Lostriţă de curcubeu

Iau nisipul trecerii mele
Şi-l îngheţ cu versurile
In tuşul violet cu şoaptele
Ce mi le spune, suavele

Buze ale ei, in stalctite
De trandafir şi nestemate
Când va veni în singuratate
Să se topească sublimate

De adierea genelor izvor
In sunetul curcubeielor
Unde eu sunt picătura
Şi ea, raza de soare Amura

Ca o lostrită iute pe Amur
Cu culori ce numai eu le ştiu
Când vine şi pestera inimii, fluviu
Zvâcneste amorul in cutremur

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi recita curcubeul

Ploia asta cu atingere timidă
Incercând nouri cerului să-i dividă
Să-i reînsenineze privirile
Mi-a aduce aminte recitările

Când îmi sopteai ploile versurilor
Şi ca un soare încălzeai tandru
Şipotul lor şarg cu bici meandru
Inimii, cu sunetul curcubeielor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirarea unui cer

Priveşte tu mirare a mea
Cum te caută cu valuri marea
Cum se apleacă munţi doar
Să le săruţi fruntea plină de samsar
topor ce le ucide cetina, ce tu
o adori şi o aperi curaj moştenit de la Genghis Han
împletit cu sângele tău borangic
pe iia acestui neam când îl cinsteşti
pe al ei Luceafăr..
Ce ma luminat să-ti creez din file un nufăr cadelniţă
Să te ador şi onorez pentru sfinţenia
Cu care sădeşti şi creşti
Dacia in privirile noastre pământeşti
Cu crezul tău mir de tuş Violet
Răsfirat pe albastrul ei cer..
Al patriei ce o cinsteşti
Amură de Amur lostrită de curcubeu
Cu trei culori
Rosu
Galben
Albastru
Iubite de neasemuitul astru
Luceafărul ce ţie de acum al tău frate..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuib de culori

Şi veneau şi reveneau
Cu mine oare ce aveau?
Umbrele ce sunt iertate
Ce nu-mi erau-mblânzite...

Şuierând cu bici de ecou
In al călimarei hublou...
Unde închis într-un răvaş
Aşteptam glasul nărăvaş.

Să mă citească pătimaş
Să topească tuşul umbrei,
Cu glasul ei gingaş
In poemele de porumbei.

Albi-n cântec de măslini
Să-nfloreasca dintre spini
Ce-i rămaşi-nfipţi venini
Trandafiri mei divini

Să clădesc o scară din ei
Să o duc spre soare de tei
Lăsând umbra mea şi a ei
Jos fără gratia coliviei

Urcând să-nvătăm iar!
Zborul pasărilor avatar,
Ce printre codri de nori
Clădesc cuiburi din culori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluviu de mătase

Trompetele crinilor răsună
Fluturii nopţilor se adună
Imprimând jazz pe disc de lună
Din adierea de buclă divină

Cu struna ce pare infimă
Lăsând în fluviu o urmă
De mătase ambră ce-mi scaldă
Faţa ascunsă selenară

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sublim de mirare

Atunci când ea apare
lumea capătă culoare
şi-nmiresmează în boare
cu sublimul de mirare

ce nu-l are nici o floare
răsăritul unui soare
briză de perlă în mare
cetină-n a ei răcoare

răsărită din mirare
cu a ei atingere
născută printre linişte
de nemaivăzute creste

înălţată de umeri ei
de cristalinul ochiilor
cu adierea mărilor
şoaptele răsăriturilor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

trandafir de colţ
munte de dor ucigaş
lăcrimând izvor

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirul inimii

trandafirul inimii aşteaptă
în sărutul tău să încolţească
cu polen de bătăi să te învăluiască
crescând cu tine în zări să inflorească
legănându-te cu ador
ziua nopţilor
ca pe un fluture nemuritor
sub arcada curcubeielor
şi lumina stelelor
cu trupul tău strălucitor
şi căpruiul orbitor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Şi-aşa deodată-mi veni
Nu ştiu de unde... până unde.
Să fug de tot ce-aş mai fi
După umbrele de secunde...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum galactic

