Riscul inocenţei

De viaţa asta chiar mi-e silă
nevinovatu-i cel mai vinovat
ajunge Doamne nu ţi-e milă
de ce nu-i dragostea bărbat

Nevinovatu-i cel mai vinovat
şi păcătosu-i pururi fericit
că veşnicia s-a născut la sat
dar tot acolo-a şi murit

Şi păcătosu-i pururi fericit
ajunge Doamne nu ţi-e milă
autoportret pe lamă de cuţit
de viaţa asta chiar mi-e silă

Nevinovatu-i cel mai vinovat
şi merită cu dragoste scuipat

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (3 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e silă

Mi-e silă de scena noastră politică,
Instituţii perverse c-o mină satirică
Ce au grijă de mersul ţării, oricând,
Şi te penetrează adânc şi râzând.

Mi-e silă groaznică de televiziuni,
Care manipulează lumea cu minciuni
Nu au bun simţ, nici repere morale,
Vor doar audienţă şi multe parale.

Mi-e silă de preoţi, şcoli şi spitale,
De mahalalele astea prea murdare,
Mi-e silă, prea silă de oamenii toţi,
Cei ce se cred stapâni şi mafioţi.

Mi-e silă de bastonul unui jandarm
Ce intâi te bate şi te invită la calm,
Mi-e silă de BMW-urile astea 'top class',
Din care te priveşte superior un gras.

Mi-e silă de puştoaicele prea harfiste,
Ce-acum devin doamne din foste guriste
Mi-e silă de baieţii ăştia "bruneţi",
Ce fură seifuri cu tot cu "sticleţi".

Mi-e silă de combinaţii, asfaltul lipsă,
Ce n-a fost schimbat de la eclipsă
Mi-e silă de padurile goale, pământul plat,
De cel fără vină, ce-i şi el vinovat.

Cu toate astea încă mai sper,
Poporul ăsta să aibă caracter
Peste o sută sau o mie de ani,
Dar atunci sigur vom fi germani.

poezie de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e milă

Nu mi-e milă de ajuns să iubesc viaţa făpturilor tale,
pe care le-ai facut ca să le ucizi.
Mi-e milă, omule, de tine.
Mi-e milă de copiii tăi plăpînzi.
Mi-e milă că te istoveşti muncind.
Mi-e milă de caii care cad subt povară.
Mi-e milă de cîinele pribeag.
Mi-e milă de păsările care plîng iarna în codrii îngheţaţi.
Mi-e milă de cerbi, căprioare şi iepuri ucişi de omul de
care mi-e milă.
Mi-e milă de vită blîndă, faţă-n faţă cu ucigaşul topor.
Mi-e milă de stejarul doborit din rădăcina lui.
Mi-e milă de toată carnea, de toată vlaga, de toată slăbiciunea.
Mi-e milă de tine, canalie perfidă - javră cu inima seacă şi
cu creierul murdar.
Mi-e milă şi de tine, înfumurat şi prost.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbat

Dacă mă plâng, nu se cuvine,
Căci rolul mi-e predestinat,
Şi când mi-e greu să-mi fie bine,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.

Să fiu un stâlp şi -un brad de munte,
Să fiu eu ăla vinovat,
Fie mai grele, ori mărunte,
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.

Să-l las pe ăla mic cu mama,
C-aşa este din cer lăsat,
O creşte el şi-şi va da seama...
Că vezi tu Doamne, sunt bărbat.

Va creşte el că vremea trece,
Şi dacă va fi înşelat,
Va trebui şi el să plece,
Poate mai limpede, mai rece,
Şi-ntr-un final va înţelege,
Că tatăl lui e tot bărbat...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne...

Unora le dai cu caru,
Pe alţii îi baţi cu paru,
Doamne, nu ţi-e milă?
“Lupi muşcând” din bunul tării,
Din apus la malul mării,
Doamne, nu ţi-e silă?

Oropsiţi de-o grea povară,
Suntem lumii de ocară,
Doamne, nu ne crezi?
Nu e nimeni să ne vadă,
C-am ajuns lumii de pradă,
Doamne, nu ne vezi?

Mulţi bătrâni ce-s târâi paşii,
Sunt furaţi de toţi geambaşii,
Doamne, eşti părtaş?
Suntem slabi, cinstea ne doare,
Unii ne calcă-n piciare.
Doamne, de ce-i laşi?

