Cărarea cu pleoape

M-am rătăcit într-o floare
şi noaptea în ziuă dispare
în noi
Da! Pe cărarea
cu trepte din soare
e mare
prea mare
ninsoarea-n mesteceni
cu miros de cărare
şi urme de piatră-n noroi..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa prin crăpături

Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre şoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu şcolari îmbătrâniţi
crapă de ziuă pasărea care şi-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
şi se vede noaptea cum curge...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lacrimă din întâmplare

Ţi-am scris demult
într-o scrisoare
ce mult iubirea ta
mă doare
simţeam că totu-n jur
dispare
în mine se usca
floare de floare...
trecut-au luni
fără de soare
când nu vedeam
lumina-n zare
iar azi privind în urmă
mi se pare
ca preţul ce-am plătit
a fost prea mare
zile pierdute,
lacrimi amare,
pierdutele clipe
de sărbătoare
si viaţa mea era
doar clipe de-tristare,
iar dacă azi
când iar e soare
mi-e dor de tine
într-o clipă de uitare,
de scap o lacrimă
din întâmplare
să nu crezi că mai simt
acea iubire mare
e doar o amintire
de-un zâmbet trist
o-mbrăţisare
că azi când te-am zărit
în gara mare
în ochii tăi
a răsărit o floare

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet rătăcit

M-am întors acasă pe un drum de ţară
şi-am stat de vorbă cu pădurea
mi-a spus cum cucul cântă în fiecare vară
de când eu am plecat aiurea

Am croit cărare prin boabe de rouă
şi m-au copleşit aducerile-aminte
razele de soare au spart pădurea în două
şi mi-am spus atunci: totu-i ca-nainte!

Am trecut tăcută pe sub merii-n floare
ce mi-au nins cărarea semn de bun venit
ziua-ntreagă, parcă, era o-ntrebare:
ai venit acasă suflet rătăcit?

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucid

Sunt lucid. Mângâi secunda cu blana din
minutare. Pereţii respiră greu vocile
despărţite în cărămizi.
Mai am o conservă de soare
Copacii cresc pe omizi apoi cad
şi se strâng în jurul coroanei.
Cerul are frisoane. Îngerii se beau între ei
O funie umblă ruptă
împărţind blesteme.
Trag oglinda în fire pe fus
Vreau să ţes o cărare într-o mare de oameni.
Cu ea să se învelească barosul
ce sparge lumina la apus

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile Sânzienelor...

Câmpii galbene în soare,
Sfinte tămăduitoare,
Aur în plete florale,
Parfum viu spre încântare,
Vrăji cu veşnică chemare,
Măreţii cu suflet mare,
Bucurie în cărare,
Slujiţi lui Ioan cel Mare,
Ziuă sfântă în calendare,
Legende nemuritoare.

Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Kaliakra

Îţi duhnea şoldul a iarbă
presărăm cu tălpi pe sare
pescăruşi în mare grabă
ţi-aduceau adânc din mare
fâşii lungi de briză deasă
la viori acordeoane
şi din beciuri la răcoare
soare mult
şi-n vis ninsoare...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am visat azi-noapte un şes înflorit cu o cărare la mijloc şi o piatră mare la capăt, o piatră netedă şi albă, lucind în soare. M-am încercat în joacă să o dau la o parte. Apoi, înfierbântată, cu mare greu, am ridicat-o din loc. Mişunau gândacii şi viermii sub piatra albă. Şi, îngrozită, m-am deşteptat din somn.

citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Mademoiselle Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tot mergând înainte, am ajuns într-o pădure mare, mare, fără seamăn, şi m-am rătăcit prin bungetul acelei păduri, de nu mai ştiam pe unde să ies la oameni. Când, o dată văz înaintea mea un moş, fleoş de bătrân, uitat de moarte şi de Dumnezeu. Eu îi spui după ce umblu şi cum m-am rătăcit. Moşul, încărcat de zile cum era, se pune jos, stă de vorbă cu mine şi, cu un grai blajin, îmi arătă drumul pe unde să ies acasă, şi îmi zice să mă întorc, căci râvna noastră a ascultat-o Dumnezeu.

Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce far să lumineze marea când un cuvânt se aruncă într-o mare de oameni?

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea

Marea-i mare
Oriunde în zare.
Soarele răsare,
Tot în ea dispare

Marea-i mare
Cu valuri călătoare.
Mii de-notătoare
Îţi apar în cale.

Marea-i mare
De la munte pe cărare,
Serpuită pâ-n la vale,
Pân ce dă în largul mare.

Marea-i mare
Cu-a sa zbuciumare,
Cu zbor de păsări călătoare,
În glas doar a lor chemare.

Marea-i mare,
Clară îndrumare
A vaselor fărmare
Spre veşnică uitare.

Marea-i mare,
Totuşi nu atât de mare.
Poate fi o rezumare
Şi putină informare.

poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (mai 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mâna sub ceafă

Merg pe această cărare
care
duce de la mână la gură.
Ard ciupercile în păduri
forma focului
şi cei ce le culeg
forma culesului
şi cei ce le curăţă
forma curăţatului.
Mai în sus de lumânare
este o cărare
pe care merge
valul mărilor la mare
valul munţilor la munţi
valul calului călare
valul podurilor punţi...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mare

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Inima mea-i dusă, s-a pierdut în zare;
O singura cale urmăresc sub soare
Gândurile mele, dincolo de mare.