Tu, căpruie nebuloasă
Esţi cea mai frumoasă
Când zâmbeşti sau eşti
nervoasă, nărăvaşă.
Când săruţi comete
Prin ale mele vene
Când cobori stelele
Pe cerul inimii mele
Tu, galaxie de bucle
Cu ambru foc de soare
Eşti parfum galactic de mirare
In toate sistemele solare..
In care voi muri şi trăi
Doar pentru a întâlni...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum galactic

Tu, căpruie nebuloasă
Esţi cea mai frumoasă
Când zâmbeşti sau eşti
nervoasă, nărăvaşă.
Când săruţi comete
Prin ale mele vene
Când cobori stelele
Pe cerul inimii mele
Tu, galaxie de bucle
Cu ambru foc de soare
Eşti parfum galactic de mirare
In toate sistemele solare...
In care voi muri şi trăi
Doar pentru a întâlni...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu...

De ce te-am ales pe tine
Din atâtea priviri feline,
Şi te-am ascuns in mine
În tăceri de peşteri..
Unde ţi-am inchis ecoul
În sunetul din căuşul...
De unde sorbeai apă
de izvoare
Ca dintr-o scoică de mare.
Şi... ucis de intrebări
Nu ştiu,.. nu găsesc răspunsul
Care mi-l dă sărutul.
Ca un răsărit de soare
Într-o peşteră pe un mal de mare...
În stânca pieptului
Măcinată de valurile timpului...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Violet

Prins în globul mercurului
meu îngheţat
Doar de lupul albastru din când în când
mângâiat
A venit un înger din curcubeu cu culoarea care scria Luceafărul
Lumina poemului ce sunt eu..
Violet cu a fi sau nu a fi în gândul meu
O rostgolire a globului unde stăteam eu
De mercur greu al adevărului meu
Şi la rostogolit Doamne!
In ninsori de petale de nuferi albaştri
si petale de maci Violet..
Şi nu-mi venea a crede!
Şi am vrut să fug cu lupul albastru al meu...
El a mârâit şi ma oprit.
Şi atunci o lumină orbitoare cu miros de tei
Mi-a şoptit cu cuvânt peste orice zei ai poeziei....
Ai grijă mare nebune poet
Ea e fila albă ce-o căutai mereu
Unde să fii un nou punct Violet de început a unui neasemuit poem
Ingerul Violet cu miros de tei
E poemul cuvânt înainte de primul cuvânt ce a creat Universul...
Ea ţi-a renăscut versul...
Cu sângele de pe file a lui Eminescu
Violet.....

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele poeziei

Versurile poetului
răsar dintr-un izvor de cuvinte
in cascade de simţiri
sau din peşteri
în ecouri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă de vânt

Odihneşte-ţi ochii-ntr-o floare
Când privirea prea tare te doare...
Scufundă-ţi palmele-n apă de vânt
Când lutul frige zălud aici pe pământ...

Zboară-n zările line a apelor
Când în nisip te adânceşti, orbit...
Îmbrăcate-n haina curcubeielor
Când clepsidra sufletul ţi la răcit...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi

Va veni
Fiţi siguri
Când voi dispare de aici
Şi atunci
Voi scrie
Doar pentru iubire
Ea v-a primi tot
Versul inimii mele
Şi ea va hotărî
Ce va face cu ele
Eu nu am avere decât poezia
Şi i-o inchin toată
Celei ce mă face să uit c-am să mor aici
Iubirea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu un nume la sfârşitul poemul ce eram eu... ce m-a renăscut

Când nu mai aveam nici o speranţă
A apărut ea, ultima culoare din curcubeu
De care stăteam atârnat în piatră
Să cad in nesfârşitul abis de"eu"

Şi ma învăluit, fără să ştiu, ma topit!
Intr-un abur dintr-o piatră, şi mirat!
Am strigat."Nu se poate niciodată!
Cum să topeşti în adiere o piatră!"

