Azi-dimineață, mergând fără chef spre serviciu, mi-a sărit în față un corcoduș abia înflorit. Care mi-a deschis ochii, căci am început să văd tot felul de lu...
Azi-dimineață, mergând fără chef spre serviciu, mi-a sărit în față un corcoduș abia înflorit. Care mi-a deschis ochii, căci am început să văd tot felul de lucruri: păsări, de exemplu, nori, muguri... Și un gard din beton, albastru, urât. Mă pregăteam să-l dărâm cu puterea gândului, însă chiar în clipa aceea mi-au atras atenția balansoarele și toboganele din parc, care-mi făceau cu mâna. M-a lovit așa o fericire în coșul pieptului, încât mi-am zis: "Doamne, ce bine că lumea nu-i așa cum îmi place mie!" Fiindcă eu n-aș fi construit grosolănia aceea de zid, dar nici balansoare și tobogane...
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.