Sunt vinovată

Sunt singura vinovată că lumina
Ce-mi dăruieşti nu poate să străbată
Nopţile goale în care am vina
În inimă adânc îngropată.

Sunt singurătatea inculpată
De la capătul degetelor mele
Vaietul unui clopot a spart chiar acum
Timpanul vrăjit unei stele.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu poţi vedea

atât de multe
poţi vedea
într-o picătură de sânge
o flacără de iubire se stinge
precum destinul în flutur

atât de multe
poţi vedea
într-un bob de rouă
lama unui fir de iarbă
tocmai îi desface inima-n două

atât de multe
poţi vedea
într-o gură de aer
uraganul din clopot a spart
timpanul vrăjit unui vaier

atât de multe
poţi vedea
într-o privire de orb
grape de patimi
înjugate la carnea luminii

atât de multe
poţi vedea
într-o picătură de sânge
poverile pădurii din cruce
dumnezeu plânge

un crin
definitiv
aripele îşi frânge

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cat de ciob...

Cat de ciob sunt,
cand globul-noi s-a spart acum
si a ramas din el,
doar aerul ca o sfera.
Cat de ciob sunt
si cat de nihilist
e liantul ce m-ar putea lipi
la loc, in spatiul acela gol,
prin care intra si ies acum in voie,
demonii unui viitor
ce ar fi putut fi
dar deja nu mai e.
Cat de ciob sunt,
si cat de netede imi sunt marginile
si cat de mate,
ca ale unei prisme
care tine in ea,
toata lumina unui soare negru
ce va lumina de acum,
doar umbrele unui trecut
ce va fi doar in...
ciobul din mine,
globul din tine,
si sfera de aer
ce obisnuiam sa o respiram
candva...
... impreuna.
Cat de ciob sunt...

poezie de Mihai Antonescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ce-mi mai spui

hei, inima mea,
tu ce-mi mai spui despre mine?
mă mai învie nopţi albe?
îmi mai sorb nectarul albine?

dar tu, inimă a lui,
pe unde-ţi mai umblă paşii
care cer străveziu
îşi îneacă pântec în tine?

tu ce-mi mai spui inimă nouă?
- mac sărutându-i aurie -
luceafăr rupt de azur să-mi plouă
senină noaptea praful de păpădie

ţi se vor tăia, inimo, aripile
şi-mi vei cădea în iarbă
îşi vor creşte pruncii în noi, luminile,
inimă, oarbo

volbură sub ie

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Everest la ceruri

Îmi pare de rodire părul meu,
Se desolzeşte ochiul de ninsori,
Şi scriu cu numai fără ploi,
Duminică şi clopot, laolaltă.

Între stupină şi lăptuci de slavă,
Măcar că începui limba iubirei
S-o iubesc, "târziul lanurilor mele
Stele", zidesc un Everest de tu la cer.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-au lipit frunzele
de mine
de lemnul crucii mele
crezând că le sunt înverzirea
sperând că da

gogyohka de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ieri
nu există
eu ce sunt?

lipsesc
atâtea zile din mine

viaţa mea toată
de până acum

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa mea

Mireasa mea de albe catifele,
Cu stele şi mătăsuri la picioare,
De-acum sunt martor al iubirii tele
Şi sufletul îmi este sărbătoare.

Mi-am pus altar şi fiinţa şi destinul
Am evadat în lumea cu poveşti,
Eu sunt paharul spart, iar tu eşti vinul
Din care dacă bei, ai să trăieşti.

Eu sunt altar, tu flamură de stele
Şi universul meu de diamante,
Vlăstar, nădejde a iubirii mele
Lumina cea de dincolo de moarte.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cine sunt eu?
sunt cea care urcă
Everestul în sandale
pentru tine

cu viteza luminii în tocuri

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sunt formă de rai
fluturii-aceştia
de care se bucură mâna mea
sunt ca albul de nea albii de stihuri
uşori
cum ar fi roşu de sânge
prejmuind floare de mac

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce eu văd, nu văd, ci lumina luminii care trece prin mine.

aforism de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Tu cel ce mă priveşti
Dă lumina mai tare
Cumplit rai îmi eşti
Şi-mi eşti aşteptare

Cer între inimă şi zare
Dă iubirea mai tare

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săgeţi din milenii eterne de iubire

Eu am o teorie
Că toţi avem la bază un cuvânt
Dintr-un cod divin, ceva de pe pământ,
Iar eu cred că al meu cuvânt eşti tu.
Mai cred şi că destinele sunt scrise-n stele
Cu ani-lumină înainte de sentimentele mele
Şi-mi place, măcar, să gândesc
Că stelele mele le-au iubit profund pe ale tale
De la a Lumii Facere
încoace.

Astfel voi pretinde
Că toate aceste săgeţi şi cuţite
ce-mi străpung inima câteodată, de iubire,
Sunt doar din vina unui arc peste timp,
sunt săgeţi eterne.

poezie de Marieva A. Demetrescu
Adăugat de Marieva A. Demetrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri

Ating vârful degetelor tale
Şi simt căldura lor în jurul meu,
Iar vârful degetelor mele
Mai reci sunt ca un suflet de ateu.

