
Dansul pescărușului
Ielcovane, ielcovane!
Zborurile tale-s vane,
Geaba tu mi te jelești
Apele nu-mpărățești.
Geaba tu mi te zbuciumi
Din Constanța la Batumi,
Că și eu mă zbuciumai
Din Craiova în Hawai...
Tot degeaba ielcovane,
Zborurile noastre-s vane,
Geaba suntem fără pete
Și ne privesc ochi de fete,
Dansul nostru nupțial
E-ntr-al morții recital
Și nu face-acesta, iată!
Cât o ceapă degerată.
Ielcovane a tale-aripe
Fac din anii ce trec clipe,
La fel cum din anii mei
Scoate timpul porumbei
Și le dă drumul să zboare
Dintr-un pisc de munte-n soare
Dar, degeaba, ielcovane
Zborurile noastre-s vane,
Cât suntem de suitori...
Așijderea muritori!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Caracterul
Geaba minte, geaba fler,
Dacă n-ai și caracter!...
distih de George Budoi din Caracterul în aforisme și epigrame (24 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

De mii de ani
cerurile noastre-s albastre
zilele noastre-s albastre
pământurile noastre-s albastre
mările noastre-s albastre
inimile noastre-s albastre
iubirile noastre-s albastre
sângerările
noastre-s albastre albastre...
și mai
zilele trecute un tânăr de-un alb
astru fără cusur fără ură a fost aruncat
în sulițe (?!) a condus cu viteză se zice
a fost
ars de moarte bună pe rugul u
nor descarcerări cu totul ne
reușite: fumurile sale de mare erou
albastre și ele
acum se ridică la ceruri
pe vârfuri și îndoite puțin
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iaca, vine Învierea...
Ne jelim, maică, de-o vreme,
Că-n biserici lumea-i... ioc,
Poate că, Dumnezeu Vrut-a,
Să-l căutăm și-n alt loc.
Iaca, vine Învierea,
Geaba', suntem tot mai răi,
Uite-așa, ne ceartă Raiul,
Închizându-ne-n odăi.
Uite-așa, ne ceartă Domnul,
Având lacrimi pe obraz,
Că poate ne-om îmbuna,
În aste' vremi de necaz.
Prea ni-e țoală nepăsarea,
Prea orbi și prea surzi suntem,
Geaba' purtăm cruci din aur,
Dac-avem inimi de lemn.
Geaba' stăm înghesuiți,
Pioși în sfinte lăcașe,
Dacă n-am rupe din pâine,
Pentru ființe nevoiașe.
Oameni, poate animale,
Genii, bețivi ori ratați,
Suntem din același Tată,
De-aceeași Daltă sculptați.
Iaca, vine Învierea,
Geaba', suntem tot mai răi,
Și uite-așa, ne ceartă Domnul
Închizându-ne-n odăi.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Injustiție
Geaba legi, geaba speranță,
Cât corupția e-n floare.
Adevărul în instanță,
Fără Mită șanse n-are!
epigramă de Traian Conciatu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet de adult II
Casa nu mai are sobă
Nici hainele garderobă.
Fluturi explodați în sos
Mi-au întors viața pe dos.
Căci nimic nu mă consolă:
Geaba melci umpluți la rolă,
Geaba îngeri ce-mi perfir
Rouă ca pe-un chilipir,
Geaba chiar femeia goală
Și-n gură cu o portocală;
La treizeici și cinci de ani
Stau și plâng printre motani.
poezie de Emil Brumaru din Commedia dell'Arte (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Geaba rafturile pline
geaba merg desculți prin ploaie
și copiii și nevasta
resetează soarta casta
celor care ne jupoaie
geaba rafturile pline
lipsă banii pentru poame
s-a umplut târgul de foame
și de luxul din vitrine
redingotă clovn mister
curg iluziile snop
răsturnate dintr-un clop
într-un bâlci de cartier
intră dacă ai răgaz
într-un circ cu lampadare
ca să vezi cum fiecare
face haz și de necaz
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor îngâmfați
‛Geaba ești mami-nvățat,
Dacă școala de la tine,
Încă nu te-a învățat
Rostul facerii de bine!
‛Geaba ții nările-n sus,
Zici că-i rostul pentru tine,
Dacă nu ai priceput
De unde izvorul vine?
Și-n vestminte ce le porți
Zici, așa îți stă mai bine.
Nu văd haina ce o porți!
Eu vreau să te văd pe tine!
