Pastorală

Căutându-mă pe mine
Într-un ceas ce bate-n urmă,
Am găsit fără ruşine,
Dragostea în chip de turmă....
Turma ce din zori mă paşte,
Până-n asfinţit de lună,
Pe izlaz se recunoaşte,
Behăind ca o nebună...
Încerc ceasul cu-ncordare
Ca să-l fac să înţeleagă,
Turmei trebuie migrare
Sus pe creastă să se dreagă...
Însă bâta-i de mătase,
Câinele, pierdut-a urma,
Creasta stă numai de şase
Să nu mi se fure turma!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (10 mai 2018)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să mergi cu turma. Dacă mergi cu turma, vei paşte probabil acelaşi număr de fire de iarbă ca toate celelalte mioriţe din turmă. Dacă o iei pe alături, paşti mai mult.

citat din Dinu Patriciu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândirea ţăranului

Pe ogorul dintre dealuri
Nu departe de pădure,
Unde câmpul pare-n valuri
Şi porumbu-i plin cu mure,
Un ţăran stă şi priveşte
Cu securea într-o mână.
El porumbul îşi păzeşte
De mistreţi ce vin în turmă.
Deodată ce zăreşte?
Vine-o scroafă cu purcei
Ce porumbul îl striveşte,
Fărmând tot în urma ei.
Se apropie de turmă
Strigând vrute şi nevrute.
Însă porcu-i porc şi râmă
Şi nu vrea ca să-l asculte.
El securea o învârteşte
Şi-o aruncă către turmă.
Un purcel cu ea loveşte
Ce rănit, rămâne-n urmă.
Fuge turma grohăind,
Călcând totul în picioare.
Din pădure-n jos venind
Paznicul de vânătoare.
- Ce faci, bade, tu nu ştii
Că vânatu-i protejat?
Mâine-ţi spun ca tu să vii
Să plăteşti. Eşti amendat.
- Eu recolta mi-o păzesc.
În legitimă apărare,
Altă lege eu gândesc
L-această împrejurare.
- Altă lege nu există.
Poţi să cauţi cât voieşti,
Răsfoind orice revistă;
Pentru c-ai greşit, plăteşti.
Gândi el în sinea lui: astă lege
Nu de bravi parlamentari isteţi
A fost făcută – simplu, se-nţelege
De turma mare a porcilor mistreţi!

poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2017)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul nu sună

uite că mor, spune cu liniştire
cel care moare
într-adevăr antrenat pentru faptele de pe urmă
din viaţa fără de moarte de
apoi intră cu pasul vioi (?!) în turma de palizi
şi trece de noi - cum ne-ar şterge
din listă o gumă frenetică -
ceasul
nu-i sună făr-o ultimă urmă
de ironie spectrală, ermetică -
ceasul
de mână dreaptă de aur mai alb
decât pieliţa timpului
văzut ca un fruct leşinat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar 4

Apoi a venit Lipan cu turma însetată şi iubita a trebuit să învie.
Şi-a scuturat cenuşa din plete şi a pornit agale pe râul
în care toţi peştii se înecaseră.
Oile au băut toată apa. Câinii au mâncat cheile şi cumpăna.
Prăpădiseră fântâna. Şi ciobanul râdea.
Scoase Lipan un ban de aur, îl cercă între dinţi şi-l îngropă în pământ.
S-a ivit atunci trădarea, cu chip de foc şi flacăra şi-a zdrobit creasta de cer.
A luat câinele cel mai gras din turmă şi l-a înfipt în frigare.
Părul ars a început să strige după ajutor.
Dar cum pielea de lup tocmai trecuse pe acolo cu pruncii regilor în ea,
friptura a început să latre.
Ciobanul a ridicat ciomagul şi câinele s-a gudurat sfârâind.
Când să mănânce, Nichifor şi-a scos căciula brumărie.
Căpăţâna era spartă de baltag.

poezie de Valeriu Butulescu din revista "Orizont" din Petroşani (1972)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără ceas

Zori de ziuă, crapă cerul,
Deschid ochii, altă zi,
Vine iar cu tot misterul
Noţiunii de a fi

Nu am ceas, am timp, atâta
Ţin la el ca un nebun,
Mi-l tot fură viaţa... sluta,
Îl tot ia, însă îi spun:

Tu ai clipe, existenţa,
Tu le numeri, eu trăiesc,
Tu tic-tac, eu cu dorinţa
Să exist şi să iubesc

Între noi, mereu o luptă
Cu secundele ce trec,
Însă cine le ascultă,
Când cu timpul mă întrec?

