
De câte ori pun punct peste tine, lacrima căzută peste el îl transformă în virgulă.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare

Punct
Pictez un punct. Punct
Apoi o linie verticală. Punct
Ba e semnul exclamării. Punct
Ba e semnul mirării. Semnul exclamării. Punct
Ba a exclamării. Punct. Ba a mirării
Virgulă
După virgulă nu pot pune punct
Și ce îmi vine să pun punct după virgulă Punct
Și semnul mirării să se mire
și semnul exclamării să plece cu un punct
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O frunză căzută jos
O frunză căzută jos
nu mai urcă unde a fost.
O frunză căzută-n vale,
vântul o poartă pe cale.
O frunză căzută jos
nu mai este de folos.
Este galbenă ca ceara,
nu mai e verde ca vara.
La frunza căzută jos
drumul e anevoios.
I se pare mult prea mare
și în zbor, și pe cărare.
Odată căzută jos
din drum nu s-a mai întors.
Pe creangă n-a mai urcat
fiindcă pomul a înghețat.
Căzută-n mijloc de drum
îngheață și ea acum.
Iarna peste ea coboară,
sortită e ca să moară.
Peste ea zăpadă cerne,
eternitatea se așterne.
poezie de Dumitru Delcă (11 decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Exercițiu de dor
Ești frumoasă ca un zbor
Peste satul copilăriei mele,
De care mi-e dor și în care
Mă tem să mă cobor din amintire;
Să nu-mi văd genunchii zdreliți,
Mărăcinii din tălpi, visurile...
Fă-mi loc să aterizez în viața ta,
Sau, mai bine, lasă-mă să zbor
Peste visurile tale, frumoase ca tine!
Să nu-ți văd sufletul zdrelit,
Nici spinii din amintiri.
Ține-mă sus, ca pe icoană!
Vei fi frumoasă ca un zbor veșnic,
Peste o clipă.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Moină
A nins azi-noapte peste sat
Cu flori de cactus înghețate
Și prefăcute-n alb curat
Bandaj peste singurătate.
Cocoșul a cântat mai des
A nopții de la sate doină,
Mi-a spus că mâine va fi moină,
Dar eu nu prea l-am înțeles.
Cuvântul e din limba veche,
N-am să-l mai zic de-acum încolo
Decât la tine la ureche,
Decât atunci, decât acolo.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisip de tei, pe alei
Ești frumoasă ca un tei în floare,
Peste care a plouat cu soare,
Presărându-ți aur peste chip
Și parfum în sutien și-n slip.
Îndemnând s-ajungi la timp la mare,
Pici, de frumusețe, pe nisip.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în ceață
E ceață peste mare
Și ceață peste munți.
Tot ce regreți, se pare,
E că nu știi să cânți
La sufletu-mi decât,
Așa frumos, încât
Nu-mi pasă nici de soare
Din ceață când apare.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (19 iulie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvăratic
Plouă peste visul meu
Că vei încolți
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste insomnii
Zările se revarsă
Neputincioase
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai contează dacă o frunză căzută la pământ a fost sau nu pe creanga unui copac...
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecasem
Plecasem demult. Mai întâi peste ape
apoi peste câmpii, peste munți
peste aerul strâmb
peste cerc, peste îndepărtarea cercului
peste apropierea dintre noi
peste o mână pierdută
peste trei degete curbate
peste un sărut întâmplător
peste plăcut. Peste asta!
Plecasem demult
de mult
ce plecasem...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor neînțeles
Mi-e atât de dor de tine,
Că-mi vine să plec de-acasă,
Dar mă tem că dorul vine
Cu mine și nu mă lasă
Niciunde... Parcă ard în foc
Și totuși, să-nțeleg nu pot,
Cum tu ești numai într-un loc,
Iar dorul tău e peste tot.
poezie de Marius Robu (25 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Ești frumoasă ca un gând zburând
Peste câmpul plin de maci arzând.
distih de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul prezent
Mi-e dor de tine foarte rău,
Mi-e dor de tine foarte bine,
Mă simt uitat în gândul tău
Ca sub o viță, un ciorchine.
Și ceru-i tot mai jos, mai gri,
Văzduhul parcă stă să ningă,
Mă-ntreb cine-a putut opri
Culegătorii să m-atingă...
Dar nu răspund, căci a-nceput
Mărunt să cearnă peste mine;
Sunt o-ntrebare la trecut
Și un răspuns la Cel ce vine.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 decembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Do(a)r nins
În această iarnă trebuie să ningă
Pe lumea cealaltă, prima dată, știu,
Ca și mamei mele să i se mai stingă,
Sub albul zăpezii, dragostea de fiu.
Și dorul de mine, proaspăt semănat,
Negru ca ogorul toamnelor târzii,
Peste care încă numai a plouat,
Peste care, iarnă, te aștept să vii.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (6 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul este umbra iubirii lui. Punct.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori nu te-am putut strânge în brațe, te-am strâns în suflet. E plin ochi de tine.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

definiție aforistică de Marius Robu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipele, frunze ce pică peste sentimentul inutilității, ascunzându-l ca pe o cărare dintr-o pădure în care m-am rătăcit născându-mă.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pax corporis
sub el pietre mute
peste el odihna ochilor larg închiși
în el muțenia peștilor- împărat
sub ea petale de lavandă
peste ea stropi roșii - lacrima Christi
în ea muțenia micii sirene
sub ei totul
peste ei nimic
în ei un pic din moarte
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonie de toamnă
Lacrima cerului coboară peste viață...
Un albatrros peste valuri verzi, înspumate,
Purtând în adânc durerea, spaima și noaptea,
Amărăciunea și tristețea din noi,
Afundând-o în șoapte,
Sinistre, dureros de murdare,
Pătate cu resturi de leșuri de scoici,
Cu umbre filiforme de roci...
Cerul mai jos s-a plecat,
Ca o rugăciune, ca o mătanie...
Sfântă lumină! Covor de frunze
Pudrat cu aur și miere,
Cu rouă arămie,
Picurând în mormânt
Taina sângerilor lăsată peste pleoape
Ca o pelerină de lacrimi.
O noapte continuă tânjind
După taina ascunsă
În lacrima cerului coborâtă tăcut
Peste viață.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!