bătrâni pe bancă
oglidit e în apă
petec de iubiri
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
pe bancă bătrâni
o iubire durează
în sufletul lor
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petec de lumină
Cerul petec de lumină,
Viața petec de durere...
Val de taină, val de tihnă
Și râvnită mângâiere.
Vântul bici de necuvinte,
Șficuind eternitatea,
Transformând în daruri sfinte
Viața, nașterea și moartea.
Visul fragedă lumină
Împărțind tăceri și umbre,
O biserică divină
Baldachin de pietre scumpe.
Clopot, fulger și iubire,
Un însemn sau o poveste
Primăvară, zână bună,
Iar te revedem pe creste.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
un petec de cer
zarea tivită cu alb
argint de fulger
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petec de blană -
un cerșetor milogind
Blid de pomană.
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicii pe bancă
Pe o bancă (banca de la drum)
Parcă-i văd sub nucul cel bătrân.
Doi bătrâni bunici răpuși de dor,
Rugând doar un strop de ajutor.
Oh, găleata goală amintea
De ani triști, de viața lor cea grea.
Lacrimi lunecau de-acum arar.
Sufereau de griji și dor amar.
Ghiocei ascunși sub o basma...
Ridul unui pliu de catifea.
Azi clepsidra timpului e spartă
Ceasuri de nisip și vremi de sloată...
E bunicul, caierul de fum...
Alb în barbă, plâns și trist de-acum.
Văd, privește din fotografie,
Tot ștrengar, ca în copilărie.
Îngeri dorm la tâmplele de nea...
Cu buicul și bunica mea,
Mai vorbesc în somn. De ei mi-e dor...
Bunii mei, adio, somn ușor!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
o bancă ruptă
îndrăgostiți lângă ea
Luna-i privește
haiku de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petec de gri
Cerul este un petec de gri,
Cu atomi îngrămădiți unul într-altul,
Atât de îngrămădiți încât
S-au revărsat în sufletul meu,
Desenând nudul singurătății.
Și plouă în mine particule de lacrimă
Și în labirintul tăcerii sunt doar eu.
Ecoul singurătății doare,
Flutură ca un doliu de gri.
Nopțile sunt pustii...
Matelotul gândurilor
Aruncă visele peste bord...
Bate un clopot ritmul
În balansul valurilor
Atac de cord.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portarul
De pe bancă el ascede,
Ca un pui pentru grătar,
La un cont frumos... se vede,
Doar în rolul de... portar.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leac
Amnezia are leac
Contul frumușel din bancă
Praz și zaibăr de un veac
Și-un implant la o olteancă.
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de bucuriile și necazurile vieții, ne trezim deseori bătrâni, prea bătrâni și prea bolnavi pentru a ne putea bucura de realizări, prea bătrâni pentru a putea hrăni din înțelepciunea noastră generațiile ce ne urmează. Ajungem, dacă ajungem... la vârsta la care timpul este adversarul cel mai de temut și cel mai atroce, căci abia atât de târziu înțelegem cât de prețios este timpul și cât de puțin mai avem din această comoară.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt doar iubiri vremelnice, fluturi cu aripi de ceară, în zbor către discul solar...
Rodica Nicoleta Ion în Tu ești muza mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
De ce speranța noastră a murit?
Suntem bătrâni la 35 de ani
De ce acum, când totul s-a sfârșit.
N-avem nici sănătate și nici bani?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și a nins
Și a nins din nou în noaptea asta
Și ninsoarea-n suflet ne-a rămas,
De aceea suntem ninși la tâmple,
Mai bătrâni cu fiecare ceas...
Ne-ntrebăm de ce ne doare visul
Și cu ochii-n lacrimi ne trezim?
Căci suntem niște bătrâni amnezici
Însă tineri ne dorim să fim
Azi, la frontierele iubirii
Cu petale de crin, în van,
Aruncăm, visând măcar o clipă,
Tineri fiind, ce fericiți eram.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să treci în somnul meu
Ai strigat, dar sufletul tău era răgușit.
Avalanșa de cuvinte s-a năvălit peste mine.
Srig în întuinericul de alb și în privire
Se înalță nămeți de întuneric și sete de viață
M-ai condamnat iubindu-mă
Să fiu prizoniera propriilor tale iubiri.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme
Urme de rugină
Pe neaua de crini ce lucește
În sufletul alb,
Sângerând de decese,
De tăceri și iubiri retroverse,
De creneluri pe care
Luna-și aruncă iubiri trecătoare,
În panerul concav.
Un tomberon de iluzii,
Dureroase contuzii,
Flori de tei revărsându-se-n ploi,
Lumină și pace,
În furtuna tăcerii ascunse,
Departe de sate și case.
Biserici de vise
Mototolite de vânturi aspre și reci,
O singură cruce
Pe umeri o duce,
Pe sterpe poteci,
Trecătorule, tu
Clopot vuind în adâncul inimii tale...
Un punct de rugină,
Inscripționat pe vecie,
Pe tălpile goale.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri
Tot felul de iubiri
ca la tarabă
pentru toate gusturile
mirosurile
hai să n-o mai lungesc.
Iubiri de-o clipă
și iubiri de-o viață
dar cine mai știe cât e clipa
sau cât a durat viața?
Iubiri mai lungi
sau mai scurte
de la cer la pământ
de aici până la vecinul de alături.
Iubiri pasionale
iubiri frigide
așa precum este
și omul care se încumetă
să le trăiască.
Iubiri interzise
de lege
de fire
sau de specie.
Poate să fie și extraterestru
aș încerca câteva iubiri
chiar și cu un marțian.
poezie de Viorica Hagianu din Plasa de păianjen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie de primăvară
Un picur pe nas, încă unul pe braț
Și cerul sărac cu doi stropi a rămas...
Îi râde lumina cu-un sărut răsturnat
Și petecul alb e de-un timp destrămat.
Se strâng în ciorchini, spadasini, rând pe rând,
Sunt roze de lacrimi și vis pe pământ,
Ne fulgeră taină cocorii și plâng
Și-și șuieră plânsul din codrul plăpând.
Lumină și vânturi, pe cer curcubeu...
Furtună e-n lume, furtună sunt eu.
Yadarnic alb petec pe irisul mat!
E-un cer de furtună! Regina de alb a cedat...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Într-un parc, pe-o bancă stând,
Doi bătrâni, tot dau cu gura,
Privind fetele trecând:
"Ce frumoasă e natura!"
epigramă de Viorica Găinariu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistei Rodica Nicoleta Ion
De este vară cu Rodica Ttot,
Să spun ceva de rău, precis nu pot,
Iar aliate în acelasi job
Pe mine, sigur, mă vor face... zob!
epigramă de Vasile Vulpașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi doi
Căutător comorilor uitate,
Vechi confident al terței călăuze,
Te-aștept iubite-n fiecare noapte,
Căci tu m-ai sărutat, în somn, pe buze...
Și m-am trezit poem în anotimpuri
Neconcesionate conștient...
Muză atâtor cunoscute timpuri,
Cu-n dor incontestabil și ardent.
Visând mereu iubiri pasionale,
Un anotimp uitat din calendar,
Mă-ncununezi cu-ale tăcerii zale,
Tu, prunc dumnezeiescului altar.
Te-aștept... m-aștepți...
Și vom porni spre stele
Proces finit terestrelor iubiri...
În alte lumi, cu-acestea paralele...
Și ca un albatros pe mări de foc,
Pentru nisipul clipelor finite,
Ne vom iubi... ne vom purta noroc...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!