Lumea fără copii
Cum ar arăta...
Jocuri, jucării, colinde moarte
Cimitire de șotroane
Grilaje.. coarde de sărit
Cruci balansoare
Clopote scrănciobe
Icoane tobogane
Geamgii ar da faliment
Căței străzii triști
Orașe cenușii cu pereți curați
Grădinițe și școli mausoleuri de veselie
Flăcări de plastilină lumânări
Caiete mâzgâlite fotografii
Și oare... fără copii
Noi adulți... vom mai iubi?
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Căci, doamne, marile orașe
Căci, doamne, marile orașe
pierdute sunt și despletite;
Ca dintre flăcări fuge cel mai mare
și să-l aline nu e alinare,
și curg micile-i ore risipite.
Trăiesc acolo oameni, trăiesc greu și rău,
în case-adânci, și gestu-i înspăimântă,
speriați mai rău ca turma nou născută;
respiră-afară treaz pământul tău,
ei însă sunt și nu mai știu că sunt.
Acolo cresc copii pe lângă geamuri,
ascunse-n umbre veșnic cenușii,
și nu știu că afară, flori pe ramuri
cheamă spre zări, spre vânt, spre bucurii
și nu pot fi decât copii și-s triști copii.
Cresc fete-n floare spre necunoscut
și le e dor de calma lor copilărie,
dar nu-i acolo ceea ce-au cerut,
și tremurând se-nchid pentru vecie.
Și în ascunsele odăi, din fund,
au zilele maternității amăgite,
nopți lungi, cu scâncet fără voie izvorând,
ani fără lupte, reci, cu forțe vlăguite.
Și-n plină beznă stă al morții pat,
și-ncet ele-l doresc, cu-nfiorare,
și mor ca-n lanțuri, mor îndelungat,
și ies din casă ca o cerșetoare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Ceaslov, Cartea a treia - Cartea despre sărăcie și moarte, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Să-mi fie...
Să-mi fie cumva frică... de moarte
O aud în ale voastre șoapte.
Si vreti si oare și de noapte?
E destulă aici printre fapte...
Si de umbre vreți oare, cumva...
Le aveți in spate-ntotdeauna
Cu fața ascunsă de-mi Luna
E un Paradis de altceva...
Ce aici sub măsti de voi închis
Il cântați in psalmi în acest vis...
De a zbura cătărati pe spate
Pe mamă, soție, copii și frate...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cupole albe
arcade înspinate -
iz de clopote
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ou de insulă
paștele cu toteme
în lumânări
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
stelele
clopote
de vise
de funii
de gene
trase
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
clopote roșii
galbene de gălbenuș
cântec de rouă
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astenie
Copiii i-au adus pe adulți în teatre
să-i reînvețe cum să fie copii
câinii i-au învățat pe stăpâni să latre
și să aducă-n gură jucării
ușile le-au arătat proprietarilor casei
cum să se deschidă fără scârțâit
eu am sărit pe coada coasei
care de iarbă s-a pitit
ziua, speriată de lumină a fugit
fumul din sobă s-a făcut jar, apoi copac
ce umbrea mâna-n care m-am trezit
că țin un steag de cap de lup, de dac
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
clopote nori
dangăte printre bălți
slujbe de stropi
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coboară
Adormită Maică a iubirii
Născătoare Sfântă a iertării
Coboară-n talpa în astă smoală
Si ia copii la tine-n poală
Pe cei flămânzi si suferinzi
Să-i m-ai îndulcești cu zâmbet
De curcubeu în a lor suflet
Căci sunt fulgi numai sunt calzi...
Fluturi de culoare-n lume
Cei aruncă în lanț de cutume
Ucigându-i pe șotroane
Cu plumbuite hâde bomboane
Si gaz otrăvit în baloane
La Damasc, Sfântă Maică...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
candelabre tril
caută lumânări ram
să ardă verzi
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
eden de beton
furnici de cauciuc
cruci mușuroi
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruletă cu lumânări
Adevărat Ai Înviat!
Aprinzând palmei rugine
De pe cruci de oase-ne..
Mergând cu braț ridicat.
Si celălalt dă din mână,
In altă mână,... arginți!
