Pe furiş

Soarele scapătă pe furiş,
Răsare şi trece la fel,
Viaţa trece pe furiş,
Moartea vine la fel.
Iubirea vine şi trece pe furiş,
Bătrâneţea vine la fel.
Dumnezeu stă furişat şi pândeşte
Cum trăim şi murim pe furiş.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine toamna pe furiş

Vine toamna pe furiş,
Fură zilele frumoase,
Tremură dulce-n frunziş
Trilul păsării duioase.

Cuiburi goale-n păpuriş
Zac prin malurile roase,
Vine toamna pe furiş,
Fură zilele frumoase.

Lanuri de porumb mănoase
Ruginesc pe povârniş,
Ies mistreţi din ascunziş,
Se plâng sălcii mlădioase,
Vine toamna pe furiş.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog despre Moş Nicolae

- Stă ascuns într-un tufiş,
Pe furiş de-acolo vine,
Asta ştii şi tu prea bine;
- Mamă! Noi avem furiş?!

epigramă de Mircea Micle (5 decembrie 2012)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urc dragostea

de la inimă la cap o duc
ca un vânt nebun trece
prin faţa ochilor mei pot
să spun nedumerit privesc
ajunge la cap pe furiş

acum lucrează la gărgăuni
cum fac toate iubirile în miez
de noapte îmi vine să fug
la ea în braţe să mă arunc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiind că mi-e frică de ea, bătrâneţea va veni la mine pe furiş.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi drumeţi

Sufletul şi poezia
Sunt un munte şi o mare
Ce tânjesc la fantezia
De a-şi da o sărutare,

Pe furiş, când noaptea vine,
Prinzându-i departe iar,
Şi n-au, să doarmă, la cine,
Să se viseze măcar.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul, pe furiş...

Stropii de ploaie
Cad grei, prin acoperiş
Peste scrisul din foaie...
Doar gândul, pe furiş,
Fuge afară din odaie...

poezie de Mihail Mataringa din Singur în Atlantic (24 iunie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu e pe furiş

O lacrimă ce stă acum să pice
Luceşte ca un diamant nepretuit
Şi dorul de pe gene se prelinge
Nu îi dau voie, viaţa nu m-a biruit

Astept soarele ce sărută marea
Să urce si pe cerul meu de vis
Să luminez cu gândul toată zarea
Iubirea mea deschide un paradis

Transform lacrima-n perle sidefate
Iubirea într-un baldachin cu flori
Mereu sireag la gâtul meu purtate
Prima întâlnire ce-mi dă acum fiori

De mână m-ai luat, în viaţă am plecat
Purtaţi in vis cu ochii mintii deschisi
Cu puterea gândului m-ai si fermecat
Trăiţi deschis, iubirea nu e pe furiş

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea pe furiş coboară

Ziua-şi termină lumina,
Noaptea pe furiş coboară.
În văzduh cade cortina,
Pe cer stele-încep s-apară.

În policandrul cerului
Astrul nopţii se aprinde.
Întinderea pământului
Cu lumină o cuprinde.

Când soarele odihneşte
Îngerii de sus veghează
Liniştea care domneşte,
Când Tera noastră visează.

Policandru-încet păleşte
Când zorii pe cer se-aprind.
Soarele iar străluceşte
Necuprinsul poleind.

poezie de Dumitru Delcă (11 aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paştele cailor

Au şi caii pe imaş
Paşte, ouă sunt cu carul,
Iar pe post de iepuraş
Vine pe furiş - măgarul!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Macul (Papaver somniferum)

E simbólul lui Moş Ene,
Zeul Somnului, tăcut,
Care vine pe la gene,
Pe furiş, în aşternut.

poezie de George Budoi din Elogii florilor (28 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapoviţa

suflă vântul, suflă şi suflă
toarnă ploaia, toarnă şi toarnă

şi răsuflă a greu şi răsuflă
ploaia asta ce trece în iarnă

arde soarele, arde şi arde
trece valul, trece şi trece

şi se rup ale inimii coarde
şi ninsoarea-i mai rece, mai rece

mor speranţe, speranţe, speranţe
vreme vine şi vine şi vine

albul iernii cu mii de nuanţe-i
tot mai lung între tine şi mine...

