
* * *
Aripile coborâte
Cu vârfuri-noroiate
Ne par propria colivie
Privind printre zăbrele pene
Ascunși fad de ce o să fie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Clopot de ozon
Ai auzit cum cântă vântul
printre cetine
cu doine de ozon
Așa cânți tuuuuu
printre arcadele coastelor
in jerbe de clopot
sfărmând zăbrele
de alții lăsate
la ferestrele inimii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimp de colivie
Florile de pervaz aburesc ferestre
Privind triste florile sub cerul liber,
Nu simt primăvara
Tinerete renăscută-n sărutul efemer de fluture
Vara cu doina zumzăită de albina indulcită
Toamna ce le adoarme de frigul iernii rece
Doar câte o imbrățișare prin zăbreaua de sticlă
Efemeră simțire cu amăgirea
Anotimpului de colivie
Fără arzătoarea secetă ce naste
Scrisori rugi pentru ploaie-n
Trilul păsărilor insetate,
Totu-i e neschimbat
Un tablou de flori-n camere inrămat
Vesnic anotimp de colivie
Flori de pervaz privind pe geam...
Aidoma unor copii bolnavi
Cai inhămați pedepsiti de a lor stăpâni...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Colivie plutind pe nori
Cum o fi... la tine pe cer?
La mine furtuni de dor
Fulgeră-n piept răvășitor
In hăul căprui temnicer
Cu zăbrelele de gene
Prea greoaie și groase
Cu lanțuri de sinapse
Topite de dor din pene
Ce zburau prin fantele
Căprui de feerii senine
Sub curcubeiele bucle
In adieri calde tanine..
Ahh, ce dor îmi este de tine
Cum îi e de zbor unei păsări
Închisă într-o colivie în mine
Plutind pe valurile de nori
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hrănim...
Să nu speriați corbii
ce fură adormiții
îngeri din cochilii...
Să-i creștem
mai mari
până cu aripile
cerul vor acoperi...
Si în râuri de disperare
ascunși în cochiliile
lăsate goale
în cuiburile de ogive
ne vom prăvălii..
Unde acum cresc corbii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

focul de iele
ridicat în arcade
colivie de "eu"
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

VI
Pasărea domesticită sta în colivia ei - iar pasărea liberă în pădure.
Întâmplarea le întâlni când vremea apropierii lor se născu.
Pasărea sălbatică strigă: "O! Draga mea prietenă - hai să zburăm prin largul pădurii".
Pasărea din colivie șoptea: "Vin-o aici, aici amândouă trăi-vom în astă colivie".
"Oare între zăbrele - putea-voi să-mi întind larg, larg, aripile mele?" - spunea pasărea liberă.
"Vai! - n-aș ști în ce loc să-mi fac cuib sub întinsul acestei bolte înstelate" - spunea pasărea întemnițată.
Draga mea - vino să cântăm - cântarea pădurilor.
Apropie-te de mine și te voi învăța vorbirea celor știutori.
Pasărea pădurilor răspunde: "Nu - niciodată cântecele nu se pot învăța".
Pasărea din colivie spune: "Vai! deloc nu cunosc încă al pădurii cânt".
Sunt dornice de atâta dragoste - dar niciodată în zborul lor nu-și vor putea atinge aripile.
Printre zăbrele se privesc și dorința de a se pătrunde le e zadarnică.
Își flutură aripile și neîncetat își cântă: "Vino lângă mine, dragostea mea!".
Cea cu aripile libere strigă: "Nu - nu pot - mi-e teamă de porțile zăvorâte ale coliviei tale".
Cea întemnițată rostea: "Vai! cât de vlăguite și pline de moarte-mi sunt aripile!".
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Silvian Lorin
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Piele de turmă
Vorbind c-un Panda
ce avea pe umăr
un papagal Ara
m-au-nchis
într-o colivie
asteptând
un tigru siberian
să vie
să-mi pună
pielea sub picioare
spunându-mi o floare...
"Lumea-nchide in colivie
sau ucide...
Unicitatea frumosului"
Si-am jupuit pielea mea de turmă
aruncând-o tigrului...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hrănit cu praf de stele
În urletul lunii de câine
Râul a rămas fără suspine.
Numai tu mai bați in mine
În gerul ce-mpietrește vene..
Și turțuri rasăr zăbrele
Priviri și ferestrei mele
Cu surâsul tău printre ele
Hrănit doar de praf de stele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Întorc privirea minții să ucid urmele
In haită dispar în pestera trecutului
Și împietresc în stalactite, stalacmite
Zăbrele luminii spre căpătul prezentului
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Unui om nu-i lipsesc aripile
Teama de prăbușire îl oprește
Să zboare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea de cer o saturi privind strop infinit de rouă...
aforism de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Colivie de beton
canonul de beton
visului de muflon
sub stele de neon
ucide în amvon
dansul pe stânci
cu pași de țânci
închiși in adânci
chilii de porunci
orare avare
diurnă rotire
in acest carusel
cu joc de porumbel
legat cu răvașe
de slove cravașe
ce nu lasă tălpi
goale printre spini
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

vulturul pescar -
pește privind abisul
solzi de soare
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

vulturul pescar -
pește privind abisul
solzi de soare
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au înșirat îngeri,.. dragă
Cu aripile în arcadă
Să pășești, tu,.. sublimă
În a mea rece inimă..
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Săpând cu aripa
Ea-mi dă avânt
să săp cu aripile..
in cerurile sufletului
după lumina inimii
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Si privind la tine
Hematie de azur...
Clipele-mi par infinite
În zări nesfârșite de ozon căprui...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstigniți la amvon...
Câte păsări sunt pe cer
Sunt mai multe ca noi... și pier.
Cimitir pe unde au?
Lângă ele vreau să stau!
Când-mi va veni să pier
Să nu mai stau atârnat
Cu picioarele spre cer
Si cu ochii ingropat...
În lutul de noi săpat
Regurgitat și chinuit
In zăbrele de beton
Răstigniți, sus,.. la amvon!
Și ele poate mi-or
șopti... cum să iau zbor...
Fără trup de muritor
În lumi fără zăbrele și beton
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nufăr călimară
Am o muză de petală
Diafană, suavă pe filă
Nufărul meu călimară
Cu cerneală de flacără
Sărutând-o cu condeiul
Să auresc în stele versul!
Răsărind drojdii musturii
In goluri de șampanii.
Din mâlul tușat inimii
Cu metafore mii, mii..
Din aripile muzelor
Ce-și smulg pene, cărării..
Pe care pășeste divin
Muza de sublim tanin
Ambru, ambru de albastru!
Cu ozonul de măiastru,
Din sărutul său pilastru..
Planetei cu tărâm de jad
Cu mirosul umbros de brad
Și cu soare căprui astru.
Viori plutitoare-n cer
Cu al său cântec de mister
Și fluturi alabaștri
Străvezii strălucitori
Printre bucle armăsare
Și coapsa de lună plină
Nurii, migdale guasare
Cu contururi de serfimă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce paradox! Cu cât ne înmulțim, sunt mai puțini oameni printre noi...
aforism de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!