Magicieni

Am luat partea de înger din mine
Şi-am trimis-o pe buzele tale carmine
Să-i tatuezi în pori eclat fin de briliante
Să muşti carne din ea, grape de diamante

Am luat partea mai puţin devoalată din mine,
Seducătoare, în lumină magică vibrând
Hlamidă-mi trimit trupul, uşor să te domine
Printre altare de flori şi dorinţe, duios celebrând

Iubirea noastră ancestrală din grădinile hidroponice
Pe unde alergăm amanţi ai lumii fără pudoare
Goi, acoperiţi de aură şi polen pe sănii electromagnetice,
Miri în viitorul intergalactic, ambre îmbătătoare

Mi-am scos inima cu o sărutare dulce, culeasă-i
Din infinitul cupelor de crini cu tuberculi regali
E o parte din mine, cea mai pură, mireasmă-i
Ţi-o dărui ţie, iubite, să respirăm împreună

Dincolo de timpuri şi de arborii boreali.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino să te ascund, iubite

Vino să te ascund, iubite,
În amurgul umbrei tale
Unde cerul din fereastră
Prinde iar să se prăvale.
Vino să te ascund, iubite,
În furtuna dintre noi,
Unde anii trec în goană
Printre viscole şi ploi.
Vino să te ascund, iubite,
În iubirea cea rămas,
Într-o ordine divină
Printre valuri de lumină.
Vei rămâne-atunci cu mine
Peste lumea mea de vise,
Fericirea o vei dărui
Gândului cu porţi deschise.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc - Şi eu

Mi-e dat să fii al meu şi morţii mele i-ai fost dat
Căci viaţă fără moarte-i cum cer nefinisat;
De tine-alături cum floarea veşniciei sunt,
Aceasta-s eu, parte definitivă în ceasul tău cărunt

Cetate de ploaie, altar nedespărţit de rouă,
Te pun pe tine, Cer, formă albastră de lună nouă
Deasupra, cu slava în valuri de ambre stelare,
Astfel râvnesc seninul tău, un Mâine ce nu moare

Astfel râvnesc Înaltu-ţi, zvâcnire şi fior în trup
Nu taifun vibrând sunete de moarte-n neştire.
Ce dacă vine toamna, din frunze aripi erup
Să-ţi vâneze gheaţă din sângele nobil, rătăcire

Ce dacă vine toamna, iubire, şi ne plouă cu rouă?
Strâng melase din rima ta şi-mi hrănesc porii cu ele
Iar ochilor tăi mă dau toată, cu mâinile amândouă,
Potir de lumină, să-i sorbi mirul paiete de stele

Căci ele clădindu-şi zborul pe laurii nemuririi
Ne poartă ciorchinii-n nemoarte, grape de diamante
Bătute cu astre de iubire la poale, neînchipuirii
Faguri regali cu nume de zei, vrăji necasante

Spune o dată, spune de două ori;
- te iubesc
- şi eu
-te iubesc
- şi eu
Spune o dată... mereu!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mâini am infinitul - Sacrificiu de înger

Astăzi am surprins infinitul
Îşi prindea largul în hora gândurilor,
Mi-am scufundat ochii în nemurire
Şi mi-am stropit buzele cu sânge de înger.

Am căutat mult,
Alături de tine fără a-ţi număra glasul.
Am păşit acelaşi cer pe care tu l-ai zburat
Şi am băut aceleaşi lacrimi pe care tu le-ai vărsat.

Am cercetat cosmosul
Fără să te cred când îmi spuneai că nu e bine,
Am violat, atingând doar, fiecare entitate,
Iar tu mă implorai să mă opresc.
Am stat la masă cu Dumnezeu
Şi în loc să-I mulţumesc L-am interogat.
Mi-am judecat intuiţia
Jurând să n-o mai folosesc.
Te-am judecat pe tine neascultându-te.
M-am întors acasă vorbind,
Dar fără să mă aud, iar tu, fără să mă auzi.
Mi-am prelungit fiinţa, dându-mi vocea.
Mă uitam în oglindă şi te-am văzut:
Erai lângă mine, erai rănit
Şi mi-ai şoptit că vei ajunge-n Rai.
Te-am luat în braţe,
Iar tu mi-ai acoperit ochii cu aripile.
Te-am strâns tare,
Dorind să mă dizolv în tine,
Şi am simţit pe buze sângele-ţi.
Am simţit cum pleci...
M-am uitat la mâinile-mi goale
Apoi am ştiut: infinitul era la mine!