Sunt convins că oboseşte,
Când va fi, o să-l ajut,
E doar timp, nu-ntinereşte,
Deşi poate ar fi vrut

Zori de zi... nu sună ceasul,
Mă trezesc zâmbind mereu,
Nu ţine cu mine pasul,
Nici ce-i trist şi nici ce-i greu

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele

Ochii îmi sunt o turmă care paşte stele
la hotarul cerului, unde, prin altare,
luceferii ard sacru ca o lumânare,
din fire sfinţite se ţes în zori perdele.

La răscrucea de pleoape sună ghioceii,
se clatină lumina de lună şi se frânge,
din luncă se aude salcia cum plânge
când iarba se-nroşeşte şi behăie mieii.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până-n clipa de pe urmă

Cândva avut-am tinereţea.
Dar vremea alergând nebună,
A adus şi bătrâneţea.
Ne-a găsit tot împreună.

Cum timpul e neiertător,
Noi ne vom ţine de mână.
Ne vom fi sprijin şi-ajutor
Până-n clipa de pe urmă.

poezie de Dumitru Delcă (6 mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baciul Ion

Clopotul bătea în dungă
A primejdie de moarte
Ion visa c-o să-l ajungă
Taurul cu coarne boante. ărăseşte

N-a ştiut că vine apa
Ca o vită-nfuriată,
Că-l înconjură şi toată
Turma poate fi-necată.

Părăseşte Ioane, balta
Pune samarul pe cal,
Căci realitatea-i alta...
Şi îndreaptă-te spre deal!

Apa vine, umbră n-are-
Ia-ţi şi câinii, dar şi turma
Şi cojocul pe spinare-
Du-te şi îţi pierde urma.

Că de vine valul mare
Şi cum e neiertător
Nimenea n-are scăpare
Pân' la ultimul mior.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec ciobănesc

Şi ieri şi azi cioban
cu oile pierdute
alerg înspre locul unde aud
tălăngile verbelor sunând.
Trec peste măguri,
prin ierburi învăţate
de multe milenii
cu răbdarea.
Ies neguri din văi,
dar turma...
turma nu se arată.
O, de aş zări
măcar amăgitoarele pietre albe
şi eu aş juca de bucurie
ca flăcăul din baladă.

poezie de Vasile Dâncu din Gravuri lapidare (1973-1985)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele care s-a înţeles cu lupii, nu păzeşte turma.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât turma este mai turmă, cu atât păstorul este mai singur. Trebuie ca, din când în când, o oaie să se rătăcească pentru ca o singurătate să vină să vorbească singurătăţii lui.

Gustave Thibon în Ignoranţa înstelată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turma de scoici

Stătea în mijlocul turmei de scoici!
Delfinul lătra alergând spre stâna
cu valuri
Se sprijinea într-un fir de nisip.
Pescăruşii cu solzi urlau în pădurea de faruri.
Cânta la o frunză de nai
o doină însorită în largul mării
cu capul sprijinit de geamul de la tramvai
auzea huruitul scoicilor
cum o dădeau uitării..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină

lume, tu, nebună lume,
lasă-mi toamna să mă fure
să mă ducă în pădure!
urle-mi lupi, lupoaice sure!
urle-mi şaptezeci de iele
depletite în vâlcele!
toate dorurile mele
le boteze-n ceţuri grele!...

lume, tu, nebună lume,
lasă-mi iarna să mă fure
să mă ducă în pădure
să sap rădăcini de mure!
lume, tu, lume nebună,
să m-arunce stele-n lună
să fac vrăji cu mătrăgună
să-i fiu iară zâna bună!

lume, tu, nebună lume,
lasă-mi primăveri pe strune
şi-apoi veri să mă adune
la ureche să-i pot spune
că mi-s ochii grei ca plumbul
fără el mi-i gol pământul,
bate-mi fără rosturi vântul,
numa-mi săpă-n jos mormântul...