Și expresii multe știi,
Le arunci în orișicine,
Dar, ajuns să nu cunoști
Simplul: "Mulțumesc!'' Nu-i bine!
‛Geaba lumi ai colindat,
Căutând a te impune.
‛Geaba! Dacă ai uitat
Să uzi buza mamei vie!
‛Geaba, tu să plângi acum!
Tot trecutul e zburat.
Tu tot cauți un alt drum...
O cărare ai uitat!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem
Peste țară iarăși plouă
De trei săptămâni încoace...
Inima mi-e frântă-n două,
Când puhoaie-s în răstoace!
Geaba înfloresc lalele,
Ciocârlia geaba cântă...
Pe Pământul plin de rele,
Nici iubirea nu ni-e sfântă!
Tu m-aștepți cu-nfrigurare,
În căsuța din Vârtoape...
Și la Cer strigi îndurare,
Pentru pruncul prins sub ape!
Geaba înfloresc lalele,
Ciocârlia geaba cântă...
Pe Pământul plin de rele,
Nici iubirea nu ni-e sfântă!
poezie de Iulia Mirancea (2 aprilie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință versus puterință
Mare e dorința,
Mică-i puterința.
Geaba e dorință,
De nu-i puterință;
Geaba este vrere,
Dacă nu-i putere.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (28 martie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Margaritas ante porcos (mărgăritare înaintea porcilor)*
Nu da câinilor colaci,
Ascultare unor draci,
Idolilor închinare,
Porcilor mărgăritare!**
Nu-i vorbi în mod savant
Celui care-i ignorant!
Geaba vorbe-i spui cu rost
Celui care este prost.
Geaba vorbe pe ales,
Geaba cu subînțeles,
Geaba vorbe de-nțelept,
Celui care e inept!
* Iisus: Nolite mittere margaritas ante porcos. (Să nu aruncați mărgăritare înaintea porcilor) (Evanghelia după Matei, 7.6).
** Iisus: Nu dați cele sfinte câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare. (Evanghelia după Matei, 7.6).
poezie de George Budoi din Dicționarul prostiei (22 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prolog
zorii mângâie alene muguri somnoroși
timpul renașterii e o sfântă comoară
scoate zilnic în parcuri oameni frumoși
să strângă amintiri care n-o să moară.
viața asta-i sublimă, este tot ce am
am primit de la ea tot ce-am avut nevoie
fericiri chivernisite gram cu gram
zborurile către stele de bună voie.
visele albastre au scris un prolog
despre viața mea împărțită la doi
și despre iubirea dulce ca un drog
mă duce înainte nu privesc înapoi.
anii minunați i-am strâns într-o salbă
o port cu mândrie sub cămașă albă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trec anii
Trec anii prin toate cele
Și cu bune și cu rele
Câte unul sau în șir
Se duc anii în delir,
În zile calde sau reci
Pe cărări sau pe poteci,
Ani rebeli și ani integrii
Ani albi și anii negrii
Se duc anii cu antren
După același refren,
Trec prin ziduri de cetate
Indiferent de etate
Prin noianul infinit
Trec anii la nesfârșit
Și la soare și la umbră
Trec cu o alură sumbră,
Hotărâți fără tăgadă
Se duc anii în cascadă,
Trec anii într-o clipită
Nu iau șpagă iau mită,
Trec ani din zare-n zare
Peste munte, peste mare
Lasă semne de întrebare.
poezie de David Boia (31 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul de azi
Muncește mult că n-are stare,
Își face el o casă mare:
Betoane omule, betoane.
Un gard înalt să nu se vadă
Omul ce trece pe stradă.
Astea sunt ale lui toane:
Betoane omule, betoane.
În curte iarbă să nu fie,
O face ca în farmacie.
Și peste astea vrea să toarne:
Betoane omule, betoane.
Când timpul e să plece
Că viața-i scurtă, iute trece,
Face ceva, parca sunt vane:
Betoane omule, betoane.
Gândește doar de azi pe mâine
Și-n urma lui vezi ce rămâne:
O casă mare, garduri, vane...
Betoane omule, betoane.
poezie de Adrian Timofte (ianuarie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (S-Ș)
Nu degeaba îl cheamă Săracu: n-are nici după ce să bea apă.
Nu degeaba îl cheamă Slutu: e urât cu draci.
Nu degeaba îl cheamă Soare: este un om cald.
Nu degeaba o cheamă Sofia: este o femeie înțeleaptă.
