Jivina-Divină

O jivină se transformă în divină
Şi pleacă seara la cules de prune.
De îi e pruna pe măsură
Si de dă ţuica mai bună
O seduce pînă la moarte
Şi o stoarce de tărie
Rămînîn doar o hîrtie
Ce se pierde în prospătură
Galbenă şi pricăjită.
A devenit pruna o urîtă
Iar jivina cea divină
Pleacă la cules de prune
Să le stoarcă de palincă,
Să rămînă pielea slută
Că palinca-i mai fină
Şi ţuicuţa-i mai bătrînă,
Prospătură e Divină!
Plină de miros de prună!

fabulă de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pruna

Corcoduşa este bună,
Dar e mult mai bună-o prună.
Simplă, grasă, brumărie,
Pruna e o grozăvie!
Pulpa-i moale şi zemoasă,
Iar la gust e delicioasă.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pruna bătrână face ţuica tare

Sănătate şi virtute,
Hai noroc şi du-te iute
Să aduci una bătrână
Cu parfum discret... de prună.

epigramă de George Mahalu
Adăugat de George Mahalu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea divină

Puterea dumnezeiască nu pote fi oprită de nimeni!
Lucrarea este precis transmisă prin
Răspunsuri disperate.
Creaturile ce s-au aciuit pe Pământ
Emană prea multă tristeţe şi sunt hidoase.
Apocalipsa a început de mult.
Am spus şi am tot spus,
Lucrarea aceasta divină se termină,
Se pregăteşte de legături cu vremile ce vin.
Curînd, foarte curînd Soarele se va ascunde de pămînteni.
Sfîrşitul erei glaciare a finalizat lucrarea sa.
Acum, Soarele priveşte după perdeaua pregătită
Să-l protejeze...

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legături

Apă, munte, flori
culese cu mână de înger
şi arunncate-n vâltoarea vieţii,
vapoare, avioane, zbor de lilieci
şi de libelule albastre
ce se înaltă-n suflete aurii
care zboară spre infinit
curcubeu, Soare şi lacrimă divină
ce curge-n pajişte verde a vieţii
stralucind în vîltoarea neânsemnată a Terrei
piatra care poartă energia divină
aruncata-n slavile cerului
pe o ancoră din aur domnesc
ce se ascunde-n puterea Luminii
Soare, Soare, Soare peste tot Soare
apă, apă, apă peste tot apă
şi noi cei ce purtăm de toate
din bogăţiile cerului
şi ale Pământului.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul se mai face şi din struguri, ţuica de prune se mai face şi din prune, iar banii se mai fac şi cinstit.

aforism de George Budoi din Elogii vinului şi viei (1 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Straie

În straiele dimineţii
Coboară sufletul Lumină
Îmbrăcat în haine aurii
Şi te patrunde cu Lumina-i caldă
A sufletului nemuritor.
Este Soarele ce poartă corona divină.
Pe-o stea stau şi eu urcată,
Pe alta stai şi tu prinsă
Cu o coardă din mătase albastră
Ce străbate oceanul verde
Cu munţii albi, căi adînci
Şi pajişti din stele.
Frumoasele straie împodobesc chipul
Cu panglici ce curg în vis,
Le strînge-n juru-i
Ca pe o fecioară plecată-n dor.
Privesc podobele plecate din cer
Ca pe-o coronă cristalină
Şi mă contopesc cu Lumina
Cu Soarele, cu stelele şi cu voi
Şi stăm la cules de stele
În plină zi, cînd doar tu şi eu le vad.
Povestea lor, povestea noastră...
Purtaţi suntem toţi în declin
Şi moartea o ducem departe
Că-i viaţă şi numai destin
Coboară Soarele în stare Lumină
Pe viaţa planetei Pământ
Şi pe piramidele din Egipt.
Pe chipul lui dansează iubirea
Pe raza lui valsează nemurirea,
În sufletul lui străluceşte puterea
Purtînd straie din vis.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii

Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Se luminează zările,
Se purifică apele
Şi pornesc lacrimile
Fericirii spre infinit.

Când ochii mei
Se întâlnesc cu ochii tăi,
Dezlănţuim unirea
Cerului cu viaţa
Şi noi ne transformăm în
Lumina divină,
Ruptă din tine, Soare,

Care distruge ura din Război!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săptămâna mare

În noaptea aceasta
Mă învârt printre îngeri
Aşteptând Lumina Divină
Să pogore din suflet ales.

