Aseară am băut un vin atât de bun încât îmi venea să-i spun Dumneavoastră!

citat din Stefan Iordache
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiam să-ţi spun aseară

voiam să-ţi spun aseară că Marte s-a însurat
că oaia care mănîncă floarea a mai făcut nişte oi
că cei mai proşti sunt deştepţii şi că nimeni
nu mai are nevoie de noi

voiam să-ţi spun aseară că mi-am luat de băut
şi-am băut singură numai eu şi pisica
şi nimeni nu s-a-ntrebat de ce s-a-nsurat prostul
acela de Marte şi de ce l-au înţeles înţelepţii

voiam să-ţi spun aseară c-am obţinut un rang
de floare dispărută-n băşica unei oi că i-am
vîndut o sticlă de conţinut lui Marte care-a avut
curaj să schimbe-o duminică-a la carte

pe-o simplă zi de joi dar nu ţi-am spus aseară
c-am fost şi eu la nuntă şi ea era frumoasă
dar nu era a lui se şuşoteau mesenii mai strîmbii
şi mai drepţii c-ar fi numai amanta lui Pluto

sau Mercur şi a ajuns la Marte din greşeală
sau supărare nu ştiu căci ce ţi-am spus aseară
nu are legătură (din aia cauzală) cu ce am vrut să
spun – prostia-i generală şi fără de cusur

poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

aseară eram atât de beat
încât mi-am băut umbra
de pe peretele intestinal

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aseară la club am fost atât de beat încât atunci când am traversat ringul ca să mai iau ceva de băut de la bar, am câştigat un concurs de dans...

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă mai amintiţi de plimbarea atât de apropiată pe marginea lacului? Din cauza frigului, azi dimineaţă nu era aproape nimeni acolo. Doar eu cu lacrimile mele. Niciodată în viaţă nu am vărsat atât de multe, fără cea mai mică posibilitate de a râde. Nu mai înţeleg ce caut pe lumea asta în care fericirea mă face şi mai nefericit decât nefericirea. Pentru mine aţi devenit atât de importantă, încât mă întreb cum va sfârşi întâlnirea noastră. Aş vrea să evadez cu Dumneavoastră într-o insulă părăsită şi să plâng toată ziua... Cum aş fi putut să-mi imaginez că voi suferi atât din cauza Dumneavoastră?... Tot ceea ce mă ţine departe de Dumneavoastră e exil... Şi totuşi declinul meu datorită Dumneavoastră îmi este necesar şi nesperat.

Emil Cioran în Pentru nimic în lume, scrisoare lui Friedgard Thoma (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Darcy: Trebuie să ştiţi... cu siguranţă trebuie să ştiţi că toate acestea sunt pentru dumneavoastră. Sunteţi prea generoasă pentru a glumi cu mine. Am aflat că aţi vorbit aseară cu mătuşa mea şi acest lucru m-a făcut să sper mai mult decât am sperat vreodată. Spuneţi-mi, vă rog, de îndată dacă sentimentele dumneavoastră au rămas la fel ca cele pe care le aveaţi în aprilie. Afecţiunea şi dorinţa mea nu s-au schimbat, dar un singur cuvânt din partea dumneavoastră şi nu voi mai scoate niciodată un cuvânt. Dar dacă, totuşi, sentimentele dumneavoastră s-au schimbat, trebuie să vă spun: m-aţi fermecat, trup şi suflet şi vă iubesc, vă iubesc, vă iubesc. Nu mai vreau să mă despart de dumneavoastră niciodată de acum înainte.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit la Dumneavoastră şi la tot ce ar fi putut să se întâmple în noaptea de joi... dacă nu v-aţi fi împotrivit. V-am auzit suspinând şi plângând. Mai bine de o oră în mintea mea s-au derulat scenele cele mai intime cu o asemenea precizie încât a trebuit să mă scol ca să nu-mi pierd minţile. Am discutat prea mult şi am înţeles dependenţa mea senzuală de Dumneavoastră în toată claritatea ei abia după ce v-am mărturisit la telefon că aş vrea să-mi îngrop capul pentru totdeauna sub fusta Dumneavoastră. Ce mortale pot fi anumite lucruri. Totul a început de fapt cu fotografia, vreau să spun cu ochii Dumneavoastră. Aţi fost oarecum speriată când v-am vorbit de o înclinaţie "perversă" pe care mi-o stârneşte trupul Dumneavoastră.