poezie de Anabella Eliza Cotovanu din Complotul simţurilor (iunie 2010)
Adăugat de Anabella Eliza Cotovanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea mea, nu te iubesc pentru mine, nici pentru tine, nici pentru amândoi împreună, nu te iubesc fiindcă sângele m-ar îndemna să te iubesc, te iubesc fiindcă nu eşti a mea, fiindcă te afli de partea cealaltă, acolo unde mă inviţi să sar şi eu nu pot face saltul, fiindcă în străfundurile posesiunii nu eşti în mine, nu te cuprind, nu trec dincolo de trupul tău, de râsul tău, există ceasuri când mă munceşte gândul că tu mă iubeşti, mă chinuieşte iubirea ta care nu-mi serveşte drept pod, căci un pod nu se susţine dintr-o singură parte.

citat clasic din romanul Şotron de Julio Cortazar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mă arde poezia la picioare
se cere a-mi intra în gleznă
e-acelaşi fagure cum sărutare
ce-mi risipea ieri-ul din beznă

a iulie stau teii drepţi se strânge
în iris vară dă pe-afară
soarele în mine se împinge
simt că mă ninge tu a flori de primăvară

mă arde poezia la picioare
aripile îi sunt demult
prin val de puls însângerare
tic tac în ochiul meu cărunt

nu-i vinovat de mine cerul sus
eu praf atins de fără vină
eroare-ntre pilaştri de lumină pus
alb pe cămaşa lui Isus!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olivia Wenscombe: Te-ai căsătorit cu ea. Aveţi un copil împreună.
Alfred Borden: Da. O parte din mine. Dar cealaltă parte... cealaltă parte nu a făcut asta. Partea care te-a găsit pe tine, partea care este acum aici.
Olivia Wenscombe: Chiar în acest moment ai putea fi în altă cafenea, spunând aceleaşi lucruri şi despre mine. E inuman să fii atât de impasibil.

replici din filmul artistic Prestigiul, după Christopher Priest
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergi cu mine

mergi cu mine,
printre frunzele căzătoare
pe partea soarelui de aur,
să-i colectăm lumina
pentru partea noastră de nord,
cu sentimente îngrădite-n tăceri
şi clipe îmbrăcate în alt anotimp.

Să dăm mărturie vorbirii în litere,
prin aerul ascuţit în tăiere
ce ne târăşte deasupra cuvintelor,
recompunându-ne existenţa,
în spaţiul unde nu sunt pereţi
şi nici ferestre conectate spre lume,
visele rămân aici adunate,
timpul încremeneşte tălpile muritoare
şi Dumnezeu şterge temerile zării.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercuiri de flori

Nu pot atinge cerul, în schimb minunei mele,
Colos de suflet viu ieşit din strai de stele, da.
Iubirea mea, insaţiabilă ţi-adulmec lan de maci
Şi îţi golesc în mine răsăritul, suavă demiurgie

Nu pot atinge cerul, mă mir că sunt prea mic
Fur coaja lui cu gândul, ce-mi este treaz abia,
Iau calea veşniciei, cât pot îngrop Eden în ea
Şi-alintă mână trupul tău, astrul dumnezeirii mele

Miracolul iubirii te-a-nsămânţat lumină
În coaste şi sub pleoapă, prin risipiri de raze,
Înmărmuresc miresme şi-al inimii izvor
Se curge-n curcubeie, tresar urşii la poli

Căci noi si Preaiubirea, purtăm acelaşi chip
Iar pântecul respiră cu fericiri de pori
În părul nemurirei ne ducem traiul sori
Cu-Înaltul în lumină şi-ncercuiri de flori.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dezlănţuit ocean inunzi în mine cu mareea,
Ravagiu-n trup aluneci furtunos,
Şi muşti din el precum flămândă ţi-e ideea
Mă joci tulburător când sus când jos...

