Ultimul la revedere
Azi s-a închis o poartă veche,
A scârțâit încet, plăcut,
Spre casa inimii pereche,
N-am cerut eu, soarta a vrut.
Ne-am despărțit ultima oară,
Curgea o lacrimă-n tăcere,
Nu aveam inima ușoară,
Dar știu că dragostea nu piere.
Azi am pus capăt suferinței,
Un pic forțat am acceptat,
Dar mă supun umil credinței,
Că sufletu-i nu m-a uitat
Și mă așteaptă-n alte sfere,
Altundeva, în alte lumi,
Unde iubiri nu-s efemere
Și stelele din cer aduni.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Realitate
M-am rupt de vechea realitate,
Ne-am despărțit indefinit,
Nu ne-am certat, i-am dat dreptate,
Dar recunosc că am mințit.
Voiam să scap, să fug oriunde,
Eram rutină amândoi,
Ea peste tot, iar eu niciunde,
Am tot crezut că suntem doi.
Am stat o vreme împreună,
Mă tot întreb acum de ce
Am așteptat ca ea să-mi spună,
Dacă nu-s eu sau ea nu e.
Am devenit lumi paralele,
Ascunse-n quantum, undeva,
Privesc spre ele, par zăbrele,
Dar sunt la geamul altcuiva.
Trăiesc o altă realitate
Care se schimbă ne-ncetat,
O tot creez sperând că poate,
Voi deveni tot ce-am uitat.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Praf de uitare...
Praf de uitare am presărat
În colțul inimii unde ai stat
Și stelele le-am stins ușor
Dar, doar în vis înșelător.
Nu vreau să-mpart cu tine amintiri
nici rămășițe din iubiri
Trecute și încărunțite
Vreau să le uit... ține-le tu minte..
N-am timp să mor de dorul tău
Și nici să fiu jertfit erou
Pe un altar al necredinței
Să ard pe rugul neputinței
Praf de uitare am presărat
În urma ta când ai plecat
Și alte stele aprind de zor
În alte vise pe-aripi zbor!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima mireasă
Știu că vii, dar mai așteaptă,
Mai am multe de făcut,
Ai să-mi fii cândva mireasă,
Deși eu nu te-am cerut
Ai să mori odat' cu mine,
Pentru că mă vei iubi,
Îți voi recita suspine,
Chiar în clipele târzii
Te voi săruta pe coasă
Tu ascute-o pân'-atunci,
Sigur ai să fii frumoasă,
Însă nu-ți voi face prunci
Vei purta o rochie albă,
Prima și ultima oară
Dragostea îți va fi oarbă,
Și-mi vei fi prima fecioară
Am să-ți fiu prima iubire,
Știu că n-ai avut niciuna,
Vei simți a ei trăire
Și mă vei dori întruna
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi moartea e o poartă închisă
nu se mai moare ca-n alte dăți când
pleoapa însângerată până la lacrimi
acoperea ultima tăcere și
tristețile fără capăt
vibrau lăuntric
iar lumea
desena cu ceară un Dumnezeu
nu, nu se mai moare ca-n alte dăți
și nici durerea nu se mai plimbă
din om în om
căutând o nișă
criza ne-a afectat și sentimentul
azi moartea e o poartă închisă
coridorul acela alb e-n renovare și
nimeni nu ne mai promite când și cum...
de aceea dați-mi voie să mă mut
în fiecare din voi
să mă rog să înjur și
din când în când să iubesc
uite, cât de greu e să mori!
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Nesupus tristeții
Nu am să mă supun decât iubirii,
De voia ei am să mă las purtat,
Pe căi nebănuite omenirii,
Din răsărit și până-n înserat.
Îmi fie calea ei, ultima cale,
Pe drumul ce-i deschis spre infinit,
Să pot uita de clipele în care,
Nu am iubit și nu am fost iubit.
Regrete n-am să am după tristețe,
Deși încearcă veșnic să mă ia,
O văd cum rătăcește peste fețe,
Acolo unde este voia sa.
Am alungat-o fără nici o milă,
Spunându-i c-o iubesc, însă n-o vreau,
C-o înțeleg și știu că e abilă,
Dar eu în preajma ei nu am să stau.
Nu am să mă supun nicicând tristeții,
În vraja ei tenace n-oi cădea,
S-o proslăvesc prin lacrimi cu poeții,
Ce în iubire nu mai pot să stea.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Giordano Bruno cântă balada permanenței
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
răsărit din munte, gând.
Să se întrupeze-n vale
alte umbre sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
albul inului sorbind.
Să întindă pânza-n iarbă
fete, alte sunt la rând.
E același, nu-s aceiași.
E același unic soare
tâlc suav învederând.
Ca să coloreze ceasul
fluturi - alții sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
ce-nfierbântă roua, vânt.
Sa îndure moartea-n vară
alte spice sunt la rând.
E același, nu-s aceleași.
E același unic soare
inima prin lumi bătând.
