Desculț, pășind spre infinit
Off... Viață, deschide -te la bluză
Și lasă-mi dragostea să umble desculță prin zilele -ți senine!
Să te cuprindă -ncet...
Să îți mângâie pielea prea suavă.
Și să se -nfrupte din trupul tău perfect!
Iar eu să uit durerea ce mi se ascunde -n suflet,
Să simt iubirea născută -n zorii clipei
Călcată în picioare doar de timp!
Acum ce pot să fac?!
Sa râd, să plâng, pe-o coală de hârtie
Unde literele mi se agață de un gând?!
Sau să îți pun inima mea în palme
Să simți și tu iubirea mea cum doare!
VIAȚĂ te rog ; deschide -te la bluză
Și lasă Dagostea să umble desculță prin zilele- ți senine!
Prin taina -ți necuprinsă
Sa mă unesc cu marea,
Cu iarba și pământul
Să huzuresc sub soare
... iubind, visând, râzând...
Iar plânsul să-l transform în mii de curcubeie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
Iubirea este viață. Cine nu iubește nu trăiește.
Trăiește iubind iubirea!
Iubesc să trăiesc, ca iubind să trăiesc fericit!
În fiecare zi când mi-e permis un răsărit de soare
Devin tot mai copilăros... ce iubește să trăiască,
Iubind iubirea și astfel trăind!
O zi și o seară pline de iubire, de viață!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu, eu... albastru
N-aș fi crezut, de mi-ai fi spus să fie
atâta potrivire, dar am simțit apoi
același gând, aceeași frază vibrând
prin jur, lumina mă inundă,
eu ochii mi-i acopăr să pot să văd
abisurile adânci și' ntunecate
din propria-mi ființă, în preajma unei sălcii
îmi plâng acut durerea, cu ține
în mine...
stârnesti furtuni ce vin
să curețe cu forță,
și cu lacrimi
și apoi șuvoaie tulburi se năpustesc în hău...
și cad...
și tu mă prinzi, chiar înainte
să mă izbesc de caldarâm
iar eu în vis cu forță,
cu mâinile de gât te strâng
că nu ai cum în doar o oră
să mă' nveți mersul, tangoul și iubirea
pe-o muzică de un albastru tu...
albastru eu... o mare de senzații
în care mă înec la acea oră,
și chiar și mai apoi,
mereu gândul meu pleacă...
dar, un copil nătâng mă trage cu un țipăt
rapid, la suprafață
ca să mai uit... tăcerea
mă apasă, singură zbor și ușor
ating plăcerea unui dor
ce țese' n suflet celulă cu celulă...
iubirea aceea născută ca să moară
cadavrele ce s-au trezit parcă la viață
și-au învățat apoi să umble
prin mlaștini și noroaie
în încăperea din joi de dimineață...
de unde am plecat prea des nervoasă și plângând
dar știu că ți-am lăsat schițat
un TU, zâmbind în fiecare joi,
tot dimineață
văzut de toți acei ce vin și mai apoi...
se întorc ca mine rând pe rând...
în a lor viață.
poezie de Ada Nica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Loc în suflet
La drum de seară am plecat
Căci dorul inimii mă arde
Prin albia de rău secat
Călc prin pădurile aride
Te-am căutat eu pretutindeni
Tu nu erai niciunde-n gând
Si m-am uitat apoi în mine
Trairile din inima mea râzând
Te-am găsit la loc în suflet
Si m-am întors pe drumul unde
Erai o melodie, un sonet
Si gândurile-mi erau crude
Mergeam acum desculță
Simțeam pământul cum mă frige
Sufletul luminat de o steluță
Iubirea nimeni nu ne-o înfrânge
Nu-mi este teamă de singurătate
Te am cu mine pretutindeni
Si gândurile nu-mi mai sunt umbrite
De norii ce se plimbă liberi
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desculță prin primăvară
Am mers desculță prin primăvară
ca prin cuvinte
Ochii pierduți au clipit
sub lacul supraomenesc al cerului
când floarea de cireși
mi-a așezat grămezi de umbre pe gene
jucându-se de-a îngerii
prin risipirile mele...
Am mers desculță prin primăvară
ca prin țărâna de stele...
Tăișul lunii întemnițat în noapte
mi-a luminat umerii
prinși sub povara iubirii tale...