Unde e praful? A întunericului lavă?
Ceva e neobişnuit spunea inima.
Ce nu simte păcatul şi patima
Şi... râdea minunată prea suavă!

Mintea nebuna, alb negru amestecat...
In cenuşiul mâl unde am stat, scufundat...
Muţise ca o piatră ce asteaptă o daltă
Să fie in strop de rouă sculptată!

Şi început să curgă atât de cald
Cu surâs nemaivăzut în nici un soare
Cu a tuturor florilor nemaisimţită boare
Ea, o culoare ultima din curcubeu, unde-n bold

De păpădie, atârnam eu, o piatră mai grea
Decât cuprindea Universul în materia sa
Cu intuneric ce biciuia şi venin mă agasa
Cum cântă floarea când ii cad petale... tristeţea.

Ce sa topit dintr-o piatră într-o culoare
Dar ce culoare, ce a scris poezii nemuritoare
Cerneala cu care scria mereu Luceafărul
VIOLET,... culoarea ce va deveni infinitul...

Tuş,.. cu care voi scrie mereu poemul meu.
Al pietrei agătată de ultima culoare din curcubeu
O ultimă culoare ca un puf de păpădie
Ce tine pe el şi duce Universul în zbor, de cineva nu ştie!

VIOLET... esti tuşul punctului ce sunt eu
Unde în soare nemaivăzut mereu
Te roteşti în singurul soare, VIOLET
Ce a născut din acest punct,

Ce nu era decât o umbră de punct
Inainte de a se termina primul cuvânt
Ce a dat Universului viată, culoare, cânt
Deasupra "I-ului" de la "iubire" sfânt

Ce tu l-ai transformat într-un poem
Ce pe talpă ţie rouă de zâmbet acum
Sărutându-i in curcubeul poetului ronin
Neînchinat nimănui în al Unversului chin...

Pe care tu, VIOLET, l-ai auzit tânguind
Când bântuia în piatră de cuvânt, infinitul dorind
Şi l-ai mângâiat intr-o culoare, nu cerului senin
A quasarului ronin poet cu vers ucigaş şi iubitor...
VIOLET
Poemul renaşterii mele

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt...

Sunt adierea de dor
ce-ţi răsfiră bucla
când tu deschizi in zor
fereastra sau uşa
şi priveşti uimită
părându-ţi-se că ai auzit o şoaptă
ce inima în fulgere o poartă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două

Te-am recitat astrelor:
Din vers cu tuşul mărilor,
Cu metaforele razelor,
Cu sunetul cetinelor,
Răsunând ritmul fluturilor!

Şi toate au coborât
Să te preamărească-n rouă
Şi-au mai rămas doar două,
Căprui ca ale nimănui,..
după fiecare asfinţit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă un sărut...

Când inima îmi simte
Că ea,.. e-nviere,.. moarte
Din piept bate să iasă
Să zboare la cea aleasă

Ca două ciocârlii spre soare
In triluri de dor răvăşitore
Una în alta să topească
Si infinitul o să le dorească

Muzica lui divină, senină
Printr-o fantă de curcubeu
Să moară de ciudă orice zeu
Când spre tine zbor... eu
Să te iubesc un infinit
Şi incă un sărut..
In triluri curcubeu
Ce le simt când ştiu
Că exişti pe pământ
Si mai renăscut din lut
Cu un sărut de infinit
Ce-l ador sfânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, diamant de rouă

Pe un mac am zărit
un diamant...
Dar păcat
a venit soare şi la luat..
Căci aş fi vrut
să ţi-l aduc
să-ţi arăt ce-mi erai
pe macul inimii
când in soare
ai plecat

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!