Cuplu de forţe

mama sau tata natură?
alăptat la sân sau la pectoral?
cuplu
de forţe atipic sau tradiţional?
un cal
cu mânere sau exemplu de cal
cu patru picioare nume
rotate
în goana evoluţiei fără
final previzibil?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuplul re

ca un bărbat adevărat
femeia se lip(s)eşte de acelaşi bărbat
copiii
în cuplu se miră de mama
lor cu testicule recurente

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţuitoarele

decât scriu, mai mult beau
cuvintele pe care aş putea să
le folosesc împotriva
clătinării pe patru picioare - ca
oricare dintre vieţuitoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-retenia

prietenii tineri încearcă să te
supere, ştind că nu mai ai mult
de trăit (?!) prin dispariţie fizică
poezia dulcică, scrisă la botul
unui cal cu mânere i-pod. şi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala de bebe

poate ne-am săturat
să întoarcem braţul aproapelui
la o şedinţă de vaccinat
împotriva gripei vagine: copiii
care nu se mai nasc între noi
pe motiv de vastă confuzie în
tre sexe a
cum ar fi numai spre înfiere! asta
e: unde crezi că mai găseşti prichindei
bine lucraţi la sala de naşteri
cu disciplina în sânge
rare bine blazaţi foarte bine-ancoraţi în
genele lui în sprâncenele ei
aşa... cu na
turaleţe cu sentimentul
că s-ar ţine de tata de mama
că s-ar ţine de mama de tata
că s-ar ţine de şcoala de bebe
luşi prea docili?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau

să fiu prieten cu oamenii foarte
trişti care şi-au pierdut copiii atât de bătrâni
încât până şi mama şi tata păreau
nişte sugari în braţele mele (?!) din care
nu au scăpat decât morţi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martorii

s-au pierdut... martorii – mi-au murit
mama şi tata, profesorul de pictură mereu
tânăr fratele şi prima învăţătoare olimpia mă
riuţă – de ce
aş mai trage linii şi pensule-n pânze –
cine va şti că elevul cu familie destrămată
s-a ajuns printre doamne şi domni (?!)
de ce un art
ist trebuie să suporte toate aceste
exerciţii fără finalitate deşteaptă
ale unui dumnezeu miştocar miştocar?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât mai multe picioare

picioarele-i stau sub cap
în falnică rezemare! a
capului nu
i-ar fi pe moment foarte greu
să gândească vioi cu propriile picioare - a
cum se face că totuşi
gândeşte
mai repede limpede cu
cât mai multe picioare?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El mă înjură

de mamă – îi spun
că mama e moartă,-l înjur
şi eu de mama lui vie
tate încă-n activitate (?!) el se
face că suge, ca în
copilărie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scaun cu spătar

Ieri erau patru picioare,
Stăteam fără frică în scaunul cu spătar,
Azi au rămas doar două picioare
Slăbite de toţi cei care au abuzat,
Greoi fără salvare.
Cum să mă descurc acum pe două picioare?
Când spătarul e aruncat
În mare?
Dar mai am două picioare,
Obişnuite cu cei greoi.
Le voi căuta un spătar cu inima mai mare,
Şi cine-o vrea,
O să aibă un scaun cu patru picioare.

poezie de Mili Dumitru din Poezie în rampă (2018)
Adăugat de Mili Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima de mama

Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haide, mama, haide, tata

Haide, mama, haide, mama, hai
Niste liniste sa-mi dai,
Haide, tata, haide, tata, hai
Niste liniste sa-mi dai.

Haide, mama, haide, tata,
Mai priviti-va o data
Si, pe urma, daca-i bine,
Sa ma faceti tot pe mine.

Mi-ati dat suflet, mi-ati dat nume,
De cand sunt si eu pe lume,
Mi-ati dat multe si de toate,
Dar si zbucium peste poate.

Buna ziua, noapte buna,
Separat si impreuna,
Dar si buna dimineata,
Dragii mei, mai dragi ca viata.

Cand mi-e jale, cand mi-e teama,
Ma gandesc la tine, mama,
Cand mi-e viata tulburata,
Ma gandesc la tine, tata.

Haide, mama, haide, tata,
Mai claditi-ma o data,
Fara nume si avere –
Numai liniste v-as cere.

Nu-mi ajunge tot ce este,
Caut vesnic o poveste,
Un ochi rade, altul plange,
Pe-amandoi va port pe sange.

Ca nici unul n-avem parte,
De la nastere la moarte
De o viata linistita –
Frunza-n plop mereu se- agita.

