Poneiul şi calul de mare

La mare, în soare,
Un ponei fără mâncare
Stă pregătit pentru poze-
Viaţa lui nu e pe roze!
L-a adus să scoată-un ban
Stăpânul, un şarlatan,
Care bea, des, bere rece,
Iară lui setea nu-i trece
C-a băut din mare-odată
Şi a fost apa sărată...
Trecând pe la cherhana
C-un ţânc aburcat în şa
A văzut pe un grătar
Cal de mare pus pe jar.
Ce şi-a zis în mintea lui
Încerc şi eu să vă spui:
-Aveţi lipsuri, nu huliţi...
Că-s alţii mai oropsiţi!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peştele şi vinul alb

La grătar sau la frigare,
La tigaie, fript, cu sare,
La cuptor, făcut plachie,
Sau umplut ‒ o nebunie,

Fără vin, un peşte mare
E ca oul fără sare,
Baclavaua fără miere
Şi ca micii fără bere.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Nu ştiam că a avut un ponei. De unde să fi ştiut? Cine se gândeşte că un imigrant are un ponei? Ştii care sunt şansele ca un asemenea lucru să se întâmple? Adică, în toate pozele pe care le-am vazut cu imigranţi în vasele care intrau în portul New York, nu am văzut pe nimeni stând pe un ponei. De ce ar veni cineva aici daca avea un ponei? Cine pleacă dintr-o ţară plină de ponei ca să vină într-una care nu are deloc ponei? N-are sens... sau mă înşel?

replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

La crama... (parodie după Mihai Eminescu (La steaua) şi Păstorel (Şi astăzi))

La crama de la răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că-un ceas întreg i-a trebuit
Beţivului să-ajungă.

Un vin cum nu s-a mai văzut
Luci vederii lui,
Cu poftă mare l-a băut,
Cum nu-i e dat oricui.

Iar vinul minunat, plăcut,
Încet la cap se suie,
Era pe când nu l-a văzut,
Azi l-a văzut, şi nu e.

Plecă de-aici satisfăcut;
Pierdut în noapte-adâncă,
Aroma vinului băut
Îl urmăreşte încă...

parodie de George Budoi, după Mihai Eminescu, La steaua; Păstorel, Şi astăzi (20 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tratament balnear

Apă caldă, apă rece,
A băut bietul român
Şi-a văzut că apa trece
Însă... pietrele rămân.

epigramă de Nicolae Dărăbanţ din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul micului jocheu

Avea o-ntreagă herghelie
De cai din pluş şi de ponei
Şi-un bici ca şi Sfântul Ilie;
Cu el îi îndemna pe ei

Să meargă pe vasta câmpie
Din chiar buricul camerei,
Avea o-ntreagă herghelie
De cai din pluş şi de ponei.

Micuţul să fie OK,
Purta o şapcă maronie
C-un cozoroc la şmecherie
Întors, la fel ca la jochei...

Avea o-ntreagă herghelie!

rondel de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care se îmbată cu apă rece bea fără măsură şi setea tot nu-i trece.

aforism de Harry Ross (15 februarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salvată de salvamar

Rămânând cu burta mare
A vrut să se-nece-n mare
Însă unul, Marinel
A salvat-o c-un inel.

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce dormi, timpul mănâncă pe ascuns

am văzut cândva un om
c-un pas mai mare
decât el.
de pe geam,
îi puteam măsura
viaţa
între degetul mare şi cel arătător.

o ţinea-ntr-o pungă
la sub braţ,
strânsă,
ca pe-un rest.

şi se ducea-nainte, fără oprire,
ca pe nişte şine vechi pe care calci indiferent.

am văzut cândva un om
ce se ducea spre moarte,
cu-n pas mai mare decât el;

şi m-am trezit,

cu paşi timizi.

poezie de Alexandru-Daniel Cenuşă (28 mai 2013)
Adăugat de Alexandru-Daniel Cenuşă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precizare la "legea denigrării"

De le spui că-s hoţi, nu-i bai,
Însă este denigrare,
Când, pe-al nostru mândru plai,
Spui că-s "hoţi de drumul mare".

epigramă de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răcoreală

Cum era căldură mare
A băut o bere, zece,
A sărit la-ncăierare
Şi-acuma stă el la rece.

epigramă de Mihai Sălcuţan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisul lui Rebreanu ar putea fi asemănat cu Băbeasca Neagră, iar al lui Arghezi cu Muscatul de Segarcea. Dar ar trebui puşi pe limbă, în paralel, Odobescu, Mateiu Caragiale, Sadoveanu, Călinescu, Camil Petrescu, cu Cotnarul, Murfatlarul, Bohotinul, spre a vedea care cu care se potriveşte mai bine. Bacovia, care a băut doar vin de cârciumă şi a scris o poezie atât de rafinată, ar fi cel mai greu de situat; ca şi Caragiale – care şi-a potolit setea cu râuri de bere, dar parcă n-a băut decât coniac franţuzesc!

citat celebru din Geo Bogza
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tactica beţivului

Orice mare băutor
Serveşte şi-un ţap cu bere
La final, nu de plăcere...
Să-l scoată ispăşitor!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-adun în urna cinerară

Cu fiecare zi ce trece
M-adun în urna cinerară
Sunt un tăciune care arde
Sortit de la-nceput să piară.

