* * *
Atâta iarnă-n forul intim doare cerând de la iubire alinare.
Atâta Cer îmi fulguie pe gene;
e frig, e ger, e trist, toate perene.
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-e atâta de frig
Mi-e atâta de frig și tăcere
Mi-e-atâta durerea de mare
Și-atât aș dori să pot cere
Cuvintelor toate iertare.
Cu mâna cea dreaptă și stângă
Să ierți neputințelor rele
Să vină bolnavii să plângă
Și-apoi să se spele de ele.
Pe cei care vin să te fure
I-ascunde-n hățișuri pădurea
Dar cât aș dori să se-ndure
De arborii vesteji securea.
Mi-e-atâta de frig și durere
Că-s doar un suspin într-o mare
Și-atât aș dori să pot cere
La totul și toate iertare...
poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
A descrie frumusețea omului înseamnă a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsă minunea: în gândire, atâta inteligență; în inimă, atâta iubire; în viață, atâta voință.
citat din Agatanghel Guțu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta dor...
Atâta dor
în corzi legat,
sfâșietor
of nesecat,
pătruns adânc
armonios
în chip nătâng
nemânios,
de jar aprins
arzând mocnit,
cu lacrimi stins
din piept urnit,
pierdut în zbor
nestăvilit
în nopți de-amor
neprihănit,
atâta dor,
vis călător,
plutind de zor
pân' am să mor,
atâta dor...
atâta dor...
poezie de Tatian Miuță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Desfă...
Desfă iubirea-n două jumătăți de măr
Și-așterne-o între noi cu-nțelepciune!
Adu-mi comoara inimii în doi
Și-apoi...
Și-apoi mă las în voia ta,
Deșertăciune.
Nimic e totul,
Totul e nimic
Atâta timp cât vara se alintă
Pentru că mori din zi în zi
Mai mult un pic
De nu găsești,
De nu-ndrăznești
Să-ți faci din adevăruri
Și din vise
Țintă...
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Visez, Exist?
Atâta durere și atâta jale,
M-apasă, mi-e greu, tare mă doare
.
Cine cu cine? Ce s-a-ntâmplat, oare?
Se "pleacă", se-mpușcă, se moare...
.
Pământul este la fel de mare!...
Cine nu mai are loc si omoară?
.
Tancuri si tunuri, păsări de pradă
Lovesc si rup din oameni, grămadă
.
Mă doare neputința a ceeace e bun
Numai in filme am văzut până acum...
.
Plânge-o vioară in buncărul trist,
PATRU soldați târăsc O femeie!!... Exist?
.
Doamne ce ne-ai dat de trăit? Asa tris?!..
Mai există viața, după? Visez, Exist?
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta vară-am strâns ...
Atâta vară-am strâns în suflet
Și-atâta soare-am în priviri,
Că pot să sorb al tău răsuflet,
Chiar rătăcit prin amintiri.
Atâta vară-am strâns în minte,
Că zece ierni n-ar fi de-ajuns,
S-alunge dorul meu fierbinte,
Nestăvilit, de nepătruns.
Atâta vară-am strâns în palme,
Că pot din vara-mi să îți dau,
Doar zilele ce-adastă calme;
În rest, pe toate eu le iau...
Atâta vară-am strâns în mine
Că mă aștept să prindă glas,
Ori să țâșnească din retine,
În al solstițiului ceas.
poezie de Mihaela Banu (21 iunie 2019)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fugă... după ce
Atâta timp cât rațiunea doarme,
Cât nu iubim și investim în arme...
Atâta timp cât pumnul ne conduce
Ajungem toți un nume pe o cruce.
Atâta timp cât nu ne va ajunge,
Va fi mereu un suflet care plânge...
O mamă fără vlagă, obosită,
Un tată cu o soartă irosită;
Vom căuta năuci o nemurire,
Dar cum s-o ai, de nu devii iubire?
Atâta timp cât luăm, fără să dăm,
Vom fi acei ce groapa ne-o săpăm.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Și dacă-n îndrăzneală mai pui și dram iubire,
Și dacă-n tencuială mai pui și fericire,
Cât de bogat ești, iată!, copile-plăsmuire.
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru Ilariana
În ochii tăi, iubito... de smarald,
era atât de frig și-atât de cald
și-n trupu-ți de parfum, unduitor,
era atâta dor, atâta dor...
încât, mă fâstâceam îndeajuns,
pierdusem orice urmă de răspuns
și așteptam, cumva, să-mi dai un semn,
să pot ieși din limba mea de lemn,
ca să-ți recit și-apoi să-ți scriu pe sâni
poeme despre zeii cei păgâni
care, pierzându-și rostul printre stele,
coboară, lin, la fetele rebele,
intrându-le în carne și în gânduri
și, grație atâtora intrânduri,
în coapse, sfârcuri, dar și pe sub gene,
apar pe lume-atâtea cosânzene,
cu trupuri de parfum și-ochi de smarald,
unde-i atât de frig și-atât de cald...
Așteaptă-mă, căci vin, Ilariana,
să învățăm, prin vis, italiana...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Firimitura unui cuvânt...
Nu costă să visezi,
poate doare.. un pic..
poate doare tare...
dar frumusețea adesea doare...
asemenea iubirii...