Am mers desculță prin primăvară
ca prin lumi paralele
să nu trezesc umbra fructului
lumină zidită
în plâns de vioară....
Am mers desculță prin primăvară..
poezie de Valentina Ștefan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Se-mpreunează clipa cu un strigăt
pe banca așteptărilor prelungi
se-așterne pauza din cuvânt
din gând cuvinte
se șterg unul pe altul în strănut
și râde vara prin unghere de lumină
în rest e întuneric frig și calm
profesorul își las-un cot pe viață
pleacă râzând/ plângând
spre somnul trecător
Se-mpreunează frica și iubirea
cu strigătul copilului născut
la sânul cald așterne mama gândul
și gura hulpav hrana o primește fremătând
și râde-un anotimp pe-un colț de viață
medicul mamă știe când și cum
s-aline tremurul din tâmpla prea nervoasă
un șarpe zvârcolind vieți prin timp
Se-mpreunează taina cu un strigăt
și totul pare viu acum în vis
realitatea cu bocancii calcă viața
prin moarte liniștea se-așterne ciugulind
din palma sfântă azima sub soare
coaptă veșnic
pentru un suflet prea curat
și prea flămând
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă viață
Îți scriu acum din suflet
Că mi ești o soră mare
Pot striga scoate un sunet
Ești iubirea mea cea mare
Mi ai dăruit a ta candoare
Îmi pregătești încet ieșirea
Ești aici cu mine ai răbdare
În viață am întâlnit iubirea
Mi ai dat curajul de a înota
Prin zilele trecutului înourat
Și fericirea de a te cânta
În zilele prezentului înseninat
Mi ai dat lacrima și fericirea
Visul când sufletul odihnește
Inima să mi strige iubirea
Gândul curat ce viața iubește
Tu esti mosorul cel cu ață
Tu mi înfășori ață din dor
Eu sunt păpușă din faianță
Viață să mi spui de mor
Să m-anunți când mă voi sparge
În mii de astri mici și colorați
Mă voi amesteca prin alge
Și prin ecoul din Carpați
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă viață iubirii
Căuș din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Și numele meu să îți fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieții pășim amândoi
Tu poem de iubire și eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăși
Un prag ce se-nalță către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunți
Și ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorțim încheietura vieții
Iar dragostea să o împărțim la nesfârșit
Și să o scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceață"
Nume să îi dăm iubirii.
Să dăinuiască o viață prin noi,
Și o vecie pe -o coală de hârtie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autocaracterizare poetică
Dacă aș scrie o carte despre mine
Aș numi-o "femeia la pătrat"
Femeia ce cu putere se îndreaptă
Spre cei slabi, neputincioșii, neînțelepti
Femeia ce ascunde durerea
și tot ea ce va împărtăși lumina
cu cei neputincioși,
Femeia ce educă omul la vârste mult prea avansate
Femeia ce stârnește misterul in lumea noastră
Femeia ce cânta la vioara sufletului tău ascuns
Femeia ce cu inima curată se deschide in orice casă
Și primește binecuvântarea lui Dumnezeu.
Femeia ce ascunde inima... apoi se plimba prin lumina fermecată
Femeia ce ochii deschide când tu o privești in vis
Femeia ce-ti poate tulbura și visul și imaginația.
Femeia ce ascunde Misterele lumii in inima ei
Femeia ce privește lumina și o poate împarți cu tine...
Femeia ce prin cuvinte frumoase îți deschide inima...
Femeia de aici, de acolo, de nicăieri.
Femeia independentă și mult prea iubitoare.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu am cu ce să schimb iubirea
Și să aleg, îmi este greu...
Dar tot trăind cu amintirea
Nu voi mai fi același eu!
Nimic nu poți recupera
Nimeni nu poate -nlocui ceea ce pierzi...
Căci totul se rezumă, acceptând sau nu la... viață!
Și-adevarata viață o trăiești iubind!
Ci nu trecutul...
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actor pe scena vieții
Un suflet călător,
Prin viața-mi către tine,
Un fluture al nopții, cu aripi de iubire,
Un mesager al dragostei,
Ce îngenunchează către renaștere.
Călătorie pribeagă, de furie și chinuri,
O goană a anilor după o dragoste visată,
Trudă în vânt!
O frunză prea frumos colorată!