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde soarele răsare din ape

El îşi frânge mâinile şi întreabă pe toată lumea
ce se-ntâmplă cu oraşul acesta de ceară
şi cu marea fără ţărmuri
unde soarele răsare din ape
în dimineţi uitate de Dumnezeu în depărtare,
lumea pare să fie smulsă din somn
ea nu citeşte şi se roagă la idoli inexistenţi.

Moartea vine întotdeauna singură, pe furiş
într-o zi în care-i lovită de amnezie
şi caută să-şi facă datoria ingrată
noaptea când totul pare fără suflare,
dar aude ţipătul păsării chemătoare
şi de acum ştie unde să caute.

O lumânare aprinsă pâlpâie rar
vântul se lasă pradă sentimentelor calde,
şterge paginile unei vieţi,
învie o altă speranţă mai vioaie ca el
într-un alt orizont mai albastru.
liber şi deschis.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar albastru de Crăciun

Ninge pieziş
La geamul meu
Văd pe furiş
Ca Dumnezeu

Cerne mărunt
În ochii mei
Ceva mai sunt
Numai de vrei

Albeşte negrul
Albastrul piere
Ţi-aş da întregul
Cer de l-ai cere

poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 decembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Ene

Ştim cu toţii că Moş Ene,
Zeul Somnului, tăcut,
Vine noaptea pe la gene,
Pe furiş, în aşternut.

Uneori şi la serviciu,
Moşul cel nemuritor,
Pleoapele, dintr-un capriciu,
Ni le-nchide-ncetişor.

poezie de George Budoi din Poezii (28 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am două scuze

Ai cele mai frumoase mâini din lume,
Două icoane albe, fără nume,
La care ochii mei, sincer să fiu,
Se-nchină pe furiş, de când le ştiu.

Şi parcă le-ar cunoaşte de o mie
De ani, sau poate chiar de o vecie,
Că le-ndrăgesc atât de mult, încât,
Când le privesc, le trece de urât.

În mâna mea, o mână ţi-am luat.
- Ce este?- spontaneu m-ai întrebat.
Nu ştiu ce ţi-am răspuns, dar te-am minţit;
Eram şi îngheţat şi fericit.

poezie de Marius Robu (4 decembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi bătrân înseamnă a-ţi trece mai repede decât îţi vine?

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine, dragostea năvăleşte, iar când pleacă, pleacă hoţeşte, pe furiş.

aforism de George Budoi din Dicţionarul dragostei (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purtând pe un inel sărutu-ţi de regină

Am sărutat pe furiş o floare de crin,
Timpul s-a oprit a leac şi senin,
Am aprins lumânări în ochi pe-nserate
Şi visele le-am răvăşit în noapte.

Simţeam îngerii zburând printre stele
Şi izvoarele ce-adună setea-n iele,
Am sărutat pe furiş un trandafir,
M-a înţepat pe buze cu rodii şi cu mir.

Sângele a-nceput să fluiere în piept,
Inima a-ntins covor pe drumul drept,
Tu i-ai stat în cale, în braţe te-am luat,
Pe furiş petalele de flori am scuturat.

Şi crin şi trandafir mi-aprind stele în trup,
Oase din pietre cu drag din munte rup
Şi te înalţ statuie în mica mea grădină
Purtând pe un inel sărutu-ţi de regină!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa trece viaţa

După soare vine ploaie,
După ploaie vine vânt.
Dar de veacuri oamenii,
Beau, râd şi plâng.

După lacrimi de iubire
Vin şi lacrimi de durere.
După ce gustăm din fagure de miere,
Bem şi puţină fiere.

După ce ne naştem în pace,
Facem un război răzbunător.
După ce vedem o rază de lumină
Ne adâncim într-un întuneric necruţător.

Şi aşa trece viaţa
Şi cu bune şi cu rele.
După ploaie vine soare
Şi pe cer răsar mii de stele!

poezie de Vladimir Potlog (18 septembrie 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vântul

Nu ştiu cine, pe furiş,
Mi-a smuls toamna-n miez de noapte
Din grădini, ca un afiş.
Cineva, vorbind în şoapte.
De pe-o scară de coşar,
A-ntocmit-o-n şase-şapte,
Şi-a vîrît-o-n buzunar.
Hoţ de frunze, cine-l ştie
Să ia seama: vine iar.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!