Emil Cioran în Pentru nimic în lume, scrisoare lui Friedgard Thoma (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aseară am făcut atât de mult sex, încât am uitat cu cine.

aforism de Ştefan Munteanu
Adăugat de Ştefan Munteanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de permeabili

Atât de permeabili,
încât zarea trecea prin gâtlejul nostru.
Atât de încremeniţi de frică,
încât ne purtam sufletu-n cârje.
Atât de micşoraţi,
încât ne târam sub un ceasornic
unde nimic nu arăta ora.
Atât de tăcuţi
încât pierdeam obişnuinţa
celor mai simple cuvinte:
"dragoste", "liliac", "zăpadă", "prietenie".
Atât de singuri.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt atât de NOI, încât simt că respirăm împreună...

aforism de Ana Iordache
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când iau în mână o carte îmi vine să-i spun "dumneavoastră".

citat din Viorel Coman (martie 2009)
Adăugat de Marius Dan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonardo da Vinci era o apariţie impresionantă şi frumoasă, şi prezenţa sa magnifică dăruia alinare până şi celor mai întristate suflete; era atât de convingător, încât putea să-i facă pe ceilalţi să-i împărtăşească ideile. Avea o putere psihică atât de mare, încât putea să se împotrivească violenţei, şi putea, cu mâna dreaptă, să îndoaie cercul cu care se bătea în uşă sau potcoava unui cal, de parcă aşa ar fi fost făcute. Era atât de generos, încât dăruia mâncare tuturor prietenilor săi, fie bogaţi, fie săraci... Prin naşterea sa, Florenţa a primit un dar enorm, şi prin moartea sa a suferit o pierdere incalculabilă.

citat din Giorgio Vasari
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum

Cum potsă-i spun vântului
să nu mai bată?

Cum pot să-i spun ploii
să se oprească?

Cum pot să-i spun soarelui
să nu strălucească?

Cum pot să-i spun sufletului meu
să se despartă de al tău?

poezie de Aneta Timplaru Horghidan din In azzurro (noiembrie 2014), traducere de Aneta Timplaru Horghidan
Adăugat de Ioan Ioncy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul

Spunea aseară un chefliu,
Un pic băut, un pic candriu:
Deşi pe bolta înstelată,
De mulţi poeţi elogiată,

Luceafărul cel auriu
Ne pare că-i atât de viu
Şi parcă grija el ne-o poartă,
El este o planetă moartă.

poezie de George Budoi din Stelele şi Planetele în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (20 ianuarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Darcy: Spuneţi-mi, dumneavoastră şi surorile dumneavoastră faceţi adesea plimbări la Meryton?
Elizabeth Bennet: Da, mergem adesea la Meryton. Astfel avem şansa de a cunoaşte oameni noi. De fapt, când ne-aţi întâlnit, tocmai avusesem plăcerea de ne face o cunoştinţă nouă.
Domnul Darcy: Domnul Wickham are norocul de avea maniere foarte bune, ceea ce îl ajută să-şi facă prieteni. Dacă este capabil să îi păstreze, asta nu mai este atât de sigur.
Elizabeth Bennet: A avut ghinionul de a pierde prietenia dumneavoastră. Îndrăznesc să spun că acest fapt este ireversibil.
Domnul Darcy: Într-adevăr. De ce mă întrebaţi asta?
Elizabeth Bennet: Pentru a vă desluşi caracterul.
Domnul Darcy: Şi ce aţi descoperit până acum?
Elizabeth Bennet: Foarte puţin. Am auzit atâtea poveşti despre dumneavoastră, încât sunt în continuare foarte intrigată.
Domnul Darcy: Sper că în viitor vă voi putea oferi detalii care să vă lămurească în privinţa mea.