Ajuta-mă Doamne, să-nfăptuiesc în viața-mi rămasă,
Măcar cuprinzând prin scris,
Un gând călător, grăbit,
Ce uită prea ușor ca pe pămât, sunt doar un suflet trecător,
Un spectator și totodată un simplu actor.
Pe scena lumii, în decorul dragostei tale!
Un păstor al sentimentelor mele...
Lasă mă sa te iubesc!
Vreau să simți cum mori și renaști, alături de mine.
Săa scriem, destinul clipei simțite,
Tăind și dansând pe notele muzicii născute din dragostea noastră...
Și inimile să explodeze în extazul fericirii...
O rază de soare ce se odihnește pe umbra unei lacrimi născute doar din iubire...
Să ne redăm libertatea sentimentelor simțite,
Poveste fără sfârșit să creăm.
Oriunde am fi să ne simțim acasă,
Pe drumuri de piatră, în iarbă, pe uliți, pe străzi,
Prin soare, ploi și prin vânt...
Călăuză, doar destinul să ne fie.
Numele nostru să se unească într -un singur hotar,
Dăinuind pe vecie,
Niciodată sfârșit al unei opere scrise de mine,
Iubire trăită de noi pe scena vieții sculptată în infinit!
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu că e greu...
Prea repede te-ai stins ca o lumânare,
Pe mine acum sufletul mă doare,
Așa cum zilele au trecut cu soare,
În această zi durerea apare.
Uneori simt că nu mai am putere,
Când simt din nou acea durere,
Oare mă mai ridic vreodată
În viață să fiu veselă, o dată.
Când plâng inima mea slăbește,
Mă uit în sus și domnul mă-ntărește.
Pe toți să ne ajute Dumnezeu,
S-avem sănătate și să trecem de greu.
poezie de Eugenia Calancea (8 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă viața
Îți scriu acum din suflet
Că mi esti o sora mare
Pot striga scote un sunet
Esti iubirea mea cea mare
Mi-ai dăruit a ta candoare
Îmi pregătești încet ieșirea
Esti aici cu mine ai răbdare
În viață am întâlnit iubirea
Mi-ai dat curaj de a înota
Prin zilele trecute înourate
Si fericirea de a te cânta
In zilele prezente înseninate
Mi-ai dat lacrimi si fericirea
Visul când sufletul odihnește
Inima să-mi strige iubirea
Gândul curat viață te iubește
Tu esti mosorul cel cu ață
Tu mi înfăsori ață din dor
Eu sunt păpușă din faianță
Viață să-mi spui de mori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O stea cerească
Te modelez transpir
in gând
In gând te modelez
visând
Din albul lut eu te
frământ
Cu mâinile eu frec
pământ
Si ochii albastri ții
sărut
Îți mângâi coapsele
mai jos
Îți mângâi trupul cel
frumos
Tu esti in gândul meu
iubire
Luceafăr îmi esti
dumnezeire
Voi cere voie de la
soare
Să iau o raza lucitoare
Să-ti o asez jos la
picioare
Sufletul să-ti încălzească
Iar inimă îți pun o stea
cerească
Te-as modela din lut
mereu
Asa cum te doresc
doar eu
Să iau durerea de la
tine
S-o pun in suflet doar
la mine
Si te-ncalzesc c-o
sărutare
Tu simți cum inima mă
doare?
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre Patrie
Patria ta e acolo unde vei găsi brațele deschise.
Neamul tău e acolo unde vei sta la masă.
Țara ta e acolo unde vei simți pământul sub picioare.
Casa ta e acolo unde vei avea căpătâi.
Nu ai ales cine să te aducă pe lume.
Nu vei alege unde vei sfârși zilele tale.
Patria ți-o porți în suflet și-n simțiri.
Patria e unde simți că trăiești și iubești.
Ai ales să fii veșnic călător.
Visând la o viață mai bună.
Dar ce e bun si ce e drept în astă lume?
Drag poet ce simți cum bate inima în piept.
Patria ta e un cântec de leagăn
În fiecare noapte când somnul nu te-alină
Și zorii zilei te pândesc la geam cu luna plină
Poezia ți-e întâiul căpătâi și graiul acel suspin.
Patria ți-e lumină.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub cruce...