Dar palmele sunt parcă umede,
O fi emoţia vinovată,
Iar palma mea şi palma ta
Sunt doar o umbră-ntruchipată.

Nu pot să te privesc mai mult de-atât
Şi nici nu pot privi spre tine
Căci tu nu eşti precum sunt eu,
Tu eşti căldura, eşti sângele din mine.

Privesc în ochii tăi de flăcări
Pătrunzându-le căldura cu greu,
Căci tu eşti Dumnezeul mare,
Iar eu ateul în luptă cu tine mereu.

poezie de Carmen Comloşan din Viaţa printre moarte (16 aprilie 2000)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri

Ating vârful degetelor tale
Şi simt căldura lor în jurul meu,
Iar vârful degetelor mele
Mai reci sunt ca un suflet de ateu.

Dar palmele sunt parcă umede,
O fi emoţia vinovată,
Iar palma mea şi palma ta
Sunt doar o umbră-ntruchipată.

Nu pot să te privesc mai mult de-atât
Şi nici nu pot privi spre tine
Căci tu nu eşti precum sunt eu,
Tu eşti căldura, eşti sângele din mine.

Privesc în ochii tăi de flăcări
Pătrunzându-le căldura cu greu,
Căci tu eşti Dumnezeul mare,
Iar eu ateul în luptă cu tine mereu.

poezie de Carmen Comloşan
Adăugat de Carmen Comloşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cu inima neagră

Te am căutat la asfinţit
Plângeam că n-am să te mai văd
Eu am crezut că tu mai părăsit
Te-am căutat în râul de la pod

Nu am ştiut c-ai fost vrăjit
De omul cu o inimă neagră
In calul alb ai fost însufleţit
De ciudă că eu îţi sunt dragă

Te voi hrăni cu dragoste
Cu apă din lacrimile mele
Să fugă vraja e o pacoste
S-apară cerul senin cu stele

Îţi dau o parte din inimă mea
Vei fi din nou tânărul iubit
In doua zile te vei vindeca
Stai lângă mine acum eşti obosit

Sfoara-n lume sunt fericită
Feriţi-vă de omul cel hain
El nu poate oamenii iubi
El iubirea n-o pote defini

Perfid stăpân pe al tău destin
Sfarmă suflet bun curat
Sufletu-i de vrajitorii plin
Tot ce-i frumos e pentru măturat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

astăzi
sunt cel mai trist
verset din biblie
sunt cel mai umil
zbor de cocori în linie

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

înainte
să-mi intre
în inimă
rafalele de săruturi
se vroiau
a fi
tu

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercuiri de flori

Nu pot atinge cerul, în schimb minunei mele,
Colos de suflet viu ieşit din strai de stele, da.
Iubirea mea, insaţiabilă ţi-adulmec lan de maci
Şi îţi golesc în mine răsăritul, suavă demiurgie

Nu pot atinge cerul, mă mir că sunt prea mic
Fur coaja lui cu gândul, ce-mi este treaz abia,
Iau calea veşniciei, cât pot îngrop Eden în ea
Şi-alintă mână trupul tău, astrul dumnezeirii mele

Miracolul iubirii te-a-nsămânţat lumină
În coaste şi sub pleoapă, prin risipiri de raze,
Înmărmuresc miresme şi-al inimii izvor
Se curge-n curcubeie, tresar urşii la poli

Căci noi si Preaiubirea, purtăm acelaşi chip
Iar pântecul respiră cu fericiri de pori
În părul nemurirei ne ducem traiul sori
Cu-Înaltul în lumină şi-ncercuiri de flori.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile bucuriei

Eu sunt martorul viu care-a văzut Lumina,
Stătea atârnată de tremurul pielii mele,
Împietrită-între nervul care-mi mişca mâna,
Şi ochiul când se bâlbâie în sevă de stele

Eu mi-am văzut moartea cu ochii deschişi,
Îngerii falşi cum trăgeau în rafale, dorinţi,
Din molii păcate şerpuiau porii stinşi
Când dragostea o vindeam pe licăriri de arginţi

Mereu alerg la tine, nu cruţ volburi de suflet
În cărnurile-aprinse; îţi zămislesc "furtuna"
Eternitate-n os; te sting cu duhu-mi şi răsuflet,
Căci tu şi cu Iubirea aveţi acelaşi preţ, totuna.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aceasta sunt eu...
mă privesc în oglindă
şi mă redescopăr; eu...
chiar dacă anii au trecut
sufletul încă zburdă,
de parcă refuză zborul timpului,
rămânând în sfera adolescenţei;
un suflet pur, inocent,
la fel ca al unui copil...
de aceea ochii mă trădează:
în ei licăre lumina
ascunsă adânc în suflet;
lumina a mii şi mii de stele,
un întreg Univers...

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!