Doare pentru că omul nu e capabil să simtă atât de mult frumos.. atât de mult dor și atâta iubire
pentru că.. destinul său rar se împlinește precum voiește... el încă ispășește... pierzând Cerul.... visele sale se destramă ades
și, cel mai trist este că.. în lumea in care s. a trezit după cădere... cea mai rară stare este statornicia firii.. a gândului.. a emoției.. inspirației.. fericirii.. iubirii...
Iar nestatornicia adesea destramă vise.. in zori..
Și doare un pic...
Sau mai tare...
Dar cumpărăm altele.. numai că trebuie să mai cerșim o firimitura de timp...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu cred în nori, ci doar în nesfârșire,
Din anotimpuri împletesc menire,
Și plouă, plouă, plouă. A iubire...
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă tentează focul Iadului. Atâta strălucire, atâta suferință, atâta veșnicie.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram, Bucuria naufragiatului
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi...
Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară... nesfârșită,
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi...
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta timp...
Atâta timp cât mai avem o țară
Și știm că locul nostru e aici,
Chiar dacă soarta-i crudă și amară
Pe-acest Pământ nu suntem venetici.
Atâta timp cât mai avem o viață,
Bună sau rea, așa cum este ea,
Putem să stăm cu moartea față-n față
Nu să ne-ascundem după o perdea.
Atâta timp cât mai avem onoare
Așa cum am avut de când ne știm
Chiar dacă umilința rău ne doare
Putem pe toți în ochi să îi privim.
Atâta timp cât mai avem un suflet
Și o iubire-n noi de oferit,
Cât ne păstrăm curat al nostru cuget
Suntem măreți chiar dac-am suferit.
Atâta timp cât nu uităm trecutul
Și cât ne pasă de acest popor,
Cât ale noastre piepturi îi sunt scutul
Putem avea în față un viitor.
Atâta timp cât mai avem speranțe
C-această lume rai va deveni
Indiferent de vremi și circumstanțe,
După eșecuri ne vom reveni.
Atâta timp cât mai avem o șansă
De a scăpa de-acest destin sever,
Să căutăm cărarea luminoasă
Și să urcăm pe ea până la cer.
poezie de Octavian Cocoș (11 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniște
Atâta liniște acum
Și atâtea lacrimi uscate.
Atâta teamă, de mă înfioară.
Și atâtea amintiri de odinioară.
Atâta liniște, de mă înspăimântă,
Și tot atâtea cuvinte îmi sunt rugă.
Atât sfârșit într-un nou inceput
Atâta regăsire în tot ce n-am avut.
Atâta liniște, de un perpetuum nesfârșit.
Atât zbucium între două ființe rătăcite.
Atâta nemurire într-o viață fără de trăire
Atât cât cuprinde vântul într-o adiere.
Atâta liniște cât poate cuprinde noaptea în vise,
Și tot atâtea speranțe renasc diminețile.
Dimineți, punți între noi neatinse,
Pure, descrise în cuvinte doar scrise.
Atâta liniște...
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine
Așa, ca de ziua dorului!
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor să ne înghită-n noapte
Potoapele de vremi și ploi,
Să-ți umplu gura cu poeme
Și brațele cu nerăbdări,
E-atâta vreme, atâta vreme
Și mi-e așa de dor de noi!
Mi-e dor de mine iarăși, doamnă,
Și ti-e așa de dor de noi!
Ne-ngheață frigul de pe-afară
Aducerile-aminte-n doi.
Mai știi ce vară nesfârșită
Strângeam in brațe printre ploi?
E-atâta viață, atâta viață
Și ți-e așa de dor de noi!
Mi-e dor de tine iarăși, doamnă,
Și mi-e așa de dor de noi
Și ne-aș salva în mii de versuri
Ș-aș pune strunele-napoi
In pieptul tău, rămas orfan,
Căzut inert și gol din... doi,
E-atâta frig, atâta frig
Și mi-e așa de dor de noi...
poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fulguie liniște
fulguie liniște
cu aromă departe
între sânii tăi descheiați
către miazăzi
acolo unde pasul meu
te-a găsit degerată de fericire
fulguie încă un pic
până găsesc ieșirea spre inima ta
cea care umple întreg spațiul
ce ne cuprinde
cu bune și rele
până când tăcerea învie
fulguie liniște
ca-ntr-o serenadă nocturnă
cu liliecii îngeri
ascunși între gânduri
știi.... am uitat să postesc
pentru ultimul fulg
ce-ți topește iertarea
fulguie liniște
peste închisoarea albastră
poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima

Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt
Mă simt la margine de gând.
Înlăuntrul acestui hotar
totul arde, aripa s-a frânt.
Simt că rostul vieții mele se pierde.
Rana ce mă doare nu se vede,
dar doare.
Pavăză am stat contra furtunii,
ca să apăr un visător,
pe care mi l-a dăruit cerul în dar.
Dar furtuna a stat la pândă
ca să-mi facă lupta fără izbândă.
O, Doamne, mă ard palmele de atâta rugă
și mă simt sfârșită de atâta trudă.
poezie de Ruxandra Dan din Fărâme
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru rodul pământului
hrăniți orfanii și păsările cerului
deopotrivă pe toți cei care
poartă povara a aceea ce ați fost
să nu vă fie frică
nu doare
pământul nu doare
ci doar din când în când
vi se va face frig
din ce în ce mai frig
tot mai frig
tot mai frig...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai face gălăgie, că nu mă aud!
aforism de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!