
Și totuși...
Mă îndulceam când gustai
tu-nghețata
parfumându-mă
când miroseai floarea
adormind când
adormeai albastră
ascuzându-mi
lacrima când erai ploaie
râzând nevăzut sub pleoape
cânt tu esti soare
și totuși îti par o piatră
pe care stai gânditoare
precum un șarpe
ce așteaptă
ce oare...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Cântec de evantai
Fulgăieli de iasomie
Îți aduce vântul ție.
Pe un leagăn de lună
Cu maci prinși-n cunună...
Intr-o rochie albastră
Fluturând în hintă de raze
De o ramură legată
De salcâm roșu-n zaraze
Feerii de Mai când erai
Cântec nopții de evantai
Când cu bucle răsfirai
Cântece în sânge de nai
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gângurind
Să pleci din când în când
Să-mi fie dor de tine
Să vii napoi râzând
Să ucizi viața în mine
Să fugi cu al meu gând
Prin toată lumea zâmbind
Să-mi stai în brațe gângurind
Să oprești astrele sticlind
Cu irisul tău cu glas blând
Și să mă topești sărutând
Fruntea și talpa de heruvimă
Ce-mi cară și adoră orice patimă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, diamant de rouă
Pe un mac am zărit
un diamant...
Dar păcat
a venit soare și la luat..
Căci aș fi vrut
să ți-l aduc
să-ți arăt ce-mi erai
pe macul inimii
când in soare
ai plecat
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem
Nu încrede în alte
șoapte
când ești iubit
sunt atrase de lumina ei
de noaptea lor
a amăgirilor
ce nu te-au văzut
când erai întuneric trist
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te vei opri
Soare de câte ori te voi ocoli
Până să vină aceea zi
Când tu te vei opri!
Când ea, cu lumină de a fi
Din umbră să mă răsară...
Mă va privi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie rece...
E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n brațe tu nu stai
Și plâng, și plâng până târziu.
E o ploaie rece de mai...
Și-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...
E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îți amintești tu, oare?
E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat așa departe...
E o ploaie rece de mai...
Dar va veni și vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viață nu e doar furtună!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce înger cu glas de nai
Ți-a-mintești când erai
Copilă căzută din Rai
Si tristețea mângâiai
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când s-a lăsat sărutată..
Unii, țantoși ți-ar spune
Că iubirea e în noapte
Plină de "pasiuni"moarte
Când fiorul-n zori apune..
Alții, cu ochii de hiene
După palate aurite
Haine spălate, bucate..
Și pentru a se supune
Soția cu ochii plecați
Sclavă cu palme damnate
Și nu aceea demnitate
In care totul să-mparți
Firul de rouă și pâine
Soarele, stelele, luna
Lacrima când e cununa
Iubiri, inimii genune
Cu luciri-n ochi senine
Cu patru palme-mpreunate
Cu zorii tălpii adorate
Sărutate ca o minune..
Iubire mai esti prin lume?
Sau esti ocnă de cutume
Cu amăgiri-n false spume
Împietrite-n spini, postume..
Și zburați in păpădie..
Când ea lebăda-ti spune
Prin cântul ei de vecie
Iubirea e o minune...
De care nu te saturi
In infinit de infinituri
Privind uluit, tandru la ea
Mereu ziua și noaptea
Cum ai zări-o prima dată
Când s-a lăsat sărutată...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Condei sceptru de umbră
Când imi vei simți
că sunt aici singura
umbră mereu ce-ti
v-a sprijini lumina
să vi să mă retopesc
in tronul de poale
arzând aure ireale
când mi te invăluiesc
ca un inger negru
nevăzut intr-un sceptru
serpuitor noptilor
si umbrelă ploilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul groapei
Iar începem să dorim
Umbrele fericiri ce le vedem
Pentru ce....
Când ai ajuns umbra
A ce nu esti tu...
Poti să te îngropi..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și când plouă, și când plouă
Amândouă, amândouă
Soare și lună
Sunt zale-n cunună
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tu...
Aș juca șotronul în bălți
În flori pietre fără dălți,
Neaua-ntr-o mare aș topi
Anotimpuri as contopi.
În al iubirilor mistrale
Cu florile quasarine..
Și cântec adiat de bucle
Privindu-te doar pe tine
Cu irișii de lună plină
Șoapta magnic de divină
De îngeri în cer suspină
Când tu nu-mi esti senină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire de meteorit
Să te cânte câți o vrea
Cu flori seci de tarhon
Cu dor de cânt ce milogea
Cu mercenari de amvon..
Și-mi rămâi amintirea
Ce în vers nu va apărea..
Chiar de inima-mi vrea
Nu pot împărți floarea..
Cum curcubeul nu-l pot tăia
Mării lacrima să-i sec
Și-n amăgiri să petrec
Orbindu-mă cu văpaia..
Unui joc mascat de iele
Ce le spurcai cu vorbele
Si-mi ucideai bătăile
In budoar cu versurile..
Spunându-mi că-ti sunt
Exerciții de-nviorare..
A ce înseamnă iubire
A trecutului tău-n cânt.
