Dincolo de norii negri de acum sclipesc stelele timpului care va veni.

citat din Erric Blanchard
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, tu Speranţă, ce-ar fi viaţa făr' al tău surâs de-ncurajare ce ne învaţă să privim dincolo de norii negri ai prezentului către razele aurii ce vor polei zorii unei noi zile.

citat din Susanna Moo
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de zidul rece

Dincolo de norii negri să ne-adăpostim iubirea,
Suliţe ţâşnind din soare să ne-aducă izbăvirea,
Azurul să izvorască din privirea ta senină,
Să ne ocrotească cerul cu puterea lui divină.

Dincolo de valul mării, pe albastrele cărări
Să scurtăm nemărginirea, să ne dăm dulci sărutări,
Să plutim în zări departe înspre orizonturi large,
Să ne fluture iubirea sus în vârfuri de catarge.

Dincolo de zidul rece să n-o alungăm vreodată,
Vremurile de vor trece s-o păstrăm mereu curată,
Pe altarul nemuririi să o aşezăm icoană,
Să nu fie sugrumată de a iederei liană.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele

Pe ceru-nstelat
Stelele sclipesc
Precum licurici...

Luna sta, priveste, lumineaza si gandeste,
Florile toate danseaza - asezate
In lacul de langa un parc,

Steaua cea mare,
Care egal n-are,
S-oglideste si priveste,
In mare;

Zarea adoarme,
Sufletul moare,
Si totul se-neaca in vale...

poezie de Mădălina-Elena Moldoveanu
Adăugat de Mădălina-Elena Moldoveanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am conştiinţa...

Am conştiinţa vorbelor nerostite şi a faptelor
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa drumurilor şi căutărilor,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa primăverilor înverzite,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa trăirilor neţărmurite,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa gândurilor necuprinse,
Dar nu a timpului.
Am conştiinţa dorinţelor nestinse,
Dar nu a timpului.

Am conştiinţa iubirii supreme,
Pe care vreau s-o aştern în tipare eterne,
Dincolo de efemeritatea lucrurilor,
De curgerea inexorabilă a tuturor timpurilor.

Am conştiinţa unei lumi mai bune,
În care să crească copiii de azi şi de mâine,
O lume cu speranţe, cu zile vioaie,
O lume minunată, fără războaie!

poezie de Gheorghe Alionte (9 iulie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii

Norii sunt apă plutitoare,
Sunt când negri de supărare,
Sunt când gri, de îmbufnare,
Sau, sunt albi, strălucind în Soare.

Norii te îndeamnă la visare,
Te învaţă, că orice stare este trecătoare,
Îţi găzduiesc iubirea cea mare,
Te umplu de frumos şi de relaxare.

Norii sunt Dumnezeiască binecuvântare,
Sunt plasă de asigurare,
Când esti cu capul în nori
Şi înveţi cu dragostea ta, să zbori.

Uneori, norii se supără, precum valurile vuiesc,
Cu forţă fulgere zămislesc,
Cu tunet, văzdul îl trosnesc,
Apoi, se risipesc şi de sub razele Soarelui, zâmbesc.

Norii, ce mult îi iubesc!

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tăceri nocturne –
pe lac stelele sclipesc
somnoroase

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

stelele sclipesc
spre spiritele treze -
act Dumnezeiesc

haiku de Elena Buţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

seara de Crăciun -
stelele sclipesc în brad
lângă bomboane

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gloucester: Trista iarnă a necazurilor noastre s-a preschimbat în vară sub ocrotirea acestui mândru soare din York, iar toţi norii negri ce ne-au apăsat sunt cufundaţi acum în abisurile mării.

replica de început din piesa de teatru Richard al III-lea, Actul I, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1593), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pod de curcubeu

Norii negri dau să cadă,
dar îi agaţă un pui de vânt,
ploile vor să cuprindă
tot ce este pe pământ.
Pod de curcubeu se pune
peste văile deşarte,
norii toţi se răspândesc,
apele rămân umflate.

poezie de Ion Răduţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul iese şi zboară

Stelele sclipesc în măreţia
Viselor de aur fâlfâind în sân,
Proorocul perorează-n barba
Unui zâmbăreţ preot bătrân.

