
Cer fără nor
Toamna mea, toamnă bogată
Frumoasă ca niciodată
Soare cald intr-o gradina
Tricolor prins in tulpina
Mere, pere, struguri copti
Fac de straja pe la porti
Asta este Romania
Pentru mine e mandria
M-am nascut si aici mor
Țara mea, cer fără nor!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
M-am nascut in Romania
M-am nascut in Romania
La buza Dunarii ce-mparte,
Sarut la oamenii frumosi
Cand intra-n ea, sa-si scalde
trupul.
M-am nascut stransa de lantul
Muntilor, cu capete descoperite,
Spre infinitul cerului ce tine,
Un Mantuitor, cu darurile lui frumoase.
M-am nascut pe un pamant
In care tot ce creste, este bun,
Cu radacinile muiate-n miere
Si-n dragostea lui Dumnezeu.
M-am nascut cu florile
nemuritoare
Ce stau pe ape si-n ferestre de
cristal razand,
Si am crescut pe dealul plin
cu salbe,
De struguri-tamaiosi, plangand
in soare.
M-am nascut sub cetina de brad,
Unde un cerb iubeste-o caprioara,
Acolo unde vulturul saruta cer,
Si taie norul plin de curcubeu,
cu aripile lui puternice.
M-am nascut in raiul leganat
De cer si vantul ce-mi iubeste
graiul,
Si-aici doresc sa mor, si sa vars
lacrimi,
Pe pieptul ei, bogat si iubitor.
poezie de Adelina Cojocaru (1 iulie 2016)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucurii de toamnă
Toamna poamele-și adună:
Mere, pere, struguri grei,;
Dintre toate cea mai bună
E vecina de la ''trei''.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Îmi place toamna...
Cu struguri mari, frumoși din vii
Cu pere, nuci, gutui și mere aurii.
Îmi place toamna c-ăi bogată
În multe nunți, în cumătrii.
Când văd că tinerii se însoară
Și vor avea și ei copii
Îmi place toamna...
Îmi plac fetele și horele din sat
Mă simt mai tânăr, mai bărbat
De vreau să cânt, să joc, să strig
Îmi place toamna...
Când văd că oamenii în câmp
Muncesc, zâmbesc, vorbesc de bine
Mai uit de frig, de vânt, de ploi...
Îmi place toamna.
poezie de Mihalachi Veaceslav (septembrie 2016)
Adăugat de Mihalachi Veaceslav

Comentează! | Votează! | Copiază!

"Efecte"... de toamnă
Toamna asta e bogată,
Struguri sunt prin via toată,
Dar vinul din mustărie
Nu te scapă de... prostie!
epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădina mea
În gradină n-am legume
Numai mere, pere, prune
Zece vișini și un cais
Un gutui și la un pas
Un cireș posomorât
Și un piersic amărât
Zmeura s-a cam trecut
Un alun e la-nceput
Smochinul mi s-a uscat
Corcodușul... l-am uitat.
Nucile n-au nicio vină
Sunt o sută pe tulpină
Coacăze s-au înrosit
Vara este la sfârsit.
Crizantemele așteapta
Floarea larg să o desfaca
Struguri mari la un cerdac
Mi-amintesc strămoșul dac.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă stau și mă gândesc bine cred că eram într-a treia... Învățam și matematică, și gramatică și istorie, și geografie... Vezi?! Asta-i țara ta, fata mamii. La geografie înveți pe unde sunt munții noștri, cum se cheamă fiecare, pe unde curg apele, unde este așezat satul. Ia uită-te aici, vezi ața asta albastră? O vezi? Acesta e Argeșul.... De pe aici au plecat bunicii tăi. Ce mai livezi cu mere, și pere și prune cresc pe pământurile acelea... Și undele Argeșului sclipesc în soare ca niște bănuți de argint. Cum să nu-ți placă geografia? Nu vrei să afli cât e de frumoasă țara noastră, pe unde se află ea, prin ce locuri au trăit bunicii și străbunicii tăi?... Așa-mi vorbea mama despre geografie și eu o ascultam amuțită de emoție.
Constantina Caranfil în Cea mai dragă lecție de geografie
Adăugat de MG (Ματθαιο`

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am pus toamnă la borcan
Mi-am pus toamnă la borcan,
Cât să am pentru un an;
Cu aromă de gutuie,
Ca în minte să-mi rămâie,
Măcar până-n primăvară,
Cât o să stea în cămară.