replici din filmul artistic Mândrie şi prejudecată, scenariu de Deborah Moggach, după Jane Austen
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra băută

Am băut primul pahar
Apoi am băut al doilea pahar
Apoi tot setul de pahare
Am băut vitrina de pahare
Am băut oglinda, pendula
Şi-am sughiţat două secunde
Am băut apartamentul
grădina din spate
m-am băut pe mine
apoi mi-am pus dopul
băut
şi-am băut un somn liniştit
la umbra mea băută...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai frumos de atât nu l-am văzut niciodată

nici mai tânăr
oare
cum să-i spun
că trec orele astea
să-i spun că nebunia mea se întinde
prin toate şanţurile săpate adânc
tot mai adânc în suflet

şi totuşi
mai frumos şi mai tânăr de atât nu a fost niciodată
oare cum să-i spun
că braţele mele
învelite în tăcerea grea
caută să deschidă alte drumuri
şi el
da
el
în ce temniţă doarme
pe ce pat
de gânduri negre
şi-a pus singurătatea

cum să fac oare
că din carnea şi din sângele meu nu va pleca niciodată
că din durerea mea se va naşte zilnic
mai frumos
mai tânăr
cu un Dumnezeu în privire
de care am să mă îndrăgostesc la nesfârşit
cum să fac oare
cum

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai frumos de atât nu l-am văzut niciodată

nici mai tânăr
oare
cum să-i spun
că trec orele astea
să-i spun că nebunia mea se întinde
prin toate şanţurile săpate adânc
tot mai adânc în suflet

şi totuşi
mai frumos şi mai tânăr de atât nu a fost niciodată
oare cum să-i spun
că braţele mele
învelite în tăcerea grea
caută să deschidă alte drumuri
şi el
da
el
în ce temniţă doarme
pe ce pat
de gânduri negre
şi-a pus singurătatea

cum să fac oare
că din carnea şi din sângele meu nu va pleca niciodată
că din durerea mea se va naşte zilnic
mai frumos
mai tânăr
cu un Dumnezeu în privire
de care am să mă îndrăgostesc la nesfârşit
cum să fac oare
cum

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harpagon: Vreau ca fiica mea să se căsătorească în această seară cu un bărbat pe cât de înţelept, pe atât de bogat, şi nemernica mi-a spus în nas că n-o interesează. Ce spui de asta?
Valère: Ce spun eu de asta?
Harpagon: Da.
Valère: Ei! Ei!
Harpagon: Ce?
Valère: Spun că în principiu sunt de acord cu dumneavoastră şi că nu se poate să nu aveţi dreptate...

replici celebre din piesa de teatru Avarul sau Şcoala minciunii, scenariu de Moliere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăr şi minciună

Să-i spun că o iubesc, am ezitat
Şi draga mea cumplit s-a supărat...
Ea uită c-adevăru-ntotdeauna
Nu se rosteşte iute, ca... minciuna.

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecea un om pe drum

Trecea un om pe drum aseară,
Trecea cântând încet pe drum,
Ştiu eu? Poate cânta să-i pară
Drumul mai scurt, – ori poate cum
Era aşa frumos aseară,
Poate cânta ca să nu-l doară
Că-i singur numai el pe drum –?

Trecea, şi eu eram la poartă
Şi şi-a văzut de drumul lui,
Dar ce mi-o fi venit deodată
De am oftat, n-oi şti să spui.
Şi nu-mi venea să plec din poartă,
Şi parc-un dor de viaţa toată
M-a prins privind pe urma lui...

Aşa ne-o fi la fiecare,
Că stăm în poartă, şi nu ştim
Pe călător măcar de-l doare
Ceva, şi de ne pomenim
Oftând, pesemne fiecare
Ne-om fi simţind departe tare
De-un drum pe care-am vrea să fim.

poezie celebră de Elena Farago din Versuri (1906)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!