* * *

şi orasul care-ti plange pe umar
din nici un gang nu iesi singur
ţi se mai atarna o poveste
strazile-nnoptate se strang
se fac de marimea unei batiste
pe care o strangi in pumn
ai vrei s-o arunci
dar unde se mai strang toate lacrimile
şi uite ca in carouri
o gâscă joacă şotron

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ziua va rămâne fără înserare
sau nu se mai fabrica lumanari din acelea parfumate
care te sting, te afuma,
te strang de inima un pic,
atat cat sa spui buna seara,
atat cat sa spui nimic nu am uitat,
buna mea zi, buna mea noapte,
dar inserarea mea unde e?
putea fi perfect
dar lumânarea s-a stins
şi m-am trezit.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe tine-n toate

Degeaba ma plang,
De singuratate,
Ca eu nu vreau sa strang,
Decat pe tine-n toate,

Si-mi pare ca-s singur,
Cu mine insumi,
Cu toate ca-n jur,
Roiesc copii lumi...

Si de ma-nvart,
Si eu pe langa,
Universu-mi spart,
Lumea ma planga...

poezie de Dorin Teodorescu
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

...din mintea-mi sa te scot

Focurile inimii ce plange
Se strang in ochiul drept si varsa dor
Si-n ochiul stang se-aduna numai sange
Si eu ma simt pierdut in dormitor.

Pacatul tau sa-l sterg nu stiu a face
As vrea sa uit dar nici asta nu pot
Mai e ceva ce sincer nu imi place
Un lucru greu... din mintea-mi sa te scot.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

omul stă rezemat
între doua ferestre
şi rasufla
prin una intrat
prin cealaltă va iesi

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

de ce să te mai temi
când parcă le-ai încercat pe toate?
şi nici sticluţa de camfor
şi nici cruciuliţa din sân
nu mai dau dovadă
de linişte cu mâinile în poala
unei rochii largi de diftină.
viu sau mort
ai nevoie de Dumnezeu.
frica brurează icoanele.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despartire

Sa nu-ti mai fie frica,
Plec din viatza ta,
Te las, nu te voi mai cauta,
Simt, relatia noastra se strica.

Cu greu iti zic acum,
Ca-ti las o cale libera,
Nu-ti voi mai scrie nici o litera,
S-au transformat toate in scrum.

Da plec acum,
Si parca m-as intorce,
Ca lacrimi inima imi stoarce,
Dar iti las liber al tau drum...

Poate razi, poate plangi,
Poate ca nu pierzi nimic,
De ce viatza sa-ti-o mai stric,
Mi-ar fi placut in brate sa ma strangi,

Mi-ar fi placut inima sa nu mi-o frangi,
Plec frumoaso acum...
Si strang amintirile intr-un album
Inainte ca de tot tu sa mi-l stingi.

Si chiar speram la ceva,
La frumoasa mea... speram...,
Dar acum nu te mai am,
Dar ma intreb te-am avut candva

poezie de Dorin Teodorescu
Adăugat de Dorin Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete

Clepsidra timpului iubirii noastre s-a spart,
Clipele moarte revarsandu-se trist pe covor...
Lasand dare de sange innegrit in urma lor...
Privind la ele ma incearca un sentiment bizar.

Cu mana tremuranda ating un ultim dor...
Inecat in iluzii, se zbate in umbra amintirii -
Ma contopesc cu el, incercand sa dau aripi iubirii...
In van... strang in pumn doar lacrimi ce mor.

Si caut apoi in bezna simtirii prapastia rece
In care am ratacit candva sperantele-mi toate...
Le zaresc risipite pe stanci, in nisip ingropate...
Si-mi amintesc de cearta cu timpul care trece.

Pierdute in trecut sunt visele-mi de dragoste...
Regrete ma inlantuie cand ma gandesc la ele,
La ziua cand ti-am pus in palma sperantele mele
Si pe care le-ai lasat sa cada in umbra unei promisiuni false.

poezie de Maria Cristina Iordache
Adăugat de Maria Cristina Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imi plange iarna...

Imi plange in palme iarna
cu albele-i lacrimi zalude,
Si picurii mici de gheata,
raman fara viata,
in palmele-mi ude.

Si munti si paduri stau garbove,
sub o povara alba, curata,
Iar iarna le plange pe umar la toate,
o iarna geroasa si trista
si imaculata.

Si corbii nauci scormonesc cu gheara
in covorul pufos de zapada,
Si negre naluci se zaresc printre pomi,
aratandu-si stinghere
fata lor fadă.

