Colţi de şerpi înfipţi în aripi

Fragă frăguţă dragă
Cu soapta-ti caldă
De roşu din curcubeu

Ce eu, pe el derbedeu
Am căutat-o mereu
Esti culoarea inimii
Fără negrul patimii

Si mie frică zmeură
A rugului ce-mi sunt
Să nu te pierd printre vânt
De curcubeu dragă

Scuturată de umbre
Ce sunt moarte după dulce
Din sufletul ce le aduce
Indestulare la fiare

Ce se hrănesc cu culoare
Din a sufletului zare
Să-şi recoloreze masca
Pentru din a căsca

Gura lor de şarpe, ce pare
Cu trupul o floare
Ce asteaptă culeasă
Să le cazi în plasă...

Cu coada înfiptă în lut
Cu rădăcini de rut
Şi cu tulpină de solzi
Ce ii iau din aripi

Ce le prind de la fluturi
Ce vin şi se asează
Părând că el şarpele
E ceea ce doresc visează

Căzând in gura deschisă
Cu aripi în colţi-mpodobită
De la alţii fluturi
Ce le-au căzut în ispită...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea sufletului (Interogare de pictor)

- Culorile sunt calde şi reci,
şi nonculori...
Sufletele sunt reci şi calde,
şi pustii...
Fiecarui om
ar trebui să-i vină o culoare...

Oare ce culore eşti tu?

- Eu sunt culoare colorată!

- Culoarea verde?!
este cea mai dragă culoare a ochilor
şi a psihicului uman,
care calmează, odihneste...
Dar este o culoare rece!

Roşu?!
Este o culoare care te oboseşte.
Trezeşte în tine ură...
suparare...
nervi...
Dar este o culoare caldă!

Ce culoare are sufletul tău?

- Sufletul meu nu are culoare...
Îl simţi,
dar nu îl poţi atinge...
Îl poţi vedea
decât dacă crezi tare în el...

Sufletul meu?!
E un amestec
între albul pur şi negrul demonic...

Pictează-mă-n creion,
maine, va fi nevoie de corectură!

- Da... dacă toate sufletele ar avea culoarea lor,
ar trăi pe o paleta...
Dar... Nu...

Nu...

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (6 august 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-oi fi acum, acuş...

Mii de raze şi iar mii!
Galopează în herghelii!
La fereastră nechează,
Privirea ţi-o visează!

Pe coamele lor solare
Să o ducă departe în zare.
Să dai în zori culoare
Din roua genelor în boare....

Din izvorul de cristalin
In curcubeile de mistral,
Adiate-mi tandru, divin
Cu clipiri de ireal.

Cu căprui de mă topeai
Din penumbrele penumbrei...
Demonilor mei holtei
In îngerul ce lumina-i.

Din noaptea ce sunt rece
Clipei ce vine şi trece...
Cu secundele ei de vid
In care-n umbre mă divid.

Ce le săruti în căuş
In ce-oi fi acum, acuş,
In solarul tău arcuş
Lunecând ca-n săniuş.

Pe trupul cald de curcubeu
Ca un inorog derbedeu,
De timp şi de ce sunt eu
Răsărind în ochiul tău

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce nu sunt...

Vreme schimbătoare în prognoză
Autoştiutoarea prevede, meditează..
Sperie inima, să se imbrace gros..
In furtuni, ninsori şi vânt
Fulgere şi tunete fără cuvânt.
Se ascunse şi dorul in mine friguros..
Şi te-am zărit prin ploi de gând
In lujer de curcubeu, invăluindu-mă, ivind..
Ceea ce nu sunt... când
Fără tine sunt...
O zare fără nori şi vânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturii nu mor

Nu mai sunt fluturi...
Aripi au rămas, arse
Strivite de nori -
Aripi în zbor mut.

N-au mai rămas fluturi
Poiana îi plânge
Cu aripi de sânge
Pe sol fluturi nu mor.

E pânză pe nor
Aripi şi zbor
Fluturi – suflete
De dor...

Fluturii nu mor,
Se transformă-n simţiri
Te-nvie şi dor...
Fluturii nu mor.