Zeama de la două pere,
Plus semințe de capere,-
De la struguri șase boabe
Furate de pe tarabe.
O lingură de piper,
Ca să treacă peste ger
Și-alte mere ionatane
În obraz mai roșcovane,-
Două frunze de dafin,
Trei stropi oțețiți de vin,
Iar în loc de conservant
Un praf de ardei picant,
Doi caței de usturoi,
Să-i sperie pe moroi.
De-om ieși în primăvară,
L-oi lua la subsuoară
Și-oi lăsa toamna să zboare,
Că-mi vin păsări călătoare.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa vie
Dezinvolt, timpul m-asteapta
Si a inceput sa stearga
Tot ce sta in piatra scris
Dor si dor, un dor nestins
Acum vesel pe o strada
Se tot plimba si intreaba
N-ati vazut pe undeva
Un izvor apa sa dea?
Apa vie sa-mi refaca
Tineretea mea intreaga
Ce s-a de pe o campie
Arsa, galben-maronie
Sa-mi puna desi e toamna
Bucuria intr-o palma
De-a trăi zile cu soare
Fără brumă, fără ploaie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de toamnă
Credul, vazand ca este soare
Ar vrea sa se desfaca-n floare
Lectii se pare n-a primit
Bobocul cel indragostit!
Viata vesela ar vrea
Pe scene largi el ar dansa
La sanul cu parfum de flori
Sau prins in par la sarbatori
Ce-nselatoare e viata
Astazi e soare dimineata
Dar un octombrie cu bruma
In orice zi poarta cununa.
Tu trandafir cu-aroma fina
Cu frunze ce vor fi rugina
Ai aparut pe inserat
La casa mea far-de-mparat
Ne amagim ca impreuna
Traim o toamna ca o gluma
Tu rasfirand petale roz
Și eu visand la ce am fost.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă viei...
Struguri albi ciorchini în vie
Boabe de cristal
Plâns de toamnă ruginie
Mustu-i în pocal
Struguri negri arși de soare
Brumării cu pete
Poartă-n ei stropi de licoare
Strânși pe îndelete
Struguri rubinii dulceața
Holdelor din vii
Au prins dușul frigul ceața
Toamnelor târzii
Struguri rupți de vița mamă
Plâng de bucurie
Se vor odihni în cramă
Lacrimă de vie
Via strugurii budana
Vinul razachia
Pentru toate sus stacana
Să trăiască via!
poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna...
Vine Toamna, vine Toamna, vine cu gutui și struguri,
Toamna asta este Doamna ce-mi atârnă-n vârstă muguri.
O-așteptam din Primăvară când toți pomii înfloreau
și, nerăbdători, în Vară, nucii ciucuri își puneau,
corcodușii, prunii, merii se împodobeau de zor,
zarzării, caișii, perii țineau trena roadei lor.
S-au copt vișinii, cireșii, fructe dorite de-un an,
coacăzele și măceșii numai de pus la borcan.
Toamna știe că-i dorită pentru recolta bogată
și că viața pătimită pentru muncă-și vrea răsplată.
Înc-un an Toamna îmi pune în jerba vârstei, bogată,
și păzesc ca pe-o minune ursita ce mi-a fost dată.
P. S.: Stârpind inaniția din astă lume nebună
Păstrează tradiția după datina străbună!
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mere și pere din Ardeal
Cine mere mult pă jos,
Are un picior frumos,
Că mișcarea-i o avere:
Cine-o face veci nu pere...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonie de toamnă
Astăzi îți dau să savurezi în culori,
o simfonie de toamnă
și o frunză de castan matur,
cu coaja strălucitoare în zori,
iar fructul fraged, ce savurat încet
nu te va lasa niciodată sătul...
E-atat de puternică aroma de toamnă,
că vreau să-i pun pe deget,
un inel fierbinte și-un sărut pe buze...
s-o las în soare fără vlagă.
Să crezi că esti din nou copil,
nascut din flori și frunze
cu leagănul pe pat de iarbă...
Perdea de baldachin din aripe de fluturi
sau frunze de aur de vânt dansat;
Laptele să-l bei, picurând pe barbă,
din struguri albi și limpezi...
cu degetele dulci de la ciorchine.