Fumul din hornuri dantuie
cu vantul taios de afara,
Si-i povestesc tacerii si mie,
cum oamenii stau langa sobe visând
la primavara.

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

degeaba, lacătul mirosea
a sulfină şi a brad,
cheile erau agăţate unde nici timpul
nu-şi mai vedea rostul.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ai strada ta
de acum te poţi
rătăci cum vrei

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin

Cand cu gura ei micuta
Sanul mamei il cuprinde
Ma infior si ma cutremur
Si din mine se desprinde
Un suspin...............

Cand cu lacrimi ochii ei
Mai plang cateodata
O strang in brate tare
Minunea mea de fata
Si suspin............

De nu-i e bine ei
Ceva in mine plange
Si-i cant un cantecel
Durerea sa-i alunge
Si al ei suspin...

Din lacrimi si durere
Din zambet, din iubire
Minunea mea-i facuta,
Din multa fericire
Si din suspin.....

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

pe lângă călcâiele unei pietre
iarba strecoară lumina
verde pământul care a văzut

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în mod constant mă urmez,
prin toate gangurile
şi pe potecile verzi.
nici urmă de slăbiciune,
nici urmă de lene.
din vreme-n vreme
fac recensământul lui eu.
e mai puţin
dar cine-s eu
faţă-n faţă cu mine...

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret

Se pare ca cercul devine mai mic,
Prieteni, iubiri, familie, da!
Chiar cred c-am trait si n-am strans nimic,
Nimic pentru casa sau inima mea.

Raman tot mai singur si leac nu mai e
Iubirile trec, familia moare,
Ma duc iar la munca, sa strang, pentru ce?
Ca -i mai fericit ala care nu are.

Atat tin cu mine, un pumn de-amintiri,
Familie, prieteni... cu-atat am ramas,
Dar nu m-am ales cu nimic din iubiri,
Si -asa am ales sa fiu si mai retras.

Am frica de tot, de tot ce ma-nconjoara,
Incredere n-am, m-au ranit, ma lipsesc,
Familie, prieteni, iubiri... tind sa doara,
Si zi dupa zi tot mai mult ma feresc.

Regretul meu este ca nu am dat voie
Si altor iubiri sa -mi arate cum este,
Am iubit doar ce-am vrut, dar ce-aveam nevoie
Am omis sa iubesc, si-am calcat pe-o poveste...

Cand putea fi iubire, am ales sa fim prieteni,
Cand puteam sa fiu sot, am ales sa fiu pusti,
Exact ca la piata, cand ai mere gustoase,
Si totusi alegi pe-ala mare sa-l gusti.

Am gresit foarte mult, nu le-am dat nici o sansa,
La atatea iubiri am spus nu, ce-ar fi fost?
Eram tot plecat ori eram bine-acasa?
Acum e tarziu, sa regret n-are rost...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand orbul plange

Traiesc singur, inchideti usa grea,
N-astept pe nimeni aici in lumea mea.
Si nu astept nimic de la voi
Chiar daca m-as tiri prin apa sau noroi.

Sunt un om sarman, sunt un orb si-atat
Care plange si nimic mai mult.
Si cand orbul plange, Dumnezeule
Doar pietrele sunt ude.

Am avut un prieten care m-a ingrijit
Dar s-a imbolnavit si-ntr-o zi a murit.
Intr-o grea iarna pe ceata si viscol
A disparut si de-atunci locul sau este gol

Camera e rece, mi-e frig si n-am cui
N-am cui, n-am cui sa spui,
Cind un orb plange-n frig
Si pietrele se fring
Numai oamenii nu.

poezie de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă dor toate potecile
pe care a umblat cineva
fără să-i pese
că eram şi eu acolo

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă sperie cetăţile în care
locuitorii încuie noaptea păsărilor
ca să nu cânte în zori
şi trezirile se petrec atât de trist
că toate gărzile poartă doliu din oficiu
după toate dimineţile

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

nu te dezvălui tot
să îţi rămână cu ce să te acoperi
când vei rămâne singur
şi respiraţia curioşilor
se va face rece şi acuzatoare

gogyohka de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

fricile stau ca nişte mici noduli sub piele
fricile n-au case n-au familii
nici prieteni adevăraţi
pentru ca nici ele nu sunt adevărate
de asta nici nu le vezi la lumină
de asta nici nu sparg pielea
ca să iasă şi ele odată
acolo unde stau au bordeie
şi se hrănesc cu morţile noastre antetrăite

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

oricând ar fi primăvară
în capul unei femei
un pitic gospodar se apucă
de spălat geamuri

catren de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!