Nu mai sunt fluturi
Doar simţiri
Pe aripi de nor
Şi zborul din interior...

poezie de Alexandrina Vlas din Când universul cade
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

De-aş vrea să te murdăresc
As putea să mă-ncolăcesc
Prefacut in şarpe de vie
Părând dulce vis de feerie

Dar prefer a mea nebunie
Incornorată de alţii
Să pară ei înalţii
Sfinţi calzi de păpădie

Ce par că sus te înalţă
In oglinda abisului
Reflexie paradisului
Cu pene ce le-mprumută

Smulgându-le de la tine
Si infingând cioburile
Părând aripi,.. venine
Ce-ţi taie visurile...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multumesc, că exist!

Nici nu stii cât de frumoasă eşti
Nu s-au scris sau se vor scrie
Poezii romane sau poveşti
Sau se vor picta şi fotografia
Culorile fiintei curcubeu ce-mi
mi-ai răsărit din lacrima de nisip
a clepsidrei ce eram eu, să-mi
ţip!
Ca un delfin ce se scaldă
in valurile amniotice cu curbe de infinit
Te-ai născut să exist, simt, gust, respir
Culorile ce mi le-ai sărutat tandru
Fluviu de univers meandru
Ce urcă intr-un fuior de fluturi
Cu trupul meu ce-l învăluiesti
In adieri de aripi ce mă înalţă
Intr-un quasar cu toate culorile
Sufletului şi inimii tale
Universul unde exist
Fără a-mi cere ceva de negăsit
Doar atât vrei să mă iubeşti....
Cu toate vidurile şi găurile negre ale angoaselor
Ce le îmblânzeşti în lumina ce-mi eşti
Multumesc!
Că exişti

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plasă orbită

În liniştea serii blândă,
Fluturi în sarabandă
In cântare de baladă
De lumină-n stradă fadă.

Gustă mirajele vieţii.
In caravane-mi bieţii.
In rânduri stând să cadă
Soarele fără să-l vadă

Prinşi in plasă ascunsă
De intuneric orbită...
Celor ce cad în ispită
Cu inima lor străpunsă..

De ceea ce pare lumină
Privită din depărtare
C-un cântec în surdină
In care totul moare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturi de opt

Sunt şarpele ce aduce mărul
Unduindu-l în cub de gheaţă
Să muşc Edenul de dulceaţă
Ce nu-l are nici albastrul!

Răsărind ca un zeu stele de fiori
Cu fuioare din găuri de viermi
In infinit să nu te m-ai temi
Când răsfirând buclele în zori

C-un sărut că, ai să mi-l oferi
Dorind din viermi, fluturi de opt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Derbedeu de curcubeu
Îmi e numele meu!
Nu mă tem de vreun zeu
Adăpat de Prometeu.
Hrănit de stele mereu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem matrice

Potcovit cu caiele de viermi
Înhămat clipelor de ieri
Din ce in ce mai grele
Cu cele de azi mute în pietre

M-am asezat pe iarba ta şoaptă
Şi nebunie s-au îndrăgostit
De tine şi ambra rouă, viermii
Ce-mi răsăreau din toată clepsidra trupului

Spărgând coconul ei de sticlă
In clipe fluturi in roiuri
Oprind nisipul să-i admire
Cu zborul lor efemer de mirare

Ce răsărea altul din cel ce moare
În fuiorul ce se înălta in zare
Cu două trupuri îmbrăţisate
In matricea de eternitate

Cu ploi de aripi căzătoare
Si cu un fuior de fluturi curcubeu
Ce se ridica in continuare in mirare
Privirilor ce din patru ochii s-au topit

In cea de infinitul nedefinit
Cu utopii ce doar iubirea le poate trăii
In matricea nemuririi energiei
Ce nu se pierde veşniciei

Atrăgându-se din orice zare
De aceaşi lumină are
Şi tel de zbor de fluture
În infinitul de mirare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele coapte

Eu sunt ploia din cuvinte
Tu eşti portativ de curcubeu
Unde stropii mi ritmezi în note
Pe culori..