Două dezastre suntem, eu frumos,
Tu şarpe dulce şi alunecos...

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino!

Vino, să alergăm împreună,
Peste verdele câmpiilor însorite,
Ca fluturii peste mările de flori înflorite,
Lângă cascade mugind în torente la vale,
Sau printre sprintene ciripitoare,
Ce îşi cântă fericirea libertatăţii în soare.

Vino, să alergăm împreună,
În maratonul oamenilor frumoşi,
De la munte până la Mare cea mare,
În Rai pământean, cu bucurii în floare,
De rău ocolite.

Vino, să alergăm împreună,
În nopţi înstelete cu cărări galactice
Fără margini de mare...
Binecuvântând împreună
De la pământ până dincolo de soare,
Slăva libertăţii şi-a păcii,
Sfinte icoane în orice altare.

poezie de Valeria Mahok (17 septembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te aştept

Vino!...
Ia-ţi şansa, iubite, să te aduci
oricât ar costa, să vii
căci te vreau împreună cu mine
în lumea-n care infloresc cuvinte
şi şoapte...
in flori de miazănoapte...

Nu vorbi incă...
Nu vorbi,
Nu gândi
Trecut, aducerii
din lumină adâncă:-
Aripă

De ce să rătăceşti
sub umbre şi Lună,
căutând soare-răsare, căutându-mă-n alte vise?
Făureşte-mă din tine,
nu mai căuta!
Nu vezi, iubite, că oriunde-ai merge,
pe paşii lăsaţi de mine tu calci
şi florile înflorite de mine,
tu le miroşi?
Dimineţii trezite de mine, tu-i zâmbeşti
şi-n cafeaua dulce-amară, tu mă sorbeşti?

Ce-ar fi iubirea, oare,
dacă nu ai avea cui s-o impărtăşesti?
Cum ai afla gândul a milioane
de clipe divine,
dacă n-ai avea cui să le dăruieşti?

Eu te aştept, cu mine
acum,
acum
şi peste acum
peste iubirea-mi foc şi scrum
peste tăcerea-mi de ţipăt şi fum
să-mi trăiesc cu tine drum
cât mai departe,
cât mai departe,
peste noi, peste cer, peste noapte...

vis necreat, fierbinte
trece- inimă vie- înainte
şi-n vise şoptite
dragostea mea ţi-o aduce,
printre stele, printre flori
spre cerul iubirii cobori...

poezie de Gabriela Docuţă (12 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acord 6

A venit azi casapul la mine la uşă
Şi mi-a zis... hai!!!
Mi-am luat inima cu dinţii din cuier
şi-am plecat
fiecare în lumea lui!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tu, suflete-al meu...

(Fiindcă astăzi e despre mine... toată ziua...)

Îţi lipiseşi Eul de inima mea
Să ne vezi dinafară încătuşare de foc
Se scuturase înăuntru sânge de lalea
Izbisem cu noi în floare de soc

Vin iar să ne înfrupte typhonuri de-adieri
Acelea de mănunchi ales cu strălumine
Sbucni-va printre pori chiar viile păreri
Că ne-am mutat în flori cu zilele senine

Stau laolaltă îngeri cu forme lungi de raiuri
Căci pentru mine slava se-împarte în neumbră
Culcai pe trup o stea şi va să-ţi cos de plaiuri
Vremile fericirii pierind "colibă sumbră"

Constant ne iese-n cale mângâietoare soartă
Caniculă de faguri ce ne-animase duh
Stau taine din concertul azurilor la Poartă
Să ne răpească raze, amnar pentru văzduh