Nu degeaba îl cheamă Solomon: este un om înțeleapt.
Nu degeaba îl cheamă Spânu: e un om al dracu'.
Nu degeaba îl cheamă Strâmbu: este un om strâmb.
Nu degeaba îl cheamă Sucitu: este un om sucit.
Nu degeaba îl cheamă Șarpe: este un om viclean și periculos ca un șarpe.
Nu degeaba îl cheamă Șovăilă: este un om șovăitor.
Nu degeaba îl cheamă Șugubete: este un om șugubăț.
Nu degeaba îl cheamă Șutilă: se ocupă cu șutitul.
Nu degeaba îl cheamă Șuț: este hoț de buzunare.
George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiește retras departe de agitațiile vane ale lumii!
citat din Epicur
Adăugat de Lefter Cristina, Ploiesti

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri suntem noi!
Peste noi, nesfârșite talazuri,
Anii vin, anii trec și se joacă cu noi.
Stăm la rând la dureri și necazuri -
Unii râd și petrec, alții dau sevei ploi.
Cât mai sunt picătură în mare,
Cât mai sunt biet actor pe o scenă de lut,
Viața mea e un semn de-ntrebare:
Astăzi sunt, mâine mor... sau e alt început?!
Peste noi - inocentă candoare -
Anii vin, anii trec, ce rămâne din noi?!
Biete flori, amintiri trecătoare...
Amintiri care-au fost, amintiri suntem noi!
Viața mea e-un semn de-ntrebare?!
Viața mea e glumă, sau vânt?
Orice-ar fi, mă bucur de soare,
Orice-ar fi, îmi place să cânt!
poezie de Stefan Băiatu din ziarul" Flacăra" (20 iunie 1984)
Adăugat de Stefan Băiatu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie de toamna degeaba
șuieră vântul și frigul de toamnă
zburlește tăcerea
timpul pornește la pas să constate
cum trec norii/ degeaba
mai țipă cocorii...
vâjâie ploaia și chinuie pianul
dezacordat al frunzelor
timpul ia pensula și-ncearcă
să dea o formă culorii/ degeaba
mai țipă cocorii...
degeaba e toamnă/ degeaba
mai țipă cocorii
când timpul constată tăcut cum trec norii
și-ncearcă/ degeaba
să dea o formă culorii...
poezie de Luciana Grosu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât dormi mai mult cu atât ți-se încetinește timpul și anii trec degeaba.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ca o poveste a vorbei
Multe se mai spune-n lume,
Multe vreau să spun și eu.
Dacă sunt rele sau bune,
Voi sunteți criticul meu.
Se spune că...
Surdul nu aude, dar le potrivește.
Orbul nu vede, dar le nimerește.
Prostul nu e prost degeaba,
La leneș nu-i place treaba.
Vânătorul, din țânțar face armăsar.
Că minte n-are habar.
Pescarul are doar minciuni în cap.
La el, cât muntele e un crap.
Despre deștept, ce să spunem?
Cu ăsta, zău, nu ne punem.
El spune că era să moară, și a murit,
Că mai apoi s-a-mbolnăvit,
Că luna nu este pe cer,
Este la el în șifonier.
Că dacă omul se culcă,
A doua zi nu mai mâncă.
Îi ruginește gâtul când bea apă.
El numai cu vin se adapă.
Pentru el, munca e bună
Numai atunci când o adună.
De muncit el nu muncește,
Zice că muncind, sfârșește.
Spune că e mult mai bine
Să doarmă azi, să doarmă mâine,
Că la muncă, geaba vii, geaba te duci,
Geaba rupi acei papuci.
Cel mai bine-i pentru om
Să aibă toată viața somn.
Că și-așa ne trece viața
Și ni se răcește fața.
Deșteptul, cu foc ne spune
Că părăsind astă lume,
Ne pregătim, prin reîncarnare
Pentru o viață viitoare.
Hai să-i punem o-ntrebare:
- Care viață, frățioare?
Hai, să nu ne mai mințim,
Că doar una avem sub soare.
Pe asta-i bine s-o trăim,
Pământul să-l moștenim
Și visele să împlinim.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește azi, căci mâine...
Ca vântul prin grădină trec anii tinereții,
Iubește azi, căci mâine, în anii bătrâneții,
Când inima-ți tresaltă, degeaba ai voință,
Puterea ți-e sleită și nema puterință.
poezie de George Budoi din Dicționarul dragostei (4 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!