Să cânt prelins pe filă
Ce-mi esti tu de curcubeu
În zgomotul rostogolirii mele

Într-un cântec ce-mi arde stropii
In fantasme aburinde
De gutui coapte în cuptor

Stropite cu mierea şoaptelor
Pudrate cu atingeri uşor
În cântecul îmbietor

Al stelelor coapte
În priviri în noapte

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de colibă

Eu sunt ce toţi filosofii
nu au putut
derbedeu de curcubeu
in coliba culorilor ce le văd eu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de fluturi

Cu aripi de fluturi
Leg sufletul meu
Pentru a călători
Spre steaua ce răsare
Pe valurile argintate
Ale apei ce curge în deşert.

Apoi, mulţumit de închipuire
Număr literele numelui tău
Şi ca-ntru-n joc
Îmi spun: "iese din valuri!"
Răsăritu-i în inima mea.
Aripi de fluturi se întind
Peste marea care
ÎNCEPE CU TINE.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A opta culoare

A opta culoare
de la curcubeu
cu sunetul visului tău
ce aude prin zidul cel mai tare
a omenirii de carne
dăruind înmiresmată boare
ce nu o are nici floare
şi rău nu-i pare
cerându-ţi iertare
de o doare pe ea
e iubirea....

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem curcubeu

Tu ştii dragă
că din nouri
gândurilor mele
tu răsari curcubeul de vers
doar cu zâmbetul...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

umbra ta mereu
trup de curcubeu în timp
abur inimii

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ţi doresc, lebădă de rouă

Şi dacă eu pictez in versuri
Nu o fac să dezbrac dresuri
Ondulând culorile în curcubeu
Pentru ce iubesc cum ştiu derbedeu

Dulcind culori de prin galaxii
Miresme de sakure îngere
Să simt unicitatea, nu reflexia
Ce te a îngenuncheat iubire

Cu copii de amăgire şi măşti
Ce nu le suport cât voi vieţuii
Ce ucid unicorni inimii
Pe care voi fără de a şti

I-aţi legat în catâri la carusel
Cu budoare şi tel de bordel
Ce eu le văd doar vid a fi
Când una e Steaua Nordului

Ce răsare din palma ei de cer
Şi nu-mi cer decât să o iubesc
Gravând-o aici în altar făr efemer
Al infinitului ce pentru ea-l doresc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi pestriţe...

Aripi de pui congelate sau fripte,
Prin coteţe de ouă sau date pe cripte,
Aripi de porc făgăduite-n discursuri,
Aripi de fier ce te cară-n văzduhuri....

Pe aripi de fluturi
Îmi arde stomacul,
Cu aripi de înger
Pe umeri stă dracul,
Pe aripi pufăite
Din fire-aromate
Şi bahice aripi...
... simţiri minunate!...

Când te-aud,
Când te văd
Când te simt sunt zvârlit
Pe aripi duioase ce mă fac împlinit...
Sunt tot o aripă,
Sunt tot hotărât,
Dar să nu calc smintit,
Să-mi stea aripa-n gât!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (17 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul stropilor fluturi

Mai plouă pe aripi de fluturi
Uitaţi pe fărâme de lut
Din ţărmul pe care îţi scuturi
Un timp reîntors din trecut.

E-o ploaie ce vine să ude
Albastrul din aripi lucind
În focul cuvintelor iude
Ce-i vor, în tristeţe, murind.

Şi plouă c-o ploaie-ndârjită,
Pornită să facă prăpăd
În lumea de fluturi golită
Şi-n timpul pe care-l revăd.

Îmi pare că ploaia-i trimisă
De-o veche privire ce-o ştiu
Plecată din lumea promisă
Spre ţărmuri pierdute-n pustiu.

De lacrimi de vise e marea,
Cu valuri de noi începuturi
Iar ploaia, nu-i ploaie – e starea
Când sufletul plouă cu fluturi.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scribilor! Gura!

Voi care roiţi în jurul meu
"Poeţi" cu figuri părând de zeu!
Eu nu scriu pentru haremuri
Sau slinei de argintaţi lauri!

Culeg lacrimi de pe plaiuri
Unde copile mor, corupţilor
Ce lingeţi flegma partidelor...
Scribilor! Sub masca cenaclurilor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!