumi fierbinţi.

Iubirea nu e oarbă, dar să ştii:
Sunt orbi doar cei ce nu mai pot iubi.

sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la uşă (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul Abruda

te culc la pământ să asculţi
râmele cum vociferează
mă mir
cum unii prezentatori de teve cu buza în stază
se tăvălesc pe mochete aproape
plate (?!) - a
cuzând, acuzând lovituri
cauzatoare de moarte şi nu
numai a
bruda e poetul care vă scrie
despre toate acestea

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul triumf

mulţumesc pentru aprobare!
spuse, săgetând, rândunica de mare
şi
se înălţă apoi printre prietenii mei invizibili
printre iubitele din alveola peretelui
ca şi cum numai penele ei
coada împărţită în două
ar urma să mă zboare în soare
ar arma numai ea
rândunica de mare
aceste raze strălucitoare
să
mă străpungă din dragoste
pentru femeia rănită din virtual
şi
dată la o parte de val
după val, de iubite strivite
mal după mal
click după click
triumfal

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet de culoare

dintre prietenii virtuali
sau în viu
pe
cei care mă citesc pot să-i număr pe de
getele de la mâini şi picioare
frânte
în dimineţile tactice de-alergare
prin parcul balcanic –
ce
parc!
ce
prietenie puţină, subţire
-ntre băncile-n aşteptare...
pe
cine aşteaptă?
pe unul
ca mine cu suflul spre negru
cu suflul
atlet şi poet de culoare –
ah, eu
o să mor în lanţurile mele de aer
prea proa
spăt, prea
ca la nară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căpătasem în el un amic, care nu mă vizita decât ca să mă certe, care nu se purta decât în negre, care râdea zile întregi cu un râs de netot în societatea oamenilor, pentru ca să plângă acasă, care ura oamenii şi era răutăcios ca o babă, numai ca să nu placă unei lumi ce nu-i plăcea lui.

Mihai Eminescu în Geniu pustiu
Adăugat de Musat Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicile negre

Pisicile negre de pe acoperis,
soarele negru, camasa albastra neagra...
Nu-e nimeni geniul muzicii negrilor,
care ma inteleaga!.

Cainii negri in cerul gurii
latra la lemurii.

Fluturi negri din oglinzi
ganduri negre iti trimit sa le cuprinzi.

Porumbeii albi langa corbi~
Ochii albi ai sclavilor negri langa surdo-muti la fel de orbi.

Zilele negre ocupa un spatiu mort~
Lumanari negre s-aprind singure pe tort.

Toate culorile peisajelor din avion sunt in cutii negre~
Zboara invers mersul pasarilor de carbune~
Se agata hainele de sanii prostituatelor cu diamante~
Toate fulgerele si tunetele sunt ca o rugaciune
inainte de sarituri cu parasuta
in zone crepusculare numai pentru parapante.

Totul e lipsit de transparenta, nimic nou...
Aceeasi culoare
intr-o permanenta miscare;
Aceeasi existenta
in rumegus de autor necunoscut.
Crime pe partiile de ski
din casa cu stafii
din viitorul cat mai apropiat de crimele perfecte din trecut.

poezie de Ovidiu Hortopan (23 ianuarie 2009)
Adăugat de Ovidiu Hortopan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai atunci când raţiunea va fi rege, iar inima va fi preot, numai atunci lumea se va vindeca.

citat celebru din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torţa care-ţi arde mintea, atunci eşti al meu.
I: Da, dar unii dintre cei care au fost aproape de tine acum te vorbesc de rău? A. M: Aşa, şi de ce îţi faci tu atât de multe grijii? Nu cumva este doar mintea lor care pune etichete despre viaţă? Oare chiar îi pasă vieţii de gândurile minţii umane? Mintea omului este mai evanescentă şi schimbătoare ca şi timpul, dar inima jnaninului care o cunoaşte rămâne etern disponibilă pentru inimă, nu pentru mintea ta. Mintea omului are exact acelaşi efect asupra jnaninului ca picăturile de ploaie pe penele de lebădă. Oare au reuşit vreodată apa să le umezească? Lebăda Sinelui sau jnaninul pluteşte pe deasupra minţii umane ca oricare alt om, dar în timp ce oamenii sunt pătrunşi uneori înecaţi de/în propria lor minte/Maya, jnaninul rămâne veşnic neatins. Eu nu mă uit după mintea ta, ea este doar încăpăţânare şi obidă. Dar dacă inima ta, dragostea ta pentru Dumnezeu, pentru Adevăr a devenit torţa care-ţi arde mintea, atunci eşti al meu. Mai bine cercetează-te pe tine, uită de ceilalţi. Şi nu veni Aici pentru ei.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipate, ca cel cu grija în spate, se frământă el cu mintea cât se mai frământă şi, obosit fiind, se lăsă oleacă jos pe iarbă şi adormi dus. Chirică atunci, el ştie ce face şi cum face, că într-o clipă adună toată drăcimea şi-o pune la lucru pe câmp. Unii secerau, alţii legau snopi, alţii făceau clăi şi suflau cu nările să se usuce, alţii cărau, alţii durau girezi, mă rog, claca dracului era! ce să spun mai mult? Când se trezeşte Ipate, în zori de ziuă, se sperie ce vede: totul era mântuit; în locul grâului de pe câmp vede acum o gireadă mare şi două mai mici, aşezate pe culmea dealului, iară pe Chirică nu-l vede nicăieri. Atunci lui Ipate i s-a suit tot părul în vârful capului de frică şi a început a căuta pe Chirică în toate părţile. Şi când colo, numai ce iată că-l văzu dormind pe vârful unei girezi, şi atunci îşi mai veni puţin în fire. Feciorii boiereşti se sculară cu noaptea-n cap, cum îi treaba lor, şi veniră pe lanuri să vadă ce mai este. Şi când văzură ei una ca aceasta, îi cuprinse spaima, şi fuga la boier, de-i vestiră. Boierul atunci se scoală iute, se azvârle pe un cal şi ţine numai o fugă până la lanuri, şi când colo, vede şi el ce nu se mai văzuse şi nu se mai auzise de când lumea şi pământul.