În simfonia toamnei să cauți mângâierea
în culoarea băncii pe care te așezi
s-asculți cum cântă noaptea, luna
care tresaltă-n jocuri de așteptare,
în bălți în care înoată ultimele frunze
luminoase... clare... pănă să cadă bruma.
Vreau să-ți dau o simfonie de nori și soare,
când letargic încetinește timpul,
iar toamna se preface-n pictor
pictându-ți calea cu fructul din culoare;
Pictează vise-n simfonii, pe frunzele de aur,
când noaptea mai cade tristă, cate-o stea,
sau o lumină blandă, în rătăciri de licurici
făcând înc-o brățară pe-al cerului tezaur.
Îți dau o simfonie, cu miros de toamna...
a must și fructe coapte... a tufănică
în culori de curcubeie care să se afunde
în adâncul inimii tale, frumoasă doamnă!
poezie de Dida Diana Cioponea
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama
Sunt tot aici, nu am plecat
M-am transformat in alți atomi
Si altă formă am luat
M-am risipit in cer si in văzduh
In razele de soare....
In stropii reci de ploaie
In verdele covor de iarbă
In frunze galbene-n zăpadă
In vorbele de duh
Ce le spuneam odată
Sunt tot aici, dar nu iți fie teamă
Te voi feri de tot ce-i rău
Ca să trăiești mereu
De s-ar putea......
Si orice adiere a unui vânt
E pentru tine un cuvânt
De dragoste si-mbrățișare
Atât cât vei trăi sub soare.
Sunt mama ta,
Nu voi pleca nicicând
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna
E toamnă în viață, în noi
E toamnă pe cărare,
Afară plâng a nevoi
Doi puișori de floare.
La geam cântă vântul,
Toamna este tristă,
În buzunar la mine
A ruginit o batistă.
O toamnă e și viața,
Căci moare agale
În fiecare dimineață
Răsăritul de soare.
Iarăși ploi, iarăși frig,
Vântul e profetul
Omul pare acum mic
Și supărat bietul.
Convoiul de păsări
A inundat zenitul,
Etern rămâne cerul
Și soarele necăjitul.
Nu știu ce se-ntâmplă,
Toamna asta doare,
La mine pe tâmplă
Părul a albit tare.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Și mi-am prins macii pe ie
Zi frumoasă să ne fie!
distih de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc țara
Niciodată, nici acum
Nu voi fi o piatră-n drum
Pașii mei duc inspre soare
Zi si noapte călătoare
In fuioare pun poeme
Si-n priviri sclipiri de stele
Niciodată nu m-opresc
Zilele să-mi socotesc
Dragi mi-s munții cu poiene
Si parfum de sânziene
Dragă mi-e marea albastră
Drag si cerul de mătasă!
Doinele imi curg in sânge
Valul vremii rău mă strânge
Dar speranța nu mă lasă
Stă cu mine la o masă.
Sunt româncă din străbuni
Iubesc țara, oameni buni!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns
Fără să știi
Fără să mă cunoști
Aseară târziu
Ai răspuns
Gândurilor mele
Intr-un poem.
Telepatic...
Nu era pentru mine?
Rar mă inșel
Un fir nevăzut
Ne unește
Intr-o mare
De iubire fluidă
Contopind
Doua suflete
Care merg
Pe maluri diferite
Instinctiv
O femeie simte
Dacă este iubită
Răspunsul meu?
Deja tu il citești...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țara mea
Țara mea, Sfântă icoană,
Țara mea, meleag de dor,
Tu ești pentru mine ca o mamă,
Ca un vis nemuritor.
Eu o să mă întorc mereu la tine
Cum să întoarce o pasăre din al ei lung zbor,
Căci tu ești pentru mine
Acel cuib plin de tandrețe și amor.
Țara mea, ogor cu pâine,
Pâine coaptă în cuptor,
Tu veșnic vei rămâne,
Plaiul meu cel roditor.
Aici este țara mea
Cu graiul ei nepământesc,
O altă țară mai frumoasă
Niciunde eu nu găsesc.
poezie de Vladimir Potlog (27 mai 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria de a fi român
Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port și eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.
Să fiu mândru că-s român
în țara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpați, Dunăre, mare.
Pe munți vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.
Din bătrâni am învățat
să-mi iubesc neamul și glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.
Pentru mine, România
e unicul așezământ.
Aici, onoarea, mândria
împodobesc acest pământ.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!