Oare, cine să ne-asculte,
Sau păcatele-s prea multe,
Doamne, ne-ai uitat?
Dacă ne rugăm oleacă,
Poverile să ne treacă,
Doamne, ne-ai iertat?

Nu avem decăt credinţa,
Să învingen neputinţa,
Doamne, suntem buni?
Mai avem multe lichele,
Sper, să mai scăpăm de ele.
Doamne!!! Sunt nebuni???

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu (3 iulie 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovat

S-a întâlnit -în cale cu destinul
Ce prin hazard, eşec l-a desemnat-
O victimă, la alţii; trist-festinul...
Se înfrunptând din el, cel vinovat.

Fără putinţa răului, din gene
Pururi timid, ades neacceptat,
Singur ţinut răspunzător de drame, fără scene;
E veşnicul cu degetu-arătat, drept vinovat.

Rămas fără de casă şi soţie
Nenorocitul, paria, un ratat
Sălăşuind tenebre, nici nu ştie
Că chiar nefiind povară, e vinovat.

E fericitul ce are şi-un copil
-Odor crescut, ce-n multe şcoli a dat-
Plecat demult... E-n robă de edil
Cu vilă scumpă... fără loc, de vinovat.

În greutăţi, curajul şi-a pierdut
Să ceară drept de-o pensie, la Stat
Şi viaţa tot muncind şi-a petrecut,
La sonde, hămălind, eternul vinovat.

Avea o boare de avut de-o viaţă
-Până-ntr-o zi când totul i-au furat
Şi-i ştie, i-au spus mulţi, ce-au fost de faţă-
Dar judecata a hotărât, că-i vinovat.

Târâş îşi duce sufletul, cu greu;
Nu plânge, e cu soarta resemnat
Printre injurii... Închină rugi la Dumnezeu...
L-a părăsit şi el, pe-al lumii vinovat?!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 decembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia cinstită cu soţ adulter

De ea, mi-e milă,
De el, mi-e silă!

distih de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (9 septembrie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt că mă blastămă frunzele, buzele, moartele inimi, pentru că odată-nviindu-le, morţii din nou le-am lăsat.
Nu-s vinovat, nu-s vinovat că pururi caut, caut...

citat celebru din Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halucinaţie

Ce milă mi-e de cei bogaţi
pot fi orice dar nu bărbaţi
căci şi bărbatul nu e oare
decât un fel de înscenare

Că pân-la urmă n-oi fi eu
un fel de miel ce se dă leu
în lumea asta ordinară
ce mă invită doar afară

Mânca-ţi-aş viaţa de român
păi măi ţigane eşti nebun
nu vezi că toată lume fuge
şi n-a rămas nimeni pe cruce

Şi între plus şi minus infinit
doar golu-i Doamne răstignit

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşte-te vinovat, iar toate încurcăturile se vor limpezi imediat. E mereu uşor să te recunoşti vinovat în faţa lui Dumnezeu, în faţa celei mai bune părţi din tine. Iar pe oameni lasă-i să creadă că eşti vinovat în faţa lor. Dar eu, de caut, de bună seamă sunt vinovat faţă de ei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul făr de milă ajunge să emane doar silă.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e frică, Doamne...

Ajută, Doamne, neputinţei mele,
Ajută, Doamne, sufletului meu,
Când ruga mea se-nalţă către stele
Te-aştept să-i ieşi în cale, Dumnezeu...
Adună-mi, Doamne, lacrimile plânse,
Ajuta-mă când vezi că nu mai pot...
Mi-e trupul greu şi degetele strânse,
Mi-e frică, Doamne, să nu mor de tot.

