Desculț, pășind spre infinit
Off... Viață, deschide -te la bluză
Și lasă-mi dragostea să umble desculță prin zilele -ți senine!
Să te cuprindă -ncet...
Să îți mângâie pielea prea suavă.
Și să se -nfrupte din trupul tău perfect!
Iar eu să uit durerea ce mi se ascunde -n suflet,
Să simt iubirea născută -n zorii clipei
Călcată în picioare doar de timp!
Acum ce pot să fac?!
Sa râd, să plâng, pe-o coală de hârtie
Unde literele mi se agață de un gând?!
Sau să îți pun inima mea în palme
Să simți și tu iubirea mea cum doare!
VIAȚĂ te rog ; deschide -te la bluză
Și lasă Dagostea să umble desculță prin zilele- ți senine!
Prin taina -ți necuprinsă
Sa mă unesc cu marea,
Cu iarba și pământul
Să huzuresc sub soare
... iubind, visând, râzând...
Iar plânsul să-l transform în mii de curcubeie!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Diodor Firulescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.