În săptămâna mare,
Când pătimim cu toţii,
Iubirea şi Lumina
Se ţin de mână
Şi zburdă prin farmecele
Surori
Făcând legământ
Cu Luna şi Soarele
Cu mine, cu tine, cu noi...
Promiţând că ne iubeşte
Mereu!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stresul

Stresul este un favor pentru proşti,
el favorizează râsul
strecurat de şarpele cu clopoţei,
disperarea tronează destabilizarea
frăţiei veninoşilor.
Stresul este mereu în vertij de atâta ură,
transpiră rău vestejiţii la poala plină de friguri.
Vremea sporeşte stresul peste veninoşi,
tratamentul pentru stres este doar moartea,
ea reciclează maleficitatea,
tronând ferestrele deschise pentru viitor.
Cuvintele apasă stresul purtat de nebuni,
transpiraţiile năpădesc speranţele stresului,
el fiind moartea
ce respectă lucrarea divină,
surată a destinului ce va urma.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am cules, în genunchi, peste o tonă de prune. Prunul este singura divinitate în faţa căreia îngenunchez din pură convingere.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou arămiu

Toamnă rece şi cumplită
Ai venit tu cam grăbită
În dar acum să ne-aduci
Struguri, gutui, prune, nuci.

De fructe-i plină gospodăria,
Bunicii au cules din nou via.
Şi pasările noastre călătoare
Din ţară-au început să zboare.

Afară vremea se răceşte
Noaptea şi mai mult creşte,
Iar frunzele îngălbenite
Cad pe asfalt aşa grăbite...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (21 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără prună, nu-i a bună

Anul ăsta n-a fost bun.
Prune nu-s, şi orice uică,
Ştie ca niciun magiun,
N-o să ţină loc de ţuică.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţuica

Ţuica este apă vie,
Chiar şi morţii îi învie,
De-i făcută doar din prună
Şi e multă, veche, bună.

poezie de George Budoi din Dicţionarul Băuturilor, Beţiei şi Beţivilor: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (30 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământesc

Dacă aş fi fost sortit
Să stau întins în poala zeilor,
Aş fi fost hrănit de o doică divină
Cu laptele sfânt al norilor.

Aş fi fost zeul refluxului sau grădinii,
Strajă mormintelor sau porumbului,
Dar eu sunt un om şi nu am nevoie de nemurire:
O soartă divină m-ar înspăimânta.

Sunt fericit că nimeni nu mi-a încremenit buzele într-un surâs,
Departe de sarea şi veninul pământului.
Deci pleacă, vioară a Olimpului,
Nu am nevoie de cântecul tău.

poezie de Arseny Tarkovsky, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinţa divină

Dă Cel Sfânt la unii harul,
Altora, noroc cu carul,
Prostului, doar cât se poate,
Iar calicului... pe toate!

epigramă de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fereastra

La fereastra casei noastre
stă o stea,
steaua ce leagă lumea de iubire,
stea care uneşte pământul cu cerul,
plutind pe o dungă verde
ce se propagă din slăvi,
tivită cu aur
şi cu icoana infinitului.
Mi-e inimă o stea,
culeasă dintre zâmbetul Lumini,
păstrată în cultul dreptăţii
ce smulge dictarea necredinţei
aruncând-o în ploia morţii, strivind-o.
Steaua mea străbate planeta,
pulsând sânge albastru în ape
şi-n lanuri raze din Soare
care coc deznădejdea
pocnind-o cu maturitatea,
rupând-o de pe pedestalul speranţei.
Steaua mea locuieşte-n Paradis
pe-o undă ruptă din fericirea
care propagă puterea.
Lumină divină în suflet curat
ce poartă o dungă galbenă
care cuprinde iluzia
curmând neputinţa!

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condamnarea la viaţă este o sentinţă divină, dar condamnarea la moarte este una umană sau tot divină?

aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valorificăm

pruna la maximum şi o fierbem
nu se strică după aceea
dar te sminteşte după ce bei
lichidul cu miros plăcut
care vine pe serpentine
îşi face vânt să ajungă-n sticlă
lăcrimezi când vezi atâta frumuseţe
băgată-n sticla transparentă
te simţi vioi de la miros
limba e dezlegată prin farmec
baţi câmpii cu învăţături
demne de kant şi platon
şi nietzsche
observi că lumea se vede colorat
de la valorificarea unei prune
încerci să fredonezi aida
de verdi ţi-a venit în cap
de urgenţă începi bolero de ravel
ştii că toată lumea te apreciază
îţi bat în pereţi sau podele
apoi te opreşti şi pregăteşti
ceva mai popular cu maria
care vine şi le arată cum
juca ea când era fată
te prăbuşeşti sperând
să-ţi treacă ameţeala

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

un certificat -
ţuica de prune trasă
în damigeană

haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prunii nu fac prune ca să faci tu ţuică sau magiun, ci pentru sâmburii din prune, care au rolul să asigure perpetuarea speciei.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!