Teiul

Teiul dulce-mi bate-n geam
Dar pe tine nu te am
Te-ai pierdut printre ciresi
Printre vise si povesti

Te-ai ascuns intr-o poveste,
Teiu' amar imi da de veste
C-ai sa vii candva acasa
Ca un gand intr-o fereastra,
Ca un strop de soare-n ploaie,
Ca o scoica prea balaie
Ce pierduta sta pe tarm
Si asteapta valul dulce
Sa o duca unde dorm
Visele de scoici pierdute,
Lacrimile lor trecute,
Perlele din gandul lor
Si alge de dor ce dor...

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

Oare unde ai plecat
De nu pot să te găsesc
Şi te caut neîncetat...
Oare unde ai plecat?

Poate te-ai ascuns în nori
Că sunt albi şi maiestuoşi,
Şi plutesc nepăsători...
Poate te-ai ascuns în nori.

Poate te-ai ascuns în munţi
Prin prăpăstii de coşmar
Frigul aspru să-l înfrunţi...
Poate te-ai ascuns în munţi.

Poate te-ai ascuns în mări
Printre alge şi corali
Undeva în alte zări...
Poate te-ai ascuns în mări.

Oare unde ai plecat
De nu pot să te găsesc
Şi te caut neîncetat...
Oare unde ai plecat?

poezie de Octavian Cocoş (1 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fara de tine...

Fara de tine
toate in juru' mi-s sterpe
Fara de tine
totu'i facut nepereche
Si fara de tine
de-as fi intr-o zi
as vrea sa nu fiu...
ori printre nevii
sa pot sa usuc
ochiu'-mi in inchinare
si sa lunec in noaptea
de fara uitare...

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gandul copil

inotam amandoi
printre delfinii clipei
cu gandurile vopsite
in cruci ferecate
si inima ritm ascuns
intr-o scoica
departe

am uitat numarul
ce ne scrie rima
la dans
lacrimare de-argint pe nisipuri
aproape de noi
ne desfacem
saruturi din buze de vis

azi e abia liniste
vezi?
copilul din noi
trece descult
pe oceanul fierbinte
dincolo de mirare
in albia
cu nuferi din soare

poezie de Marius Pop
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranta

Cumplit ma strapunge'n gand
Vreau sa plec de pe acest pamant,
Pe crucea sufletului meu vreau sa scriu
Anul cand simt ca n'o sa mai fiu.

Vreau ca nimeni sa nu planga
Nici pe brate sa ma duca,
Un alai de ingeri va veni
Intr-o noapte cand nimeni nu va sti.

Trupul o sa zaca intr-o groapa desarta
De unde s-a nascut alta data,
Iar sufleul pe aripi de inger va pluti
Si in gradina Eden se va odihni.

poezie de Cornel Crâşmaru (17 noiembrie 09 î.Hr.)
Adăugat de Cornel Crâşmaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa nu ma-ntrebi...

Sa nu ma-ntrebi nicicand de ce
nu vreau sa te iubesc,
Sa nu ma-trebi nimic...
cum de pot sa traiesc...
Sa nu ma-ntrebi nicicand
Cat de des vii in gand...
Mai bine...
asculta doar
ce iti spun in cuvant
Si nu cata sub frunze
pamantul nevazut...
Asculta doar ce-ti spun
si nu-mi patrunde-n gand
Mai bine de-ai putea
sa m-arunci in uitare...
Mai bine de-ai putea...
Si gandul c-ai putea
ma doare...

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorm în ochiuri de izvoare

dorm în ochiuri de izvoare
cu lună şi stele,
toate dorurile mele:
umbre călătoare.

dorule, unde –ai plecat
ce poteci mai sui,
te-ai pierdut pe carărui,
unde să te cat?

dat-au buzna teii-n floare
şi tu nicăieri
vin şi trec la primăveri,
umbră călătoare.

am pierdut doi ochi albaştri,
iartă-mă, părinte,
când de ei mi-aduc aminte,
mă-nchin la toţi aştrii.

sub poleiul alb de stele,
totul e feeric,
numai chipul ei himeric
stă printre perdele.

îmi întinde mâna lin
peste geam prin ceaţă
şi c-o frunză de pelin
mângâie-a mea viaţă...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (16 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte-mi inima

Te-ai trezit cu mine-n gând,
Glasul nopţilor plângând...
Ai zâmbit in dimineaţă,
Alungând norii cu ceaţă.

Te-ai trezit cu mine-n gând
Si in versuri lăcrimând.
Pune-n geam speranţă vie,
Intr-o iarnă... albă ie...
Îmbrăcată sub bundiţă
Broderie in altiţă!