Iubirea ta mă-mbracă-n parfum de patchouli,
Rămâne-aicea veghe, de potolire-n atrii;
Cum măduva-i în os poporul îngerimii,
'Nmuiat cu trunchiu-n dulce de Vino să-mi rămâi.
Iubirea ta mă umblă prin timpurile-ți coapte,
Scot inima din teacă să-și ia avânt pe Soare...
Murită-n Altădată când nu-exista-nviere,
Cu poalele luminii desfășurări în bezne.
Și-atât de tu prin soartă chemându-mi infinitul,
Și-atât de tu nemoarte, consoartă din cel Sfânt;
Iubirea ta tulipe, certate cu sahare,
Îmi stă lipită-n taina ce îmi deschide zborul
Și-albastrului mister De unde-ți vine Cerul?
Cu bulbii-nseninării sbucniți aur prin stele;
Cum îți iubesc eu viața, pe vastele-mi trufii,
Așa-ți pândesc murirea, numai al meu să fii.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea nu e pe furiș
O lacrimă ce stă acum să pice
Lucește ca un diamant nepretuit
Și dorul de pe gene se prelinge
Nu îi dau voie, viața nu m-a biruit
Astept soarele ce sărută marea
Să urce si pe cerul meu de vis
Să luminez cu gândul toată zarea
Iubirea mea deschide un paradis
Transform lacrima-n perle sidefate
Iubirea într-un baldachin cu flori
Mereu sireag la gâtul meu purtate
Prima întâlnire ce-mi dă acum fiori
De mână m-ai luat, în viață am plecat
Purtați in vis cu ochii mintii deschisi
Cu puterea gândului m-ai si fermecat
Trăiți deschis, iubirea nu e pe furiș
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubind tacit
Când nu îți voi mai spune ŹŹte iubesc
Să știi că te iubesc mai mult.
Te voi iubi cum soarele iubește luna.
Și noaptea stelele.
Un praf de diamante...
Acum îți dau ca să imi dai...
Ce sens?
Îți dau... îmi dai... din timp, din aripi,
Îți cânt în versuri dragostea
Scriind poeme pe hârtie
Și dragostea zălog sculptat
În inima-mi pustie
O șoaptă-a gândului îndurerat
Mereu pe prispa buzelor mele
Așteaptând un gest... un cuvant
Să fie eliberată din temnița sufletului
Să zboare către universul tău iubire
Așezându-se mut în fața ta
Doar privindu-te, iubind tacit!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați-mă vă rog să plâng
Să mă lăsați vă rog să plâng...
Să mă lăsați vă rog să plâng
Cum plâng doar florile din crâng,
Când gerul le ucide orice speranță,
Și nu au nici o șansă de a reveni la viață.
Sa mă lăsați vă rog să plâng
Văzându-mi zilele cum trec pe rând
Iar înapoi să le aduc nu pot
Clepsidra s-a umplut de tot
La jgheab de amintiri privesc
Nimic ce să-mi surâdă nu zăresc,
Doar sufletul rănit până la sânge,
Prea plin cu lacrima ce încă curge.
Doar un regret mai am când am să plec
Și doar un gând mă însoțește permanent,
Regretul ca trecând prin asta viață
Clipa de fericire să o simt n-am avut șansă...
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Dorina Omota
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mângâie oridecâteori ai ocazia. Mângâie prin sentimente, mângâie prin gânduri, mângâie prin privire, mângâie prin cuvinte, mângâie prin atingere. Mângâie viețile tuturor oamenilor care pătrund în realitatea ta. Poți provoca oricând o bucurie doar printr-o mângâiere de Suflet.
citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Intoarcerea la liniste" de Cătălin Manea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Chemarea vechilor porunci
Azi, te invit prin amintiri s-asculți
un freamăt ce se-aude și acum
pe țărmul cu același vechi parfum:
al tău, al meu și-al pașilor desculți.
Închide ochii! Simți? eram doar noi,
călcând pe fire-ncinse de nisip,
cu fericirea-n suflet și pe chip,
încrezători în viață, amândoi.
Aveam o strălucire în priviri
și-o mângâiere-n fiecare gând
ce devenea un val de mare blând
pe trupul așteptatei regăsiri.
Deschide ochii-acum și spune-mi: tu,
auzi chemarea vechilor porunci
când simți parfumul verii de atunci?
Îți văd sclipirea-n ochi, nu spune "Nu!".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!