Spinarea caselor tămâiază cerul
Cu fumuri uşoare, pudrate;
La icoane fetele se roagă
Timpului cu gesturi ondulate.

Se desăvârşesc închipuirile şi
Primăvara deschide uşile-n larg,
Curcubeul iese şi zboară
Spre inima omului drag!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de umbre

Meditez până-mi topesc gândurile-n vise
şi se întrupează-n zidul înţelegerii,
lumea îşi şterge faţa după colţurile întâmplării,
se agaţă de frânghiile timpului,
să intre în scrierile uitate în ungherele ascunse
de patima căutătorilor de comori.

Dincolo de umbre de unde te urmăresc
norii curg cu ploi de lumină
pe care le înghit ochii tăi, să se nască
fiinţa de apă în alcătuirea trupului
cu mineralele iubirii de viaţă picurând
în inima ispită cu forme de mugur deschis
turnate în cristal pentru înflorire de-a pururi.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se plictisea

în timp ce ea
îl plictisea...
se plictiseşte şi acum
în timp ce ea
îl plictiseşte şi acum. şi el se va
plictisi şi-n viitorul
timpului ei – ce va veni
să-l amuze (?!) cu o nouă ne
vinovată brută
plictiseală...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău (Luceafărului)

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Tău,
Luceafăr mereu înflorind chemarea şi gândul,
Înalt luminându-ne semnul Eternităţii –
Sfântul nostru pământ părinţii numindu-l.

Stelele, iată-le, pe tâmplele Timpului Timp,
Icoană a neamului este şi va să rămână
Numele tău, Numele Tău, fericitul, precum
De-a pururea sfânta noastră Limbă Română.

poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti atât de frumoasă

Eşti atât de frumoasă încât
În ochii tăi,
În care sclipesc stelele,
Îmi vopsesc
Îngenuncherea imaginaţiei!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să plângem cu lacrimi cenuşii, să aibă şi ele culoarea amărăciunii noastre. Ce palidă consolare sunt norii negri care se adună pe cerul făgăduinţei.

Ionuţ Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii negri nu întunecă curcubeul, ci-l arată şi mai bine.

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da-mi visul tau

da-mi visul tau
sa ma pierd in el
sa ma ratacesc
prin cotloanele lui
sa imbratisez stelele
care sclipesc pe cerul
inimii tale
luna care-ti mangaie glasul
padurile in care cerbii
sorb din izvorul gandurilor
pasarile care se aseaza
pe crengile noptii
da-mi visul tau
sa ma pierd in el.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curtea de Judecată

"Cum va fi când va veni ceasul să pleci dincolo,
Când toată viaţa ta l-ai respins pe Isus,
Iar acum, zăcând aici pe moarte,
El nu este prietenul tău?"

Iarăşi şi iarăşi v-am spus, eu, predicatorul de demult:
Chiar aşa, există prieteni, şi prieteni.
Şi binecuvântat eşti tu, spun eu, care acum ştiu totul,
Că înaintea ta, cel care tocmai treci dincolo, au trecut alţii:
Un tată sau o mamă, un străbunic sau o străbunică.
Nişte suflete minunate care au trăit viaţa intens
Şi care te cunosc în amănunt, care întotdeauna te-au iubit
Şi care nu vor pregeta să mărturisească despre tine,
Să arate Domnului fotografia intimă a sufletului tău
Aşa cum numai cineva de-un sânge cu tine poate să o facă.

Aceasta va fi mâna înspre care se va întinde mâna ta
Să te călăuzească de-a lungul coridorului
Către Curtea de Judecată – unde tu eşti un străin.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru noi, cari acum învăţăm stelele în poziţiunile în cari se află, schimbările acestea din viitor nu ne interesează. Trebuie însă să ştim ce sunt stelele şi ce mişcări au ele. Şi mai trebuie să ştim apoi că toate stelele ce le vedem cu ochii liberi şi cu lunetele astronomice formează un tot, un imens glob turtit la poli, ecuatorul formându-l Calea Laptelui. Stele-sori din Calea Laptelui par'că îşi au originea dincolo de acest glob imens, în mijlocul căruia se află Soarele şi el ca o simplă stea; vor mai fi şi alte universuri, alte asemenea globuri, dar pe acelea nu le ştim.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!