Te-ai trezit in gând cu mine.
Îţi alung melancolie.
Ia o ceaşcă de cafea
Şi-mi citeşte inima....
Inspirăm mirosuri fine
Răsfoind scrieri latine
Un dicton in apanaj
Va puncta ziua de azi.

Te-ai trezit cu mine-n gând.
Nu e ploaie, nu e vânt....
Vom pleca pe o colină
Ca sa-mi fie ziua plină
De mirajul unui vis....
Domnul nu a interzis.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gand haotic

Am un gand nebun, nebun de nebunesc
As vrea sa-ti intru-n sange, sa persist in fiinta-ti
Sa ma hranesc cu tine pan' nu mai pot
N-ai cale de scapare, nu ma poti goni
Vreau sa te molipsesc cu nebunia-mi nebuneasca
Dorinta e aceeasi
Dar ceilalti ce-o sa zica, de gandurile nebune
Ca suntem doi nebuni intr-o lume nebuna
Si stiu, un lucru nebunesc duce la nebunia
... dar poate totodata sa duca si la fericire

poezie de Raluca Alexandra Pasăre
Adăugat de Raluca Alexandra Pasăre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul potrivit

De pe scena verii, iată,
Pleacă luna lui Gustar.
Îmi ramâne-n gând regretul
Nici prea dulce, nici amar.

Din stele ultima ploaie
Cade, ca un vechi hotar
De la mine pân' la tine,
Nici prea dulce, nici amar.

Seva pomilor coboară
Plânsu-n rădăcină iar,
Lăsând peste ram frunzişul,
Nici prea dulce, nici amar.

Cu miros de crizanteme
Şi cu brumă-n mânecar
Un alt anotimp va cerne
Nici prea dulce, nici amar.

Şi-n spectacolul ei, viaţa
O s-aprindă-n inimi jar,
Încălzind în noi firescul
Nici prea dulce, nici amar.

Doar iubirea ta să fie
Veşnic rolul principal
Lăsându-mi pe buze gustul
Nici prea dulce, nici amar.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a pus valul

S-a pus valul de uitare
Peste vremile trecute,
Si s-au stins ca intr-o mare
Chinurile petrecute.

Eu in vremile acele
Tainic am iubit un nume,
Ce rapind mintile mele
Pace nu aveam in lume.

Acum linistea e mare,
Pacea mea e nesfarsita
Si adesea mie-mi pare
Ca e lumea impietrita.

Dar ciudata mea gandire
Ce mereu tot pribegeste,
L-acel timp plin de iubire
Cand ajunge se opreste.

Si in suflet mi s-aprinde
Dor de vremile trecute,
Incat mintea-abia cuprinde
Jalea urmelor pierdute.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

De ce te-ascunzi? În frunze şi în lacrimi
Te regăsesc şi-n fiecare ceas
Iubirea ta, privirea ta şi marea
Din ochii tăi de-acum, mi-a mai rămas

O umbră pe nisipul încă-n lacrimi
De ochii mei scăldat eşti şi vei fi
Vei fi mereu o dulce adiere,
Lumină şi căldură, pace, zi...

Furtună eşti când valul se răzbună
Şi risipindu-se se-ntoarce-n mare
Din alge împletindu-ţi-am cunună
Şi-am strâns în noapte perlele din mare.

Te-aştept să vii. Calea poate-i prea lungă
Sau soarele la tine n-a ajuns...
Dar eu sunt Sfinxul tău în suflet
Chiar dacă printre stele ai apus.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am pierdut

Te-am pierdut la
Malurile mării,
Printre valuri pustiite de dor.
Te-am pierdut
Printre visele toate
Bătute de vânturi,
Găsite printre stânci
Dezgolite-n vâltori.
Te-aştept de-atunci,
Aştept trecerea verii
Să-mi răcoresc
Tot cerul de iubire,
Chiar dacă tu şi valul
V-albăstriţi speranţele
Ce ţipă dinspre ceruri.
E noapte iar
În gânduri adormite,
E luna răsărită din nisipuri.
Un pescăruş
Trezeşte-n mine teama,
Că te-am pierdut de tot
Şi lumea-i de aramă.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronometraj

Printre stele, printre sori
Cronos paşii îşi iuţeşte,
Iată, te-ai trezit în zori,
Iată, noaptea te umbreşte.

Cel bătrân răutăcios
Fură clipele în grabă –
Iată, eşti copil frumos,
Iată, eşti moşneag ori babă.

Şi nu ştiu cum s-a făcut,
C-ai trecut pe altă parte.
Iată, parcă te-ai născut,
Iată, eşti pe pat de moarte...

