Poem de ceară cu gheare
zarea senină
e albastră pasăre
cu aripi de lumină
și oameni gheare
ce-o țin de cadavre
de religii rugină
penelor de lumină
cu agheasme de disperare
nedorind să zboare
in a noastră apusă chemare
spre căderea-n întunecare
cu corzi de body jumping, inversare
a elasticitați care
pare cădere
cu aripi spre zare
legat cu funii de ceare
alungite până aproape
la topire
răsărind stropi alungiți în casape
gheare din a noastră strigare
ce urlă că e doar cădere
trăgându-l napoi cu disperare
părându-ne o salvare
dintr-o cădere...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Fiecare copil se naște cu aripi de înger!
Și societatea noastră
fără ca el să-și dea seama
le transformă în gheare!
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea îngerilor trebuie reconsiderată. A fost ea întradevăr o cădere? O cădere din cer în lume. Dar nu un blestem, nu o osândă, ci, pentru lumea noastră, un mare spor de putere.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Cea mai mare "floare"
Copaci de ce gândesc în floare?
Pesti de ce nu aruncă gunoaie
Păsările nu-și ouă războaie...
Fiarele au fabrică de gheare?
Noi-nteligențe intrastelare!
Visătoare-ntre necuvântătoare
Strigăm cerului tot mai tare!
Că ele-s cele distrugătoare...
Și să ne dea aripi de fluture
Căci vrem sa plecăm pe alte astre!
Să dea de bună voie diamantele
Să ne strălucească gândurile!
Să căpătăm puterile quasare
Să creem viduri pacificatoare!
Ca la Hiroshima, Nagasaki
Răsărind acolo în zare...
Cea mai mare din lume floare!
Visată de mințile umane
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem inimii
Șase inimi stau-ntr-una:
De foc, candelă a sincerității
și semineu de scântei de dorință
pentru o singură ființă
De apă, a prieteniei, ca un mir
ce udă rădăcinile spre ai înflori
din nou aripi
De lemn, a dăruirii, ce-și rodește
venele în fructele palmelor
De piatră, a răbdării...
Când totul pare mirare
în miraje de provocare
De lut, ce se bucură
ca o ulcică
doar când primește
De fier, a nepăsării, ce infinge...
cuie la orice-mbrătișare
Si topindu-le pe toate
se plămădește in aer
de nestemată albastră
senină ca o zare alabastră
cu ambru kamikaze
murind pentru omenire
să renască în ea iubire
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respirație tăiată
Frunza în cădere, taie cerului respirația
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradisuri cântate
Zile rămân pe file-n scrum
muiat în sudori de menestrel nebun
cu gând de a zbura cu aripi de scoici
din abisurile de aici
unde florile sunt mai multe
pe morminte
morții oferite
cu râuri de regrete
otrăvite lângă păduri tăiate
și zări nevinovate gazate
copii lăsați cu aripi analfabete
vulturilor cu gheare avide după nestemate
lăsând bătrânilor zile cartonate
asteptând la colțuri firmituri aruncate
în a noastră complicitate
oarbă la adevăr și dreptate
de poeții cântată ca minunate
paradisuri de umanitate
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cădere pe ceață
mai întâi a plecat
să-ncălzească cinstit cu șoseta
flaușată izvorul
de gheață piciorul
deși-i spusesem cu o zi înainte: nu
ești cuminte... ne
apărat (?!)
lasă și ochiul să scadă
până spre pragul de sus
al spatelui bine expus
al durerii de n(o)adă
infinitezimală
o proprietate a fluxului vocii
croșetată-n cădere de o
libertate ab
surdă la sunete în
cețoșate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor neverosimil
anii aceștia
zbor de o clipă
de un haos
aripi inutile
spre o cădere neverosimilă
perfidă
absolută
în uitare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Societatea umană a fost cândva în cădere liberă, acum e în cădere forțată și accelerată.
aforism de David Boia (11 decembrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cădere
Știa și el ce baftă are
Să cadă-ntruna în picioare!
