Moşneagul la târg

-Domnule, ce vinzi aice?
-Ace, brice şi şorice.
-Ace cumpăr. Brice nu.
Şorice, mănâncă tu!
-Eu mănânc. Ţie nu-ţi place?
-Nu domnule. Eu mănânc ace.
-Cun! Se poate? Tula-i drace!
-Ba se poate. Fac cojoace.
-Şi când faci cojoace,
te hrăneşti cu ace?
-Nu domnule. Când fac cojoace
rup o groază de ace.
Şi baba îmi zice-atunci
Moşule, parcă le mânci.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie

Domnule cu trei cojoace,
De ţi-o place, nu ţi-o place,
Hai cu mine, vino-ncoace
Să-mi vezi câmpurile dace,

Să-mi vezi grâul cât o ţară
Că ţăranul nu plecară
Să se facă de ocară
Pe la cei cu ochi de fiară.

Ei sunt fraţi cu munţii suri
Cu frunzarele-n păduri,
Şi n-ai cum să mi-i mai furi
Cît pot fi şi buni şi duri.

Domnule cu trei cojoace,
De ţi-o place, nu ţi-o place,
Vezi-mi câmpurile dace
Şi apoi lasă-mă-n pace!

poezie de Ion Tălmaciu din revista "Ţânţarul", nr. 16 (martie 2010)
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Panoramă

Vraciule înfricoşat
surd, olog şi guşat
arată-mi comorile tale
înalte, pătrate, ovale.

De câteva zeci de ani
vinzi minuni pe gologani
dragoste, noroace, blesteme,
care modeste, care cu steme.

Poate ai aur, poate ai rubine,
căpestre, ogoare, albine
sandale ca Petre Schlemil
ori alt obiect mai util.

Dă-mi-le pe toate mie
pentru o imensă filotimie,
pentru ca să cumpăr cojoace
la toţi puii care ies din găoace.

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mănânc în fiecare zi fructe şi legume crude, mănânc trei mese pe zi şi două gustări, iar atunci când mănânc nu mai fac nici o altă activitate. E important să savurezi mâncarea şi să faci o pauză.

citat din Andreea Raicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baba iarnă

Mă uit pe fereastră şi-mi place
să-mi pierd printre ramuri privirea,
în ceruri să-ncep dăltuirea
bătrânei cu multe cojoace.

Aleg, dintre norii fantastici,
pe cel mai închis la culoare,
lovesc, mai încet sau mai tare,
cu arta artistilor plastici.

Se-aud loviturile-n salbe,
iar baba îngână proteste
ce curg spre pământ aşchii dalbe.

Dar totul aici e-o poveste
a babei ce n-a prins de veste
că norii au lacrimi, şi-s albe.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog de sărăcie

Oneaţă a cumpărat
Trei pâini într-o dimineaţă.
Vânzătorul l-a întrebat:
- E de ajuns, măi Oneaţă?
Ai o gloată de copii.
- Domnule, mata nu ştii.
Trei pâini eu am cumpărat
Şi uite cum le împart:
Una este pentru câine.
La copii, una azi şi una mâine.
- Şi tu ce mănânci, Oneaţă?
- Nu mănânc. Îmi este greaţă.
- Şi nevasta ce mănâncă?
- Ea e sătulă de... muncă.

poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partenerii paradisului

- Bună seara, doamnă.
- Bună seara, domnule.
- Vă privesc până sub inimă, doamnă.
- Ştiu; dar şi eu vă privesc, domnule.
- Vă cunosc şi urna de veci, doamnă.
- Nicio grijă, şi eu vi-o cunosc
pe-a dumneavoastră, domnule.
- Mă enervaţi cumplit, doamnă.
- Şi dumneavoatră, nu mai puţin, domnule.
- Înseamnă că nu se mai poate face
nimic, doamnă.
- Desigur, domnule. Acesta e şi rostul
egalităţii dintre noi, dragă domnule.
- Nici să trăim, doamnă?
- Nici. La ce bun, domnule?
- Nici să murim, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Nici să vă las să trăiţi, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Atunci... vă ucid, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Dar eu sunt un geniu, doamnă?
- La ce bun, domnule?
- Vă asigur că sunt nebun, doamnă!
- La ce bun, domnule?
- Daţi-mi un "Do" de jos, doamnă...
- Aveţi un "Do" de jos; muriţi liniştit,
domnule!

poezie de Ion Crânguleanu din Riscul certitudinii (1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Are valoare

O sută nu mă satisface,
Dar scot cu stimă pălăria,
Nădragii şi vreo trei cojoace...
În mână când îmi pică Mia!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DE ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI

Când ai copil ascultător
Nicicând vreun rău precis nu-ţi face,
Cuminte ştie să se joace,
E şi modest şi răbdător.

Îi cumperi blugi, costum, cojoace,
Nu poţi să fii nepăsător:
Când ai copil ascultător...
Nicicând vreun rău precis nu-ţi face.

Dar ce-i mai trist, supărător,
E că nu ştii în cap ce-i zace,
Căci el ascultă, însă tace,
De-i vai şi-amar de-nvăţător...
Când ai copil ascultător.

poezie de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

Chiar şi atunci când ceaţa grea
Prin viaţa-mi loc îşi face,
În versul meu şi-n poanta ta
Vrem ace de cojoace…

epigramă de Ion Berghia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

vânt de schimbare-
pe lângă stână lupii
cojoace albe

haiku de Veronica Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să vină primăvara

Vreau să vină primăvara
Şi în ogradă la noi.
O caut în toată ţara.
Aţi văzut-o cumva, voi?