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul căderii în păcat

Iubito, unde te-ai ascuns?
Te-am căutat ca un nebun!
Momentul este oportun
Să-mi dai degrabă un răspuns!

Chiar crezi că eu sunt căpcăun,
Iar taina nu e de pătruns?
Iubito, unde te-ai ascuns?
Te-am căutat ca un nebun!

Paranormal eu am străpuns
Misterul ce acum ţi-l spun:
În staţiune la Neptun,
Subtil, cu gândul, te-am ajuns!

De ce, iubito, te-ai ascuns?

rondel de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire – amăgire

Te-ai dus, te-ai dus în stranii depărtări,
Pierind în fantomatice ninsori
Şi ce-i mai sfânt aici, ai dat uitării...
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii.

Am alergat prin râuri de speranţă,
Crezând într-un mai bine limitat.
Ce trist, iubito! Nu ştiai că-n viaţă
Minciuna "a iubi" a exilat.

În alge de lumină, printre roze
Şi chiparoase, te-ai pierdut, iubito
Şi ai uitat de clipele frumoase...
Iubirea mea nu ţi-ai mai amintit-o.

Oh, s-au pierdut de-atunci atâtea clipe!
Atâtea ne-nnţelese amăgiri...
Cuvinte dulci, minciuni, săruturi scumpe...
Caste, ardente, fragede priviri.

Oh, te-am pierdut! Ai vrut să dai uitării
Iubirea noastră transcendent promisă.
Te-au îmbrăcat în negre mantii zorii...
Acum eşti fericită, ori eşti tristă?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacramioara

cand eu pe tine te-am gasit
in acea lume-n timp uitata
eram copil indragostit
de-un chip de basm, o dulce fata.

in parul tau eu ma pierdeam
tu i-mi zambeai si ma chemai
dar fiind timid eu ma feream
iar tu priveai si lacrimai.

vazandu-ti lacrimi pe-obrajori
un pas spre tine-am indreptat
prin inima-mi treceau fiori
dar chiar si-asa am continuat.

cand langa tine m-am vazut
stateai privind spre cer plangand
sa iti vorbesc nu am putut
numai amor aveam in gand.

c-un degetel eu te-am atins
si-ai dat privirea inapoi
earm de dragoste aprins
simtiam caldura intre noi.

si printre lacrimi m-ai privit
si trista tu nu mai erai
mai tot privit te-ai inrosit
pac-as fi fost un fiu de crai.

mai indraznet am devenit
si tu mai indrazneata
la tine-n brate am dormit
pan dis de dimineata.

n-am indraznit sa te sarut
caci erai prima fata
caci nu stiu cum as fi facut
ca era prima data.

dar tot privind gurita ta
si buzele-ti de miere
m-as fi ferit dar inima
nu s-ar feri si cere.

- gustand din buzele-ti prea dulci
ma simt intr-o poveste
- as vrea pe pieptu-mi sa te culci
sa vezi ce dulce este.

ma provocai sa te sarut
si eu veneam indata
si cata vreme a trecut
as ma veni o data.

dar ce pacat nu pot veni
ca drumu-i doar uitare
caci vise nu pot preveni
risipa ta in zare.

adesea stau si ma gandesc
in timp ce-ascult vioara
la cat iubeam si cat iubesc
s-o pierd pe Lacramioara.

iubire daca cautati
in lume asta mare
sa nu uitati sa va uitati
prin "satul de uitare".

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea în lacrimi

Noapte măiastră, răspunde-mi!
Tu unde vrei să ne-ntâlnim,
În vis sau în marea lăcrimândă?
În prea plinul oceanului însingurat?
Te număr printre lacrimi şi te-am ales pe tine
Să-mi fi a mea confidentă şi prietenă pe vecie.
Peste munţi s-a aşternut tăcerea şi lacrimile dor,
Un gând nebun îmi caută sufletul pierdut în marea dragostei,
Am vise şi speranţe,
O lacrimă de mult uitată în colţul unui ochi închis,
Salutări în dansul păsărilor,
Iar eu printre fulgi şi stele te chem a mea, măiastră noapte.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabloul cu scoici

Cînd pianul bătrîn îşi visează sonata
În tabloul cu scoici noi intrăm pe ascuns,
Un picior mai întîi, apoi celălat,... gata,
Poposind printre melci în nisp am pătruns.

Goi ne-ntindem în templul de ape al mării
Mirosind a pădure de alge şi iod
Cînd pe buze simţim gustul rece al sării
Şi al cărnii albastre de langustă şi cod.

Ne visăm ca doi regi ai oceanului verde
Alergînd printre lumi de coral marmoreu
În adîncul din care lumina se pierde
Ne-mbrăcăm cu abis ca-ntr-o piele de zeu.