Chiar dacă ard mocnit, cândva
Arderea va fi completă
Şi în scrum mă voi transforma...
Amintire desuetă!

Acum, că-s ars pe sferturi trei
Cu fiecare zi ce trece
M-apropii mult de ziua când
Voi sta tăcut sub piatra rece.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cai de mare

Năstruşnici cai de mare ies să pască
La ţărmuri înierbate calomfir
Şi iarbă rea şi rostopască
De nici că pot să mă mai mir.

Îşi pierd potcoavele solzoase?
Bun potcovar mă prind să fiu
Şi dacă ei or să mă lase
Să-i potcovesc cu ţărmul viu.

Cu valul ies iuţi cai de mare
Nestrânşi în ham şi fără şa
Şi pasc şi ei la întâmplare,
Când calomfir, când iarbă rea.

Mai pasc pe ţărm, mai vor să zboare
În tropot jos şi-n val înalt
Sătui de ierburi şi de soare
Se-aruncă-n mare. Ultim salt.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când stăpânul casei se juca cu dânsul, ferit-a sântul să-l zgârie, pare că-şi pilise ghearele. Când îl mângâia, cunoştea el că îl iubeşte, şi se întorcea şi el cu lăbuţele şi mângâia pe stăpânu-său, dară tot cu ghearele ascunse, o mângâiere lină ca mătasea. Pe lângă acestea, era aşa de cuminte, încât casnicii îl lăsa să îngrijească de pui şi să le dea de mâncare; iară cotoşmanul nici nu se gândea să se dea la ei. El nu era de cei ce îşi bagă botul prin toate vasele. Cât despre oala cu smântână, nici pomeneală nu era să-l fi prins vrodată la ea, ori să dea cu praştia prin bucăţelele de friptură de pe grătar. Era un mâţoi cum nu este altul în ziua de azi. Nu mult după aceasta, femeia se simţi îngreunată. Atunci să fi văzut bucurie pe casnici, încât nu-i ţinea pământul. Iară când fu la facere, născu un copilaş gras şi frumos şi sănătos. Crescu copilul şi se făcu mare. Nu se despărţea de pisoi nici cât ai da în cremene. Amândoi se jucau, amândoi mâncau la masă, amândoi se culcau. Părinţilor copilului nici nu le trecea prin minte să oropsească pe cotoşman. Ba încă îl îngrijea ca şi pe copilul lor, fiindcă - ziceau ei - a intrat cu noroc în casa lor, este ugurliu, adică dobândise un copilaş.

Petre Ispirescu în Cotoşman năzdrăvanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea sărată

Ea era plecată
unde florile au cearcăne colorate
şi lăcrrimează cu arome amare
sărutând dimineţile cu rouă,

urmează să sosească-n amiază
de pe cărarea cu cireşii copţi
c-un surâs visător.

Chiar dacă vara nu mai e vară
şi setea a devenit sărată,
iar cerul gurii o cupolă uscată
smălţuită fibros,

prinde pe margini sunetele
şi ele cad în ispită,
privesc femeia cu alţi ochi
de sub genele aspre.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea şi octogenarul (după Paul Abucean)

Când Moartea, cu o mare coasă,
Intră la moşulică-n casă,
Găsi, scris mare, c-un condei:
"Să nu m-aştepţi, că-s la femei!"

epigramă de George Budoi din Epigrame, după Paul Abucean (1 iunie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consecinţele alcoolului

A băut rom în neştire
Pân'a rămas fără bască,
Iar când a fost la trezvire...
S-a trezit c-o mână flască!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, un împărat mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde se începe şi unde se sfârşeşte. Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alţii spuneau că ţin minte de a fi auzit din bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau şi mai mari şi mai puternici, iară alţii mai mici şi mai slabi decât dânsul. Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea şi ţara, cum că cu ochiul cel de-a dreapta tot râde, iară cu cel de-a stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba ţara, că oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă mergeau voinicii la împăratul, ca să-l întrebe, el zâmbea a râde şi nu le zicea nimic. Aşa rămase vrajba dintre ochii împăratului o taină mare despre care nu ştia nimeni nimic, afară de împăratul.

începutul de la Zâna Zorilor de Ioan Slavici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina soarelui

M-am lovit de lumina soarelui,
uitând de viaţa mea şi-a aproapelui.
A căzut roua rece pe faţa ta,
luând cu ea şi răutatea.
Ai văzut cum răsare soarele vreodată?
aşa să fie mintea ta limpede şi curată.
Ai simţit iarba moale sub călcâie?
aşa să fie calea ta, plină de bucurie.
Se aude un cantec de păsărele,
ce-ţi alină sufletul plin de durere,
adie uşor vântul printre plete
ca să-ţi aducă energie-n cugete
şi zi de zi viaţa noastră trece
uneori e cald, uneori e rece.

poezie de Eugenia Calancea (5 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!