* * *

părul tău,
iubito,
o ploaie măruntă
şi caldă şi rece,

şi nedescrisă
pe umerii mei...

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie rece...

E o ploaie rece de mai...
Am rămas singur în pustiu.
La mine-n braţe tu nu stai
Şi plâng, şi plâng până târziu.

E o ploaie rece de mai...
Şi-amorul tău a murit.
Fericire tu cui dai?
Sufletul meu e obosit...

E o ploaie rece de mai...
Îmi e dor de zile cu Soare.
Când sub tei mă sărutai,
Îţi aminteşti tu, oare?

E o ploaie rece de mai,
Inima plânge-n noapte.
Pentru mine... tot erai,
Dar ai plecat aşa departe...

E o ploaie rece de mai...
Dar va veni şi vremea bună.
Tu mereu asta spuneai:
În viaţă nu e doar furtună!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (3 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de martie

De dor primăvara se plânge,
Ar vrea să revină acasă,
Un înger cu aripa-n sânge
Îi mângâie rana rămasă.

Din nori de cenuşă şi pulberi
O ploaie măruntă şi rece
Un ropot aduce în plângeri,
Amarul ar vrea să-i înece.

Din vremea ajunsă-n răscruce
Se scurge al frigului val
Iar martie rece se duce
Şi moare-n decor hibernal.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

umbra serii -
părul fetei legat
într-un coc.

haiku de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

vara din iarnă
o paranteză dintre
trei puncte
cu o pelerină
de ploaie.

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, vine toamna!

Iubito, vine toamna peste noi,
Făcând să plece vara în uitare!
Ţi-aş da, subit, o caldă sărutare,
Pe ceafa şi pe umerii tăi goi.

Iubito, vine toamna peste tot!
Cad frunzele ce-mpodobeau copacii.
În stoluri mari, plecat-au pitpalacii,
Iar timpul prins-a verdele-n chivot.

Iubito, vine toamna peste văi
Cu paşi târşiţi, de frunze buimăcite,
Ce s-au trezit din vise năruite
Şi rătăcesc pe neumblate căi!

Iubito, vine toamna peste deal,
Cu ploi şi vânt, călcând însingurate,
Pe sufletele noastre tulburate,
Surpând în crez, supremul ideal.

Iubito, vine toamna peste munţi
Şi se prăvale-nscăunând stihia,
Uitând să ia-n desagi anestezia
Şi să arunce înainte punţi!

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

Hoţii pândeau în câmpii să te fure,
Frumoşi şi sălbatici sunt hoţii de cai,
Umerii lor miroseau a pădure,
Palmele aspre a lumină de rai,

Tu te-arătai peste deal ca o rugă,
Cu noaptea pierdută în părul ierbos
Şi drumul se-oprise cu cerbii în fugă
Şi hoţii de cai îngheţau de frumos,

De părul tău negru pierise câmpia
Şi hoţii de cai miroseau a pământ,
Doar sufletul lor te furase, Maria,
În zori la o vânătoare de vânt...

poezie de Marin Rada
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim în ploaie

Să ne iubim, iubita mea, în ploaie
Stropi să-ţi scalde chipul tău
Eu să fiu un zeu sub soare,
Tu un curcubeu.

Să ne iubim, iubito, în ploaie
Şi stropi să cadă pe părul tău frumos,
Eu să fiu un înger care moare,
Tu să fii un Hristos.

Să ne iubim, iubita mea, în ploaie,
Şi ploaia să fie un castel,
Eu să fiu un rege şi tu regină
Şi să trăim cu dragoste în el!

Să nu ne speriem de ploaie,
Căci ea este apa sfântă, care vine din cer,
Noi suntem două taine,
Şi iubirea noastră - un mister.

poezie de Vladimir Potlog (29 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

undeva
miros de zăpadă
la un călcâi de mică frunză.
se mai înalţă un stejar
în asfinţit picătura de ploaie.

poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea îndrăgostiţilor

E noapte caldă de toamnă,
Luna răsare pe cer.
Frumoasă e ca o doamnă,
Tandră şi plină de mister.

E noapte caldă de toamnă
Şi vântul adie uşor.
Un greier colea îşi cântă
Cântecul său de dor.

E noapte caldă de toamnă,
O frunză se desprinde de ram.
Tu stai lângă mine, iubito,
Şi sunt fericit că te am.

Iubito, îmi spui în şoaptă
Şi dulce eu mă înfior.
Iubito, a venit toamna,
Noaptea îndrăgostiţilor.

poezie de Vladimir Potlog (12 septembrie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de martie

De dor primăvara se plânge,
Ar vrea să revină acasă,
Un înger cu aripa-n sânge
Îi mângâie rana rămasă.

Din nori de cenuşă şi pulberi
O ploaie măruntă şi rece
Un ropot aduce în plângeri,
Amarul ar vrea să-i înece.