Să îngâne-n vreme rugul
alte-amurguri sunt la rând.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Copacii
au fost martorii timpului
pierdut pe cărările inimii
umblam și aveam consimțământul lor
au acceptat dragostea noastră
ne-au deschis o poartă a eternului
știau să ne strige versurile
știau să ne strige iubirea
știau să ne întărească
copacii aceia au început să transpire
se culcau la pământ pentru prima oară
deși erau frânți au început să zboare
le trebuia și lor un salon special
să le servim poezia drept medicament
să le dăm dragostea pentru a-i alinta
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Libertatea lacrimilor mele te atrage
Nu mai cere nimic, eu am închis telefonul
Fără internet sunt mai liberă în simgurătatea mea
Cu netul ascult alte povești triste
Alte vieții pierdute
Sau alte compromisuri într-o lumea reală și fără vis
Unde nu poți zbura sau rămâne atins de iubirea nelimitată
Eu aleg libertatea mea,.. Tu pe-a ta.
Stelele au Apus de mult..
Iubirea s-a scris... Speranța s-a risipit
Iubire...
poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alte emisfere
Oglinda mea e printre nori,
Cupidon nu mai are săgeți,
Cafeaua braziliană s-a scumpit.
Napastele nu te cunosc,
Menta miroase la fel,
Inima nu vrea tratament.
Din pământ răsar speranțe,
Nimeni nu știe limba lor
As vrea o cale către Lună,
Oceanele nu doresc plastic.
Buzele rotunde păcălesc
Iubiri pătrate, efemere,
Dacă îți spun că te iubesc,
Tu o să fugi în alte emisfere!
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai mult decât un cuvânt
Chiar ai dreptate, nu frumoasă
Voi spune, în a te descrie,
Ești ca o veșnică mireasă,
Ce-mi dă să sorb din apă vie
Privirea ta mă oglindește
Și-n suflet intră nemurire,
Iar zâmbetul mă liniștește,
Când gândul pleacă în neștire
Ne-am mai văzut, în altă lume,
Atinși de dragostea divină,
Cu alte chipuri, alte nume,
Cerșind atingerea sublimă
Tu ești mai mult decât îți pare,
Nu ai uitat, încă o simți,
Ești o atingere de floare,
Ce-apasă buzele fierbinți
Frumoasă nu-i deajuns a spune,
De-am să încerc să te descriu,
Ești mai degrabă o minune,
Ce mă îndeamnă ca să scriu
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradisul
Azi sunt foarte fericit,
Că iubita mea cea veche
Și-a găsit nouă pereche,
Un fățarnic, un smintit.
Au plecat în grabă mare,
Ducă-se spre alte lumi,
Unele pline de cârciumi,
Iar eu am găsit chemare.
Chemarea mea e scrisul,
Și uneori câte-o bârfă,
O dată pe lună, o târfă
Acesta mi-e paradisul!
poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În zori
aici și timpul a murit
înjunghiat
tăcut, necunoscut
cărările mă alungă
spre alte lumi, spre alte dăți
pulsează în mine un foc necunoscut
pășesc peste ape
sub steaua ultimului ceas
fășnesc gânduri în tragice amurguri
aici și clipa sângerează
cuvântul a rămas pe buze uscate
mă cheamă un glas
himerice lumi
mă arde retina sub țipătul luminii
noaptea dansez în ploaie cu strigoii
sub lacrima nufărului alb
uitat între pleoape
în zori, urc să cioplesc
fântâni de rouă în cer
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul macilor fragili
Fragile flori și efemere,
Ies în obraji de palid lan,
Cu spice-ajunse la aman,
Născându-și pruncii în durere.
C-un trup candid și diafan,
Sosite-mi par din alte sfere.
Fragile flori și efemere,
Ies în obraji de palid lan.
Urmând a sa bolnavă vrere,
Ai zice că vreun piroman
Ieșit din dosnice unghere,
Pândise cu-al său gând avan,
Fragile flori și efemere.
rondel de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu sufletul spre cer
Cu sufletul spre cer, am cerut iubire,
apoi ți-am zărit ochii înlacrimați
ascunși printre zâmbete dureroase...
Cu sufletul spre cer, am cerut frumusețe,
apoi ți-am sărutat fiecare tresărire
de pe chipul îmbujorat...
Cu sufletul spre cer, te-am cerut pe tine,
apoi ți-am îmbrățisat ființa
pitită la umbra inimii mele...
Cu sufletul spre cer, ți-am cerut nemurirea,
apoi ți-au îngenunchiat toate stelele
venerându-ți urmele pașilor...
Cu sufletul spre cer, am cerut încă un răsărit,
apoi ți-am mângâiat genunchii zdreliți
de atâta neliniște...