Rătăcim ore-ntregi prin corăbii pierdute
Tulburînd somnul mut al atîtor corsari
Ruginite comori ne îmbie tăcute
Cu legende-ncrustate în şekeli şi dinari.

Iar cînd pleopele mării se deschid roşietic
Adormim pe nisipul risipit din tablou
Şi visăm un pian care cîntă sonate
Şi adoarme apoi rătăcit în ecou...

poezie de Virgil Titarenco
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre stropii de ploaie

sunt nume rătăcit
pe un ţărm, nu ştiu care
visare, privire, uitare
în colţuri de mare

stau, printre alge şi scoici
eu, un om fără nume
mai trece un timp, o secundă
eu scrijelesc pereţii de humă

în vale, iarba tresare
verde-crud
miros nud
de flori şi petale

am crescut în gunoaie
păşesc printre stropii de ploaie
în suflet noroaie
noaptea plânge şiroaie

plouă în mine
în zare nu'i nimeni
sunt lacrimi sau plouă
în întunericul lumii

femeia ghemuită în mine
iar ploaia bântuie iară
a câta oară
mi-e teamă şi ţip a chemare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă unei iubiri pierdute

S-au dus şi toamnele târzii...
S-au dus, s-au dus! Şi tu nu vii...
Şi lacrimi-frunze au picat
Din cerul nostru înstelat.
Şi câte lacrimi or fi curs
Din cerul nostru nepătruns
Printre stihii, în zori de zi,
Nu vrei să ştii, nu vrei să ştii.

S-au dus şi toamnele târzii,
Dar tu, tu nu mai vrei să ştii
Şi-n alte zări te-ai rătăcit.
Cât te-am iubit! Cât te-am iubit!
În ochii tăi de jad acum
Eu văd doar capătul de drum.
Alte himere te-au furat.
Şi ai plecat... şi ai plecat!

S-au dus, s-au dus! Şi tu nu vii...
Atâtea clipe viorii,
Mirosul fin de liliac...
S-au dus şi lebede pe lac.
Pe buzele-ţi de trandafir
Plâng astăzi sângerându-mi chin.
Valuri de abanos te-au dus...
Tu ai apus! Tu ai apus!

Şi lacrimi-frunze au picat
Luceafăr! Cerul înstelat
S-a stins, vulcan sub jar pierind.
Eu aş fi vrut să te cuprind,
Să te sărut, să te iubesc
Şi-n dulce rai împărătesc
Pe pat de roze să te-alint.
Tu ai fugit, tu ai fugit!

Din cerul nostru înstelat,
Pierdut sub frunze, pe asfalt,
A mai rămas decât regret.
Eu te iubesc şi-am să te iert.
Şi amintirea ce-a rămas
În sufletu-mi făcând popas,
La piept o ţin - un talisman
Care-mi confirmă să te am.

Şi câte lacrimi or fi curs!
Dar ţie nu ţi-au fost de-ajuns.
N-ai vrut să te întorci... eu plâng!
La tine n-am să mai ajung.
Te-ai risipit spre transcendent,
Clipă de clipă eu te pierd.
Eu te iubesc, tu m-ai iubit
Şi în neant te-ai risipit.

Din cerul nostru nepătruns
În care astăzi te-ai ascuns,
Cu lacrimi-stele plouă, dar
Şi lacrimile-s în zadar,
Povestea noastră s-a sfârşit
În zborul lin spre infinit.
Tu aripile ţi le-ai frânt
Şi te-am pierdut! Şi te-am pierdut!

Printre stihii, în zori de zi,
Tu, dulce vis, n-ai să mai vii
Cât te iubesc! Adio, dar!
Doar amintirea o mai am...
Luceafăr, zorii te-au ascuns,
Toamne târzii, de nepătruns,
Obrazul bujorelnic, cast,
L-au pomadat. Eu, m-am retras...

Nu vrei să ştii, nu vrei să ştii
Pe ce cărări voi rătăci,
Sub lacrimi-frunze-nmormântat
Uitând c-am plâns şi-am aşteptat.
Nu vrei să ştii, iubita mea,
Că tu ai fost ultima stea
Ce-n sufletu-mi a strălucit.
Cât te-am iubit! Cât te-am iubit!

Nu vrei să ştii, nu vrei să ştii...
Printre stihii, în zori de zi,
Din cerul nostru nepătruns
Nici câte lacrimi or fi curs.
Din cerul nostru înstelat,
Oh, lacrimi-frunze au picat!
S-au dus, s-au dus! Şi tu nu vii...
S-au dus şi toamnele târzii!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!