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Rândunica-n volte ca un nor dispare;
O, pasăre ferice,-n albastra depărtare,
Ca şi tine, vreau să zbor dincolo de mare!

Dincolo de mare, dincolo de mare,
Sunt inimi calde şi-oraşe pline de splendoare;
Eu nu-s acasă-aici, aici nu am stare;
Inima-mi plecată-i dincolo de mare.

poezie celebră de Thomas Love Peacock, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hangar 18

La grădina de vară
aşteptam noaptea cu seminţe
de chitară
eu te luam de talie
afară
se auzeau cum filmele în gară
veneau cu tot cu şine
în august când e vară
iar noaptea voia în ziuă să dispară
cu tine şi cu mine
prin dos... prin gang
pe după-alimentară!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea arogantă

Ce arogant e cerul de atăta blândeţe
cu stele copile atârnate de bătrâneţe
cu luna opacă
cu noaptea tăioasă scoasă din teacă
cu tine la marginea ochiului meu.
E o deplasare a fiinţei
din şopronul copilăriei în care
nasc blânde pe fân în ulcioare
zâmbind din şolduri bocitoare.
Ce arogant e cerul unei fecioare
când îi trece pământul printre picioare
cu carul mic în carul mare
la târg pe cer
în gura mare...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemare

ochi întunecaţi de gânduri
fereastra plânge a aşteptare
cântă sirene pe mare
roua cade pe un răsărit de soare
lumina se scurge pe o tainică cărare
a mirifică chemare
mereu îmi pun o întrebare
care oare...
offf, am uitat
sunt veşnicul uituc
pierdut la răscruce de gânduri
cobor pe aripi de timp
tu plângi în trepidantul tremur
al unui cuvânt nespus
vioara cântă pe mare
valuri se sparg iar în zare, în dulce legănare
ascund iubirea într-o inimă
sau inima o ascund într-o iubire
off, iar m-am încurcat
nu plec iubito, pe mare
las vioara, sirenele să cânte pe mare
trec pescăruşi în zbor de doi în zare, a visare
te ţin strâns, a suavă îmbrăţişare
plecăm împreună iubito
acolo, dincolo de zare, pe mare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile Sânzienelor...

Câmpii galbene în soare,
Sfinte tămăduitoare,
Aur în plete florale,
Parfum viu spre încântare,
Vrăji cu veşnică chemare
Bucurie în cărare,
Slujiţi lui Ioan cel Mare,
Ziuă sfântă în calendare,
Legendă nemuritoare.

Valeria Mahok (24 iunie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

O Raza De Soare

O rază de soare
e speranţa ce-n amurg nu moare
dă dimineţilor culoare
transformă ziua-ntr-o splendoare
ea poate încălzi o mare
căldura-i nu se pierde-n zare
tot ea deschide
petalele într-o floare
e zâmbetul ce-aduce
în suflet sărbătoare
Să nu uitaţi
în ruga voastră
adresată Celui Mare
să-i mulţumiţi
şi pentru
razele de soare

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziuă mustind

Se lustruiesc păsările de albastrul prăfos.
La demisol e inundaţie de cutii muzicale
dirijorul în sus şi-n jos
păşeşte pe notele sale.
Sunt urme de copaci pe frunze.
Dansează crengile nude
cu pământ la gust
Între buzele crude
muşcatele
învechesc roşul crud
prin parfumul dulceagului must.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare

Răsturnat pământ în vatră
când cireşul nu mai latră
când găini din damigene
taie sticlele la vene
cu urechile în şauă
fuge calul cu ocauă
să ne-aducă de pe dealuri
de la mare ţărm şi valuri
de la munte vârf şi creastă
de la mamă o fereastră
şi din suflet o urare
până anul nu dispare!
Iar din vârf de crizantemă
să vă daţi în nări cu soare
Nu mai pot să scriu că vine
O urare...
doar de bine!
Vă îmbrăţişez pe toţi...
pe toate!
Şi-n iubire... mers pe roate!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revedere

Plecar-am către voi
Am vrea să vă vedem
Cu feţe de moroi
Să nu vă speriaţi,
O să venim prin ploaie
Stropiţi toţi cu noroi
Să ne-nchinăm la cruci
Să fim pe veci iertaţi.

Aducem jertfă mare
S-ajungă până-n rai
Să ne ofere-o stea
Să ne găsim cărarea,
E noapte ca în iad
Prin marile păduri
De după falnici brazi
Urlând, ne strigă marea.

Degeaba încearcă fiare
Să ne blocheze calea
Suntem de neoprit
Suntem gata de luptă,
Noi nu ne dăm bătuţi
Mergem la nesfârşit
Suntem obişnuiţi
Cu lumea lor coruptă.

Am vrea să vă vedem
Până se face ziuă
Să nu mai fim răpiţi
De groaznica lumină,
Ieşiţi din lumea voastră
Întindeţi doar o mână
Să ne mai daţi în dar
Tămâie şi cu smirnă.

Am fost cu voi o viaţă
Şi nu vă v-om uita
Chiar dacă locuim
În umbra neagră a morţii,
De veţi ajunge-n rai
Prea mult ne-om bucura
V-om fi iar împreună
Când v-om învia cu toţii.

poezie de Alin Ojog (8 decembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!