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infectat cu iubire
un om, alți oameni
și umbrele lor
vorbind prin semne
despre distanțele
ce ne separă
desăvârșind absența
o durere, alte dureri
și piroanele-înfipte
în inima împietrită de spaimă
pe care sufletul se cațără
pentru a ajunge
la Dumnezeu
o moarte, alte morți
și toate lacrimile
scurgându-se tăcute
sub o mie și una
de măști părăsite
de speranțe și vise
o floare, alte flori
și amintirile cu petale de foc
sperând să mai fie
măcar o dată privite
prin ferestrele
oarbe ale cărnii
pentru a resuscita
poezia din noi
o lume, alte lumi
și stelele lor căzătoare
făcându-ne cu ochiul
înainte de dispariția lor
în spitalul obscurității
universale
o pâine, alte pâini
și trupurile aburinde
cu care întâmpinăm
îngerul foamei
fără de sfârșit
o tăcere, alte tăceri
și umbra care continuă
să-mi fie alături
ca un câine care
nu-și trădează stăpânul
îndemnându-mă
să scriu, să scriu...
un cuvânt, alte cuvinte
și pixul meu care lasă
urme albastre pe hârtie
de parcă cerul ar păși
pe zăpada uitării
o zi, alte zile
și poemul acesta
limpede ca o lacrimă
prin care mă privește
moartea cu masca pe față
neîndrăznind să mă atingă
fiindcă
sunt infectat
cu iubire
poezie de Ionuț Caragea din premieră (3 aprilie 2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "In asteptarea pasarii" de Ionuț Caragea este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Spre alte zări frumoase
Mă întreb dacă stelele sunt aprinse
pentru fiecare din noi,
pentru a fi lumină
și să ne găsească într-o zi
cei de pe alte planete.
Apoi să zburăm deasupra tuturor
pe-un nor ce lin ne va purta,
spre alte zări frumoase,
iar cerul ar fi mai albastru,
mai pur și plin de culoare.
poezie de Eugenia Calancea (9 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu știu..
... eu știu că v-a veni o zi de toamnă, poate
sau zi de primăvară timpurie
și-n mine totul v-a cădea în toate
și vor porni încet spre veșnicie
și-ncă mai știu că-n ziua sorocită
tot biologicul din mine, instabil
v-a curge cum curg apele prin sită
și prin dârmoane cânepa, tiptil
mai știu c-am să revin iar la esență
și-ncă mai știu că iar voi fi trimis
prin alte lumi să scot din decadentă
subtilul rătăcit și compromis...
poezie de Iurie Osoianu (20 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcere
Noi ne-am întors din iadul de durere,
Unde scrâșnesc măselele și dinții.
N-am înjunghiat nici coastă de muiere
Și nimănui nu i-am furat arginții.
Livizi, sleiți de vlagă, de putere,
Ne-a lins amarnic bezna neființei,
Am înghițit oftaturi în tăcere
Și-am mestecat anafura credinței.
De inumana noastră sfâșiere,
Plângeau în cer și îngerii și sfinții
Și ne turnau în suflet mângâiere,
Sub roșul viscol de tortură-a minții.
Am fiert în mări de smoală și de fiere,
Încrezători în ziua biruinței.
Noi ne-am întors din moarte la-nviere
Și-am pipăit abisul suferinței.
poezie clasică de Ionel Zeană din Acești mari poeți mici
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem rătăcit
Am pierdut un poem, nu știu unde l-am pus,
Era dragoste-n el dar acum s-a ascuns,
Îl tot caut de zor, de-l găsești, să mi-l dai
Aș fi vrut să-l recit, lângă mine să stai.
Hai... adu-mi-l te rog, am uitat tot ce-am scris,
Ce e-n el nu mai știu, le aștern ca prin vis
Și de n-am să-l găsesc părți, din viață-am pierdut,
Ascunsesem în el doar iubiri din trecut.
Nu aș vrea să le pierd chiar de altele vin,
Cele care au fost, n-au contat mai puțin,
Amintiri ce-am avut nu mai am fără el,
Îmi dispare trecutul, nu rămâne la fel.
Am pierdut un poem, poate-un alt am să scriu,
Tu ce faci? L-ai găsit? Știu că este târziu...
Chiar nu vrei să te lași până nu-l vei găsi?
Înțeleg... dacă-l ai... poți la mine veni.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reculegere
Pe noi nu ne desparte brațul
Umil, ce stă întins și cere,
Nici soarta, când aruncă lațul,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart copacii
Jelindu-și goalele panere,
Nici câmpul unde se sting macii,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart tramvaie
Orbecăind prin cartiere,
Nici maldărele de gunoaie,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart oceane
Sau continente prizoniere,
Nici zboruri reci de avioane,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart ghețarii
Agonizând în albe sfere,
Nici sunetul extins în arii,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne despart tranșee
De lupte crunte, paralele,
Nici lacrimi triste de Medee,
Ci doar o clipă de tăcere.
Pe noi nu ne desparte, iată
Nimic, nimic din ce se cere.
Ce este a mai fost o dată
Numai o clipă de tăcere.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!