Ion Creangă în Povestea lui Stan Păţitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori negre II

(În amintirea unei frumuseți pierdute pe veci)

Când eram copil voiam să pictez
În sfumato cu acuarele şi îmi
Ieşeau nişte acuarele negre Goya
Iar profesorul de desen naşu+meu

Îmi spunea că alb sau negru e
Architecturally incorrect + pe 26 ian
2019 am scris o poemă superbă
pentru Stamatiad# poem care nu există.

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai virtutea urcă pe scară

În leagănul nopţii-n somn ceruit
întuneric alungat de stele,

de susură apele,
curg prin tăcerea singurătăţii
şi culeg izvoare de lumină.

Efemerul zboară cu aripi de liliac
muşcă din timp cu dinţi de silex
şi se retrage pe tărâmul nisipurilor
unde şi cactuşii mor.

Numai virtutea se urcă pe scară
cu ochii aţintiţi la cer,
se întunecă-n carne durerea
şi macină continuu voinţa,

de te întrebi mereu
cine te-a lăsat într-un loc nepotrivit
să-ţi consumi viitorul degeaba.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negru

Carbonizate flori, noian de negru...
Sicrie negre, arse, de metal,
Veştminte funerare de mangal,
Negru profund, noian de negru...

Vibrau scântei de vis... noian de negru,
Carbonizat, amorul fumega-
Parfum de pene arse, şi ploua...
Negru, numai noian de negru...

poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă de poet

mai bine să-ţi asculţi inima şi să greşeşti
decât să trăieşti cu regrete tardive
mai bine să investeşti în dragoste şi suferinţa ei
decât să-ţi vinzi sufletul
pentru o stare de bine
doar pentru o stare de bine

poetul tot poet rămâne
şi chiar dacă-i rătăcitor printre cuvinte
sau exilat departe pe o insulă pustie
poetul tot poet rămâne
cu inima lui uriaşă
cât o patrie
bătând în pieptul unui copil

căci asemenea unei plante fără lumină
în trupul omului fără dragoste
creşte o mătrăgună
înveninîndu-i sângele

numai cine cunoaşte singurătatea
va stăpâni cuvântul
numai cine cunoaşte durerea
va stăpâni timpul
numai cine greşeşte şi recunoaşte
îşi va primi iertarea

nu, nu, aceasta nu este o poezie
şi nici o lecţie de viaţă

este oglinda
în care se priveşte un poet
cu inima lui uriaşă
cât o patrie
bătând în pieptul unui copil

poezie de Ionuţ Caragea din Absenţa a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

penele negre -
din cuib luându-şi zborul
puiul de cioară

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste de Ierusalim

E o stradă pe care se vinde numai carne roşie
Şi o stradă pe care se vând numai haine şi parfumuri.
Şi e o zi când vezi pretutindeni numai schilozi şi orbi,
Pe cei plini de lepră, pe paralitici şi pe cei cu buzele-atârnând.

Aici ei înalţă o casă şi acolo dărâmă.
Aici sapă în pământ
Şi acolo sapă în cer,
Aici ei stau şi acolo merg,
Aici ei urăsc şi acolo iubesc.

Dar cel care iubeşte Ierusalimul
Călăuzit de ghiduri turistice sau de cărţi de rugăciuni
E asemeni celui care iubeşte o femeie
Îndrumat de manuale cu poziţii sexuale.

poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu mi se pare mai contestabil decât idea unei ştiinţe făcute pentru oamenii de ştiinţă. Este ceva aproape la fel de rău ca o artă făcută doar pentru artişti sau ca o religie făcută numai pentru preoţi.

Albert Einstein în Cum văd eu lumea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsărică în cuib de nisip

în ineluşul terminal din tigăiţă
cu ouăle deranjate cu nasul
mută-ţi penele u
şor blurate, mirosind a feromoni de contact
(?!) - strânge
păsărică păsărică din dinţi
femeia pe care o reprezinţi
strânge şi ea către piept copilaşul
din lapte de păsări

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai

Odihnă activă, radioactivă, pe muzică
Numai asta visează perdelele,
Pe care cineva ameninţă că va veni să le scoată.
Şi starea aceea de nebunie aproape
Dar e de fapt o dulce împăcare cu universul
Când îţi vine să iubeşti pe toată lumea
Numai ca să intru şi eu în această lume,
Luată en gros,
Numai ca să intri şi tu în această lume,
Pe care eu o iau de bună,
Cu toptanul (am găsit traducerea).

Căci tu iradiezi bunătate, pentru că respiri
— Chiar dacă s-a mai spus —
Numai pentru dragoste.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!