Ce nu l-ai uitat nicicând
Innebunindu-mă din blând
Intr-un demon pe pământ
Cu rece și de piatră cânt
Uitând și ceea ce-mi sunt
Un fluture în zbor și cânt
Spre infinitul nedorit
De tine chip de meteorit
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu un nume la sfârșitul poemul ce eram eu... ce m-a renăscut
Când nu mai aveam nici o speranță
A apărut ea, ultima culoare din curcubeu
De care stăteam atârnat în piatră
Să cad in nesfârșitul abis de"eu"
Și ma învăluit, fără să știu, ma topit!
Intr-un abur dintr-o piatră, și mirat!
Am strigat."Nu se poate niciodată!
Cum să topești în adiere o piatră!"
Unde e praful? A întunericului lavă?
Ceva e neobișnuit spunea inima.
Ce nu simte păcatul și patima
Și... râdea minunată prea suavă!
Mintea nebuna, alb negru amestecat...
In cenușiul mâl unde am stat, scufundat...
Muțise ca o piatră ce asteaptă o daltă
Să fie in strop de rouă sculptată!
Și început să curgă atât de cald
Cu surâs nemaivăzut în nici un soare
Cu a tuturor florilor nemaisimțită boare
Ea, o culoare ultima din curcubeu, unde-n bold
De păpădie, atârnam eu, o piatră mai grea
Decât cuprindea Universul în materia sa
Cu intuneric ce biciuia și venin mă agasa
Cum cântă floarea când ii cad petale... tristețea.
Ce sa topit dintr-o piatră într-o culoare
Dar ce culoare, ce a scris poezii nemuritoare
Cerneala cu care scria mereu Luceafărul
VIOLET,... culoarea ce va deveni infinitul...
Tuș,.. cu care voi scrie mereu poemul meu.
Al pietrei agătată de ultima culoare din curcubeu
O ultimă culoare ca un puf de păpădie
Ce tine pe el și duce Universul în zbor, de cineva nu știe!
VIOLET... esti tușul punctului ce sunt eu
Unde în soare nemaivăzut mereu
Te rotești în singurul soare, VIOLET
Ce a născut din acest punct,
Ce nu era decât o umbră de punct
Inainte de a se termina primul cuvânt
Ce a dat Universului viată, culoare, cânt
Deasupra "I-ului" de la "iubire" sfânt
Ce tu l-ai transformat într-un poem
Ce pe talpă ție rouă de zâmbet acum
Sărutându-i in curcubeul poetului ronin
Neînchinat nimănui în al Unversului chin...
Pe care tu, VIOLET, l-ai auzit tânguind
Când bântuia în piatră de cuvânt, infinitul dorind
Și l-ai mângâiat intr-o culoare, nu cerului senin
A quasarului ronin poet cu vers ucigaș și iubitor...
VIOLET
Poemul renașterii mele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vii
Să vii când nu mie dor de tine
Să văd cum mă comport cu mine
Și când dor mi-e ca unui deșert
Să mă lasi un ponton în port
Să vezi cât pot să te aștept
Căci depărtarea nu contează
Când iubesti și inima visează
Că ea e tot ce în univers primează
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce când burnițezi tu
Eu le strâng cu grijă-n palmă
Căci când nu o să mai fiu
Pe cer am să-ti fac salbă
catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum galactic
Tu, căpruie nebuloasă
Esți cea mai frumoasă
Când zâmbești sau ești
nervoasă, nărăvașă.
Când săruți comete
Prin ale mele vene
Când cobori stelele
Pe cerul inimii mele
Tu, galaxie de bucle
Cu ambru foc de soare
Ești parfum galactic de mirare
In toate sistemele solare...
In care voi muri și trăi
Doar pentru a întâlni...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum galactic
Tu, căpruie nebuloasă
Esți cea mai frumoasă
Când zâmbești sau ești
nervoasă, nărăvașă.
Când săruți comete
Prin ale mele vene
Când cobori stelele
Pe cerul inimii mele
Tu, galaxie de bucle
Cu ambru foc de soare
Ești parfum galactic de mirare
In toate sistemele solare..
In care voi muri și trăi
Doar pentru a întâlni...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu fundă
Ața vieții e un onduleu
când sus tu când jos eu
hai să-o-nodăm de orice zeu
în funda infinitului mereu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem inimii
Șase inimi stau-ntr-una:
De foc, candelă a sincerității
și semineu de scântei de dorință
pentru o singură ființă
De apă, a prieteniei, ca un mir
ce udă rădăcinile spre ai înflori
din nou aripi
De lemn, a dăruirii, ce-și rodește
venele în fructele palmelor
De piatră, a răbdării...
Când totul pare mirare
în miraje de provocare
De lut, ce se bucură
ca o ulcică
doar când primește
De fier, a nepăsării, ce infinge...
cuie la orice-mbrătișare
Si topindu-le pe toate
se plămădește in aer
de nestemată albastră
senină ca o zare alabastră
cu ambru kamikaze
murind pentru omenire
să renască în ea iubire
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!