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un teatru

Viaţa este ca un teatru, unde actorii suntem noi.
Acţiunea nu e scrisă, o creăm după nevoi.
Mulţi regizori sunt pe lume, care încearcă-n fel de fel
Drum în viaţă ca să ne facem, numai cum gândeşte el.
Chiar de mici, la grădiniţă, ori în şcoală când suntem
Dă poveţe fiecare şi ne-ndeamnă ca să mergem
Pe un drum bătut de alţii, fără ca să mai gândim,
Ca în viaţă să ajungem buni ascultători să fim.

Dacă încerci la vreun examen, gândul să-l destăinuieşti
Şi să spui cu-a tale vorbe lucrul care-l gândeşti,
Respectând ideea-n sine, încercând să o dezvolţi,
Dar nu zici cum zice domnul şi tu te dezici de toţi,
Încercând să ieşi din turmă, cercetând în fel şi chip,
Îţi vor demonstra prin notă – rezultatu-i de nimic.

Tu în seamă nu-i lua. Ei sunt aceea care
N-au făcut în viaţa lor, ce dorita fiecare.
Sunt ca boii de la plug, ducând jugul în spinare
Şi mânaţi, pocniţi din bici, de-un ţăran, ca orişicare,
Fără a şti măcar ce vor, într-o turma atât de mare
De cu zori şi până seara pentru blidul de mâncare.

poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2013)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-le, bâta-i la Dvs.

Plictiseala e un viciu:
Deci îl ai, nu ţi-l provoci!
Însă, dacă vrei, cu biciul
Pot să-ţi cânt pe zece voci!

epigramă de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Safta (cu urme de invidie): Ei, lasă, băiete, că ne cumpărăm şi noi farfurie supersonică! Aşteaptă numai să fete oile...
Baciul (lasă telescopul): Oile? Că bine zici!... Oile! Ia vezi, mă' Romică, pe unde-i turma noastră...
ROMICĂ (se întoarce la calculator): Oile? Staţi numai să accesez programul de ciobănie... (Manevrează calculatorul.) Oile... Uite aici! Turma e pe câmpul vectorial principal, parcela cinci, tăicuţă. Înaintează păscând spre Occident... Câinii sunt pe-aproape...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifest pentru planeta albastră

Se-adună raţiunea într-un glas
Şi-ndeamnă ferm spre-a depăşi impasul:
"Treziţi-vă în cel din urmă ceas,
Dar nu în clipa când vă sună ceasul!"

epigramă de Vasile Vajoga din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "În ceasul al doisprezecelea" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte de miel

Cine să-i mai facă felul?
Chiar şi turma - a părăsit!
La ce preţ ajunse mielul...
Poate paşte fericit!

epigramă de Constantin Mîndruţă din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra soarelui

Luna, Soare, tot ce prinde
Prinde lumea si se lasa
Lasa zilele in urma
Urma prinde peste ape
Ape trec peste o turma
Turma vine peste toate
Toate prind de-a lumii umbre
Umbra are toate cele
Cele ce-s de-a tale nume
Nume-n fata ti se spala
Spala gandul fara glume
Glume stii si tu si noi
Noi ce suntem de sub Luna
Luna este umbra lui
Umbra lui, a Soarelui.

poezie de Emilian Robert Vicol
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

să hrăneşti câinele
să-l mângâi
să-l priveşti în ochi
să-i spui o vorbă bună

să mergi la plimbare

să asculţi cum foşnesc bucăţile de gheaţă -
Dźwina trezită
ca pe o turmă de oi
le împinge
către iarmarocul de la Riga

cântecul marelui râu în dezgheţul iernii

să mergi de-a lungul plajei
fără să atingi ceva
fără să laşi vreo urmă

să arunci în râu o sticlă închisă
cu o scrisoare către cetăţenii lumii.

poezie de Aleś Arkusz, traducere de Mira Łuksza şi Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!