Poate cineva să-mi spună
Unde este primăvara?
Văd zăpadă-n loc de brumă,
Aşternută-n toată ţara.

Iarna nu ne lasă-n pace.
Nu face loc primăverii.
Îşi mai leapădă cojoace,
Flori de zăpadă au merii.

Haide, vino primăvară!
Că noi te primim cu flori.
Te primim cu flori în gară,
Numai să ne scapi de nori.

Lasă fluturii să zboare,
Copiii horă să joace,
Zburde mieii pe răzoare,
Câmpu-n verde să se-mbrace.

poezie de Dumitru Delcă (25 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

horă

Hora

Dans rotit cu zel
În ii şi cojoace;
Cine intră-n el,
Trebuie să joace.

definiţie epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretele "Vidrei"

Meşteră-n tăbăcărie
Şi cojoace de jivine,
Lelea de la Oraştie
Ia şi pielea de pe tine!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oltenii contraatacă

Pe oltean să-l laşi în pace
Că de-l superi, chiar niţel,
N-ai tu atâtea cojoace
Câte ace are el!

epigramă de Georgeta Tretelniţchi din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sim Slem: Eu sunt Sim, domnule comandant!
Lucian: Poftim?! Cum adică, Sim?! Nu se poate! Nu poţi fi Sim. Sim este...
Sim Slem: Nu sunt acel Sim pe care-l cunoaşteţi dumneavoastră, domnule. Acela este Sim Ox.
Lucian: Pricep. Şi atunci, tu eşti...
Sim Slem: Sim Slem, domnule.
Lucian: Sim... Slem?!
Sim Slem: Da, domnule.
Lucian: Grozav! Acum sunteţi Sim Ox, Sim Slem şi... Sem Slim, dacă nu mă înşel.
Sim Slem: Aşa este. Nu vă înşelaţi deloc, domnule.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impact angelic

Ghinişor antishakespeare
ghinişor că n-am ce face
dorm mănânc mă rog repir
fie că-i război sau pace

Altceva nu am ce face
m-au muşcat unii de fund
mi-am pus norii carapace
şi mă dau pe sus rotund

Geaba m-au muşcat de fund
dorm mănânc mă rog respir
cât se poate de profund
ghinişor antishakespeare

Ghinişor că n-am ce face
inima-i un înger ptiu drace

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice laş poate lupta într-o bătălie, atunci când e sigur de victorie; dar arată-mi mie omul care luptă şi atunci când e sigur că va pierde. Dar asta e calea mea, domnule, şi să ştii, domnule, că sunt multe victorii mai rele ca o înfrângere.

citat celebru din George Eliot
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Labiş redivivus

Când intestinul rage,
Amarnic, din adânc
Şi burta-n jos mă trage,
Mănânc şi plâng... mănânc!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bricele

Eram în hotărâre de fabuli să mă las,
E grea această cale la muntele Parnas;
Dar unchiul, care strânge nepotului avere,
Ce vrea de la el cere.
Aşa un unchi al meu,
Uşoară să-i stea ţărna şi sufletul ferice,
Prin testamentul său
Mă leagă ca să public o fabulă de brice;
Plinesc a lui voinţă ca sfântă datorie.
El îmi spunea c-odată, într-o călătorie,
Stând sara la popas,
Găsi un vechi prieten, cu care a şi mas.
Ei de cu seară-n vorbe de râs, de desfătare,
Cu pace-au adormit.
A doua zi, când unchiul din somnu-i s-a trezit,
Pe scumpul său prieten văzu în altă stare.
Acesta la o masă-n oglindă se uita
Şi-aşa de greu ofta,
Că îţi venea a crede
Că-n ea pieirea-şi vede.
— Ce-ţi este, frate dragă — îi zise unchiul meu —
Au nu cumva ţi-e rău?
— Oh, nu — răspunse cela — sunt sănătos, sunt bine;
Dar e o-mprejurare mai tristă pentru mine,
Că trebuie să mă rad
Şi barba mi-e ghimpoasă ca frunza cea de brad.
— Atâta-i tot, se vede că brice ai tâmpite?
— E prea adevărat,
Eu unul mă tem, frate, de brice ascuţite.
— Apoi nu-i de mirat,
Tu însuţi îţi faci răul. Întreabă şi-ţi vor spune
Toţi cei ce se rad singuri: că tu cu brice bune
Te-ai rade mult mai lesne şi mai nevătămat
Decât cu cuţitoaie
Ce pielea ţi-o despoaie.
A unchiului idee ca să v-o lămuresc,
Rog să luaţi aminte:
Că unii se feresc
De oamenii cu minte
Şi sunt mai bucuroşi
De cei la cap cam groşi.

poezie clasică de Alecu Donici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi eu, de asemenea, cânt America

Şi eu, de asemenea, cânt America.

Sunt fratele mai închis la culoare.
Mă trimit să mănânc în bucătarie
Când avem musafiri,
Dar eu râd –
Şi mănânc bine,
Şi cresc puternic.

Mâine,
Voi fi la masă
Când sosesc musafirii.
Nimeni nu va îndrăzni
Atunci
Să-mi spună:
"Mănâncă în bucătărie."

Pe lângă asta,
Vor vedea cât sunt de frumos
Şi le va fi ruşine –

Şi eu, de asemenea, cânt America.

poezie clasică de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!