Şi tu, suflete-al meu, ce îmi mai spui de mine?
- Curând vei strânge-n minţi clipa preanorocirii
Iar trunchi va ţine cont numaidecât stamine
În flori de cipriană, reînverziri iubirii.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

am luat o coală de hârtie
şi-am scris cu ochii pe ea iubire
am luat o frântură de cer
şi ţi-am desenat chipul
am luat gândurile
şi le-am prins între pagini
am luat buzele tale
şi
am sărutat timpul că mi-a dat timp
să te citesc

poezie de Viorel Muha (septembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în mine niciun vers nu mai cuvântă
devin celulele năluci
un vultur înspre ele se avântă
tăcerea mea de aripe-o apuci

n-au stelele atâtea cozi
şirag cad florile pe ape
tu-mi sorbi sărutul şi-i înnozi
un pescăruş roindu-şi grape

luminele trase sub zbor
până-n mormântul de-altădată

în tine-i viaţa unde mor
iar moartea se trezeşte înviată.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai ninge...

Mai ninge, iubite, pe mine,
mai ninge în sufletul meu,
omătul e pur ca lumina,
iar dorul de tine e greu!

Mai ninge, iubite, cu stele,
cu sănii, cu daruri, cu flori,
în pomul de iarnă, iubite,
mai ninge cu albe chemări!

Aud nesfărşitele-ţi şoapte
prin fulgii de nea colindând,
mai ninge, iubite, pe noi,
mai ninge pe gândul flămând!

Pe umerii iernii, cuvântul
mai ninge cu dragostea ta,
mai ninge, iubite: în versuri
te caut în inima mea!

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor sideral

dragostea mea e solidă şi fermă
încăpătoare ca un palat de cristal
diamante de simţuri sub epidermă
mă fac bogată în timp magistral.

hai spune-mi iubite că sunt frumoasă
că fără mine nu poţi să respiri
că mă iubeşti cu dragoste mănoasă
ca pe o floare rară printre trandafiri.

încălzeşte-mă iarăşi cu soarele tău
să nu-mi degere încrederea în tine
în mine e o iarnă şi îmi pare rău
că o lumina rece pâlpâie în retine.

strânge-mă iubite în braţele tale
soarbe-mi cu sete roua din petale.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Stă inima puţin în loc
să-i simtă trupului zbătaie
paragină-i fără de ea nici foc
nu mai aprinde pereţi de vâlvătaie

Stă inima să tacă
să-i simtă trupului durere
o clipă doar şi-începe să-şi desfacă
sufletul prapure de fiere

Stă inima să nu mai stea
se-amestecă cu miere de albine
adâncile-i miresme n-or mai sta
să se-ofilească-a dor de tine

Stă inima în primăvară până-n gleznă
se-adie de alint capricii largi pe vânt
se-alcătuieşte licăr în sfeşnice de beznă
minune fără margini ori înger de pământ.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A luat pedeapsa lumii

A murit Isus pe cruce
De ostaşii Romei răstignit
El lumina ce străluce
Şi viaţa ce-o aduce
Căci păcatul ne-a plătit

A fost dat Isus la moarte
Să plătească al nost" păcat
Vina noastră să o poarte
Cu toţii să avem parte
Sus în cerul minunat

A purtat Isus ocara
Dat la moarte — biciuit
Şi-a luat pe veci povoara
Şi pedeapsa mea amara
Pe Golgota — răstignit

Pentru mine pentru tine
Morţii Domnul s-a lăsat
Fiul Sfânt din slăvi senine
Şi-a dat viaţa pentru mine
Eu să fiu nevinovat

El păcatul ne-a plătit
A luat pedeapsa lumii
Când pe Golgot-a păşit
Şi pe cruce a murit
Ca fiul deşărtăciunii

Fără pată — fără vină
Isus viaţa Lui şi-a dat
Căci era din veci Lumină
Însă dat i-a fost să vină
Omul pentru a fi răscumpărat

Isus este Adevărul
E Viaţa şi cărarea
Oamenilor le e ţelul
Rămânând El singur felul
Să ofere îndurarea

Prin Isus doar se mai poate
Ca să ieşi biruitor
Numai El hrana ne-mparte
Până dincolo de moarte
Căci e Domnul domnilor

poezie de Ioan Daniel Bălan (26 aprilie 2019, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!