Din vremea ajunsă-n răscruce
Se scurge al frigului val
Iar martie-ndată aduce
Un zâmbet pe-un cer boreal.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cerul cu soare
din când în când
dintr-un călcâi ninge
şi din altul
picură a ploaie

gogyohka de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai cu ploaie

Fiindcă norul acela frumos
se uita într-o parte
tu cu tine
şi cu pieptul tău sub carte
am făcut din el un buchet
arătos...
Şi-am dansat în faţa ta
ca o specie măruntă
şi râdeam,
din nor râdea
buza mea,
ploaia măruntă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă, iubito!

Iubito, plouă-afară, plouă iară,
Dar e frumos tabloul, nu e trist,
E-o ploaie de culori, iar eu asist
Penelul care-mi plouă-a primăvară

Şi îmi topeşte ultima zăpadă,
Îmi desluşeşte primii ghiocei...
Iubito, ia priveşte-n ochii mei:
Sunt ei, de cer albastru, o dovadă?

Hai să dansăm! Ce zici, un dans în ploaie
Cu un sărut sălbatic la final...
Iubito, e momentul ideal!

Simt sufletul cum ploaia mi-l înmoaie
Şi mi-l transformă-n mângâieri de val...
Iubirea mea... nu e un foc de paie.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rece

Şi rece in jurul meu
Şi aerul e rece.
Eu plâng de dorul tău,
E rece şi nu-mi trece.

Dar tu îngheţi
Şi-ai sufletul rece.
Inima mea e caldă,
Dar căldura trece.

Şi e gheaţă in jurul meu
Şi e rece mâna ta.
Ingheaţă si mai tare
Atingându-ţi inima.

poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de Cristina Vâlcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţumesc Maria Oprea (oriunde te-ai afla)

În afara adevărului nu prea am avut
prieteni E drept că nici eu nu prea i-
am căutat Sau cum se mai spune Nici
eu nu prea i-am cultivat Şi-atunci recol
ta (de prieteni) a cam fost slabă Extrem
de slabă Dacă-i posibil aşa ceva Şi totuşi
imposibilul s-a produs chiar în destinul
meu Atunci am cunoscut-o pe Maria OPREA
POETA HAIKU JAPONIA ÎN ROMÂNIA
UN OM DE NOTA ZECE

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (16 decembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mare, apa nu e suficient de caldă atât timp cât nu e mai caldă decât pipi. Intru să văd şi dacă e rece, ies imediat.

aforism de Cristinel Mortici (10 august 2020)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rânduri

Iubito
iubito
iubito
scăldată-n
nelinişti de ape
ce note-ţi
tresar obosite
în vocea
cu umbre
de clape
Iubito
iubito
iubito
plutindă
pe valuri
de vânturi
ce basme
se-aud nerostite
prin umbre
de clape
cu gânduri
Iubito
iubito
iubito
în focuri
de stele
scăldată
ce vise se sting
adumbrite
de lacrimi
pe clape
vărsate

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monologul unui mort. Odă luminii

Era o noapte adâncă,
prin venele noastre curgea lumina
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.
Şi caldă era,
mai caldă decât noi,
şi pentru o clipă
ne-am alăturat celor fără de cuvinte.

Şi caldă erai, mai caldă decât noi...
Lumină topită în noroi!

Din braţele tale am căzut
în vâltorile unui vis
rece,
şi timpul a trecut mai lent
aşa cum totul trece
prin noi,
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.

Din braţele tale am căzut
în vâltorile unui vis...
Era o noapte adâncă,
prin venele noastre curgea lumina
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.
Şi caldă era,
mai caldă decât noi,
şi pentru o clipă
ne-am alăturat celor fără de cuvinte.

Te aud, te ascult, te inspir...
Te surprind în nemurirea celor fără de cuvinte.
Şi te-am strigat cândva şi te-am avut,
când clipa
a izbucnit în noi ca o dorinţă.

Te-am avut, te-am pierdut
şi-n ceruri răsare o umbră –
e noaptea noastră,
a celor pustiiţi.

Te aud, te ascult, te inspir...
Te surprind în nemurirea celor fără de cuvinte.
Şi te-am strigat cândva şi te-am avut,
când clipa
a izbucnit în noi ca o dorinţă.

Sus... departe încă...
Mâna ta se stinge în picături de ceară
şi-mi străpunge grumazul
la fel ca stropii de ploaie
ce sapă în stâncă.

Şi din căderi învaţă apa
să urce până la nori
în noaptea nopţilor, adâncă.

poezie de Ionuţ Popa
Adăugat de I.m. Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-ţi dragostea să fie ca o ploaie măruntă, venind încet, dar inundând râul!

proverbe liberiene
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

ploaie măruntă –
în buzunarul mamei
ultimii bănuţi

haiku de Mirela Duma
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!