Pe mâna legii a-ncăput
Și-atunci în cap el a căzut.
epigramă de Mădălina Calotă din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina
Viermele luminii roade, roade talpa lumii,
întuneric, umbre hămesit deșiră.
Atârnă pretutindeni imense zdrențe negre,
încât pare că moartea ne flutură sardonic steaguri
de hău și neființă.
Prea deprinși cu suferința, cu durerea,
singuri, înspăimântor de singuri,
cu obscură teamă-n suflet,
strigătul nostru de disperare este strigătul mut al lui Munch.
Strecurându-ne printre înșelătoarele goluri ale existenței
- oglinzi deformatoare, multiplicate la infinit,
lacrima ne pare ocean amar
ce ne sufocă, ne înghite.
Prea deprinși cu suferința, cu durerea,
ca o mască
insinuată profund în firea noastră,
orbecăim prin somnul lumii,
și nu vedem cum,
din crisalida de lumină
hrănită cu-ntuneric,
cresc aripi
ce înalță arca noastră eșuată
spre Dumnezeu.
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața încă îmi predă lecția de zbor, și anume că orice zbor începe cu o cădere, iar clipa îmi poate fi abis sau înalțime. Vârful aripilor se tocește doar atunci când urci spre lumină.
citat din Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor de flutur
Se-adapă din lacrima nopții
în zorii ascunși la hotare
de umbre pierdute în mare,
a stelelor scurte adopții.
Surprinde lumina în focul
a mii de oglinzi delicate
ce Soarelui vor să-i arate
că-n aripi își poartă norocul.
Privește, distrat, spre copacul
ce-i pare, acum, doar decorul
în care-a crescut el, actorul,
și-a fost, doar o vreme, iatacul.
Se-aruncă, în formă perfectă,
spre cer, spre lumină, spre viață,
spre noul din care învață
că este o biată insectă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară divină
Zare senină, albastră,
Pătrunde-n retină
Și-o pace sublimă,
Pătrunde măiastră,
Adânc în inimă.
Primăvară divină
Să înflorească,
De har și Lumină plină
În inima noastră
Și-o sfântă rutină.
Rutină cerească
Și iubire senină
Din ea să rodească
Până-o să vină
Minunea Cerească
"Pe Nor", în Lumină
Să ne răpească.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța dăruiește aripi celui aflat în cădere.
aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădere în... păcat
Are-n multe rânduri
Un talent de lord.
Cade-ntâi pe gânduri,
Apoi de acord.
epigramă de Mihai Cuțulencu din Cenaclul Umoriștilor al Casei de Cultură Buzău (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădere
A căzut omul
din rai
implicit
pentru că a greșit
tot face erori
și-i bai
explicit
de multe ori
provoacă orori
de atunci introvertit
acum și peste ere
e în liberă cădere.
poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Raiul e prea departe...
Vreau să mă scufund
Spre fundul apei,
Mai adânc și mai adânc,
Până când voi rămâne fară de oxigen.
Caut adâncurile de comori,
Dar nu găsesc nimic
Sunt numai gunoaie
Apoi vin sus,
Doar pentru a mă scufunda din nou.
Vreau să mă avânt ca o pasăre.
Să fiu liberă ca ziua de mâine.
Vreau aripi pentru a obține,
Un zbor pe puntea raiului.
Branhiile sunt, de asemenea, eficiente
Ca să mă pot ridica la suprafață,
Iar în caz de cădere liberă,
Aripile mă ajută,
Să revin pe pământ.
Pământ, aer și apă,
Toate au fost pictate,
De Domnul pentru noi.
poezie de Eugenia Calancea (27 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cădere în... păcat
Ambițios precum o stâncă,
Aș fi putut ușor să scap,
De nu mi-ar fi căzut pe cap,
Această domnișoară... încă.
epigramă de Mihai Cuțulencu din Cenaclul Umoriștilor al Casei de Cultură Buzău (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atitudinea ta este singura care te va îndrepta spre victorie sau spre cădere, oțelindu-te sau secătuindu-te.
Colin Turner în Născut pentru succes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!