În șirul nostru de sfinți
Vânzând altuia lumină
Zvârlită fad la cruce-ți
Cu smoalele sângelui,
Zi după zi arzându-ti
Trupul în rugă Domnului...
Culegându-ți cenușa
Să ne croim giulgiu iar,
Pe crucea-ni de osuar...
Impingându-ne spre masa
Unde locu-ți este gol!
Să-l cumpărăm si revinde
Predicii ce ne divide,
Ca o ruletă in ocol
De armă, la masa lumii
Cu nucleare lumânări
Ridicate s-ardă ceruri
Să vadă casa-nvierii.
Cu candele cremoatoare!
Si copii trasi-n obuze!
Cu noi prelinsi pe buze!
Cu sânge-Ți să sature...
Setea lumii de-nviere
Din scrumul a tot ce piere
Amestecat potirului
Sângerând trup aproapelui
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer de omăt
Îngeri de fum cu miros de cozonac
Strigă prin cetine cu conuri aurii
Să colinde sufletele, către copii...
Sub luna aburindă ca un colac
Mușcată de noaptea rece lungită
Peste casele ce par, privite de sus
Un cer de omăt cu sclipiri de quasar
Cu pulsații de zurgălăi și colindă
Ce topesc asteroizi reci de inimă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă chimică
Struți cu chipuri de om, ne târâim ridicol
Si-au pus acadelele, măsti la Damasc
Scâncete chimice lasă copii ca un jeleu flasc
Caramele de plumb in carambol
Zboară in văzul nostru chiorât
De pască și cozonac posac
In zâmbetul politicii slut
Aruncăm strigăte neajutorate sub capac
In licori demonice-i pedepsim
In minciuni bazaconice ne invelim
Suntem prea surzi să auzim
Bomboanele și-au topit staniolul rușini
Se dau pe tobogan de puști
Ciocolata e desenată in malefice culori
In sotroane minate pe asfalt
Inghețata e aruncată de avioane din cerul inalt
Jucării de pluș se scaldă in sânge
Nebuni au dat drumul grifonilor de gaz
Noi ciocnim ouă uitând de a lor necaz
Zac zâmbete de plastilină cu vată pe băț bandajate
Pe caldarâmurile dulciurilor chimice de Damasc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Norii și-au deschis un ochii de soare
Luminând un șuvoi des de ninsoare,
Ingerii par in colinde să coboare
Pe un tobogan de curcubeu, Doamne!
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-te...
Amăgim fără o remușcare
Călcăm inimi in picioare
Alunecăm din floare in floare
Cu măști false de icoane
Și decât așa, mai bine du-te
Inimă,.. lasă-mă oriunde
In suflet fără dureri mute
Inghețat și orb in astă lume
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre ale vieții cruci
Răsturnate în răscruci
Le ridici și te rogi
Să întrebi unde mergi
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Azi-dimineață, mergând fără chef spre serviciu, mi-a sărit în față un corcoduș abia înflorit. Care mi-a deschis ochii, căci am început să văd tot felul de lucruri: păsări, de exemplu, nori, muguri... Și un gard din beton, albastru, urât. Mă pregăteam să-l dărâm cu puterea gândului, însă chiar în clipa aceea mi-au atras atenția balansoarele și toboganele din parc, care-mi făceau cu mâna. M-a lovit așa o fericire în coșul pieptului, încât mi-am zis: "Doamne, ce bine că lumea nu-i așa cum îmi place mie!" Fiindcă eu n-aș fi construit grosolănia aceea de zid, dar nici balansoare și tobogane...
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.De ce ochii care-i zăresc
În acest virtual smolesc...
Sunt triști și mă-nebunesc
Să înțeleg ce ei iubesc
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost copii?
Privindu-și nestematele roșii
Samsari păzindu-le nemiloși
Copilul plecă cu dorul înghițit
In sufletul lui senin, neprihănit
Mai are de așteptat un infinit
Să guste ceva ce pare neprețuit
De avaria adulților zăbrelit
Cu dreptul nedreptății consfințit
Legilor ocrotitoare fanare
Avariei și hoției-nfloritoare
Privirii copilului-ntrebătoare
Cei mari au fost și ei copii,.. oare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!