Inapoi la tine ia-ma,
Sa ma stergi de lacrimi, mama,
Lasa-ti mana sa ma bata,
Sa ma – nveti cu viata, tata.
Bune, rele-amestecate,
V-ati obisnuit cu toate.
Creste noapte, creste iasca
Pe iubirea pamanteasca.

Bate vantul dinspre viata,
Si eu lacrimi simt pe fata,
Dinspre moarte bate vantul,
Lacrimeaza si cuvantul.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinţi (a doua ediţie, adăugită) (2007)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiinţa de carte

când iahve a zămislit pe iisus
cu fecioara maria, el
dumnezeu mai avea un copil
cu nume identic. mama lui era iosif şi
îl alăpta cu ulei de motor
muls din drujbă
(?!) -
când fraţii, cei doi, s-au crescut
unul s-a înălţat cât copacul
celălalt a rămas ca o creangă schiloadă
la sol. coordonând căderea fratelui vitreg
în păcate mai mult derizorii
totuşi, fără ştiinţa
de carte-a lui iahve

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drepturi fără datorii, e ca şi cum ai vrea lumină fără întuneric şi mămăligă fără mestecău. Dreptul şi datoria, iată cel mai bun exemplu de cuplu invariabil.

Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii
Adăugat de Loredana Caia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape toate formele de viaţă din trecut, inclusiv plante, animale şi chiar forme de viaţă umanoide, au fost înlocuite în cursul procesului evolutiv. Nu există structuri permanente în natură. Presupunerea că omul este produsul final al evoluţiei este bazată pe proiectarea îngustă a sinelui. Omul nu este o entitate autonomă separată: suntem integraţi în natură şi dependenţi de aceasta pentru a supravieţui.

Jacque Fresco în Cea mai bună lume pe care banii nu o pot cumpăra
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, în continuare

nu în picioare în
crucişate cândva te
am cunoscut cred într-o sală
de... gimnastică-n care
animalele fără muşchi fără carne cuvântătoare
au fost
aduse la inseminare (?!) tu
şi acum eşti cea mai mişto dintre sclavele sex
uzuale – şi
nu... şi... poate...
da, în continuare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: În privinţa celor trei cercetători ştiinţifici, nu ştiu ce s-ar putea adăuga. Spre exemplu, Nistor Harris, specialist în geografie... Există vreo nelămurire în privinţa activităţii tale, Nis?
Nistor: Nu, domnule director, totul e foarte clar. Iar la nevoie, şefu'... Vreau să spun comandantul misiunii, îmi va trasa îndatoririle pe care le voi avea la un moment dat, în funcţie de necesităţile care se vor ivi.
Traian: Întocmai... Măi, tu acum, în momentul ăsta, stai jos pe scaun sau eşti ridicat în picioare?
Nistor: Stau, dom' director, că dacă m-aş ridica...
Traian: Mda; tu şi înălţimea asta a ta... Nu-i nevoie să spui mai mult. Eşti unul dintre membrii de bază ai echipajului, adică cei trei tineri despre care se ştia sigur de la început, încă de acum o săptămână, că vor participa la misiune, fiind şi unul dintre constructorii navei "Pacifis". De asemenea, ai realizat subiecte pentru concursul în urma căruia au fost stabiliţi ceilalţi patru colegi. Pe care dintre cei patru l-ai asistat?
Nistor: Eu?! Pe... Mihai. Mihai Ristea, informaticianul.
Traian: Deci, tânărul de nici 18 ani, iar el a luat examenul cu rezultatul final maxim; tu i-ai acordat notele, iar acum el este şeful securităţii misiunii. Ţi se pare o decizie incorectă; consideri că ai fost nedreptăţit? Ai vreo obiecţie?
Nistor: Nu, domnule director, nici gând.
Traian: Bine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai spune lucrurilor pe nume până nu afli cum se numesc cu adevărat.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

atât de singur
încât mă doare
prezenţa ta
şi alte picioare

catren de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama Natură

Mama Natură este marele egalizator. Nu poţi scăpa de ea.

definiţie de Christopher Heyerdahl
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conector tata şi mama

altor 33 de persoane
la place posomorârea ta îngroşată
pe vreme rea, dincolo
de ecranul ăsta cu aripioare materne
lăsate să-şi zboare
(nimeni nu e perfect stăpân pe sexul său...)
crengăria mai grea decât aerul care
îţi intră sub fusta
masculină,-n carouri kaki (?!) de o bună
bucată de vreme acasă şi de
o vreme în patul cât o capelă –
ranforsat cu o tentă
nuptial agresivă
ştrengarule!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!