Apleacă-Ţi, Doamne, dragostea spre mine
Şi ţine-mă în braţe, Sfântul meu
M-aş ridica şi-aş îndrăzni la Tine
Chiar dacă-s om şi Tu eşti Dumnezeu...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înaripatu-m-ai Doamne

Moartea mă ştie pe de rost
Doamne chiar din prima clipă
cel ce va fi-l înseamnă pe cel ce-a fost
c-un cotor teribil de aripă

Doamne chiar din prima clipă
învăţ alfabetul disperării
steaua-mi arde parcă-n pipă
ca-n vulcanul spart al zării

Învăţ alfabetul disperării
cel ce va fi ajunge la cel ce-a fost
ca Arca lui Noe în braţele mării
moartea mă ştie pe de rost

Doamne chiar din prima clipă
viaţa e una iar moartea cealaltă aripă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul vinovat (Procese - Hexagrame de Nicomah)

Zarafu merită la beci să stea,
Că scris-a versuri fără de perdea.
La tribunal pe viaţă condamnat
El câştigă procesul la apel
Probând c-adevăratul vinovat
Era Teodoreanu Păstorel.

hexagramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umilinţă

Eu te respect.
Tie ţi-e milă.
Eu te n-drăgesc,
Ţie ţi-e silă.

Eu te ador.
Tu mă urăşti.
Eu te implor, tu mă bârfeşti.

Te-mbrăţişez,
Tu mă respingi.
Cu dor te chem,
Nici nu m-atingi.

M-ascund atunci de tine
Când nu mai pot. Şi plâng.
Tu jubilezi, văd bine.
Mă crezi nătâng.

Ai vrea să străluceşti.
Prea bine eu o ştiu.
N-ai cum să izbuteşti,
C-ai sufletul pustiu.

poezie de Ion Rotaru (1999)
Adăugat de Ion Rotaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă cel mai bun prieten se îmbolnăveşte, fireşte că îl voi compătimi, dar asta nu înseamnă că va trebui să mă simt vinovat pentru că sunt fericit.

citat din Jacques Salome
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii vinovat

Fii vinovat de iubire, creşte-mi vise în piele, sădeşte-mi flori pe sâni şi apoi cu soarele-ţi arzând înfloreşte-mi speranţa...
Fii vinovat de râsul meu din zori de zi, şi aşază-mi sărut pe mâini, pe pleoape, am atâta nevoie să te văd...
Fii vinovat de răspunsuri date întrebărilor puse şi punctează-mi destinul...
Trăim şi murim zi de zi cu fiecare iubire, floare, speranţă, râs, sărut, întrebare şi răspuns...

poezie de Narci Anca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e milă de cei care zic că totul e bine. Mi-e silă de cei care zic că totul e rău. Dar mă tem de cei cărora nu le pasă de nimic...

citat din Aurelian Silvestru
Adăugat de Valentish
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturaşii din stomacul femeilor cam în 3-4 ani se transformă în omizi şi dacă nu se face o deparazitare la timp şi corectă, omizile vor distruge tot copacul şi fructele iubirii acesteia. Vinovat de toate acesta va fi chiar obiectul iubirii ei - bărbatul. Chiar este vinovat că nu a înlăturat iluziile la timp.

citat din Anatol Basarab (26 martie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor...

Mi-e dor nespus de ochii tăi
De tot ce viaţa ne-a legat
Mi-e dor de-a ta privire caldă
De primii paşi ce i-am urmat

Şi câtă dragoste mă apasă
Şi amintiri de neuitat
Dar viaţa asta nu mă lasă
Să uit ce dragoste mi-a luat.

poezie de Marian Alexandru Bercuci (20 februarie 2015)
Adăugat de Marian Alexandru Bercuci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de viaţă

Ard enunţuri, gânduri, erezii;
Sunt singur în propria îndoială
Mi-e dor de viaţă, Doamne, cum ştii
... şi mă rog... de dimineaţă până-n seară!

Martir în căutarea unor fericiri discrete;
Mai mult ca iubirea înfloresc întru iertare
Mi-e dor de viaţă, de oameni, de sentimente
... şi mă rog, Doamne, să mai ai cu noi răbdare!

Singur printre dimensiuni false şi trufii
Fără de speranţă fără de crezământ sunt
Mi-e dor de viaţă, de arderi, de poezii
... şi mă rog Doamne de aripi, de trup de vânt!

Să zbor aş vrea să vârfuri noi imaginare
Dincolo de nori şi de plutiri lirice divine
Mi-e dor de viaţă, de lacrimile perpendicular
... şi mă rog Doamne, să fii pururi cu mine!

Ard clipele toate într-un timp suspendat,
Grijile zilnice au mereu alt deziderat...
Mi-e dor de viaţă, de-un Înalt luminat
... şi mă rog Doamne să-mi fii îndemn şi sfat!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!