Broasca sărut

Fiţi atenţi!
O broască imaginară mi-a zis
"Sari şi tu ca mine de pe o frunză pe alta!"
Şi aşa am făcut
Am sărit de pe un cuvânt pe altul
Şi m-am scufundat...
Şi broasca a zis
" Vezi! Dacă te crezi mai greu decât cuvintele!"
Şi broasca a zis
" Vezi dacă nu eşti o broască
nici frunza nu e frunză!"
Şi a dispărut
a dispărut
ca un sărut...
ca un sărut!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Broască ori şarpe?

Broască ori şarpe?
Şarpele înghite broasca.
Labe şi pene sar pe
rânişul apelor. Un vas ca
o nălucă vâsleşte la deal.
De ce-o fi mergând mai repede râul
decât un cal?
Corăbii prin grâul
undelor pleacă la carnaval.
Pleacă de-a dura dealurile cu totul.
Păsările forfoteau pe botul
continentul, seara.
Culorile umplură cerul cu făpturi
bosumflate cum e ceara
dată în clocot. Iei sau furi
din fugă o mână de munţi, iar pe
umerii lumii coboară o mască.
Şarpe ori şarpe?
Broasca iese din şarpe.

poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedania

Mărturisesc că am păcătuit!
Cu ce fiule?
Cu ce?
Mi-am aruncat în cer ochiul şi am vrut să sară de trei ori...
ştii părinte ca broasca să sară!
Şi fiule
şi!?
Şi s-a scufundat!
S-a scufundat!
Ca o piatră într-o piatră
Ca o fecioară în mama ei
Ca un cântec în urechile dimineţii...
Eşti iertat fiule!
Eşti iertat!
Cum adică părinte...?
Sunt iertat?
Dar mi-am aruncat ochiul în cer!
Şi am râs
Şi când plângeau norii le ştergeam lacrimile
cu pumnul...
Eşti iertat fiule!
În cer nu există ochi pentru ochiul tău.
În cer
există doar păcat pentru păcatul tău
şi acum sare a treia oară
ca o broască
de pe tine pe
Următorul!
...
Următorul!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Tortue Broasca Ţestoasă

La Tortue Broasca Ţestoasă
Făcu ouă lângă mare
Şi-l rugă puţin pe soare
Ca să i le încasează.

La Tortue Broasca Ţestoasă
Cu o carapace-n spate
A plecat puţin de-acasă
Ca s-aducă de mâncare.

Şi ieşiră din găoace
6 pui mici de ţestoase
Gri, micuţi şi mititei
Frumuşei, dragii de ei.

La Tortue Broasca Ţestoasă
Când se-ntoarsă ea acasă
În nisip se odihneau,
Puişorii o aşteptau.

A noastră broască ţestoasă
Ca să-şi crescă puii mari
Şi i-a dus direct în mare
Peştişori să pescuiască.

poezie pentru copii de Ele
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Tortue Broasca Ţestoasă

La Tortue Broasca Ţestoasă
Făcu ouă lângă mare
Şi-l rugă puţin pe soare
Ca să i le încasează.

La Tortue Broasca Ţestoasă
Cu o carapace-n spate
A plecat puţin de-acasă
Ca s-aducă de mâncare.

Şi ieşiră din găoace
6 pui mici de ţestoase
Gri, micuţi şi mititei
Frumuşei, dragii de ei.

La Tortue Broasca Ţestoasă
Când se-ntoarsă ea acasă
În nisip se odihneau,
Puişorii o aşteptau.

A noastră broască ţestoasă
Ca să-şi crescă puii mari
Şi i-a dus direct în mare
Peştişori să pescuiască.

poezie pentru copii de Elena Luiza Moşteanu (15 aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul

Mai întâi şi mai întâi...
Dar mai întâi de mai întâi
îţi sărut mâna!
Apoi
cu răsăritul în faţă
lepădat de sărut
plec cu o plecăciune
în crez
dispărut.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa din floare

Legăn o broască!
Deasupra mea un nor se masturbează!
Legăn o broască!
Un vis se-nsămânţează...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemarea

M-am dus în faţa Lui şi am zis..
"Doamne... Tu eşti?"
Iar El mi-a zis
"Du-te înapoi!"
Şi m-am dus!
Apoi a venit El şi mi-a zis
"Doamne.. Tu eşti?"
şi eu i-am zis
"Nu Doamne... Nu!"
Şi El mi-a zis
"Păi vezi!
Dacă spuneai du-te înapoi
Mă duceam...
Mă duceam!"
Şi nu m-am mai dus!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza

Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a şi venit.
Ieri iubita mi-a spus târziu-
Vezi tu codrul cel veşnic viu
Vara noastră se va sfârşi
Când galben de tot va fi.
Codrul verde şi-adânc era
Şi-avea umbra de catifea
Şi-n tot codrul, sub cerul clar
O galbenă frunză doar.
Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Şi-n ea mă lovi căzând.
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a şi venit...
Ai... frunza galbenă
Ai... glasul tău
Ai... frunză galbenă
Ca visul rău...

poezie de Dan Verona
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

A analiza umorul este ca şi cum ai diseca o broască. Pe puţini îi interesează, iar broasca moare în timpul acţiunii.

citat din E.B. White
Adăugat de Lorena Fota
Comentează! | Votează! | Copiază!

Broasca şi fluturele (Fabulă)

Doamna lacului, o broască, meşteră în gălăgie,
Des se uită la un fluture în culoare de veşminte,
Vrea şi ea să zboare, să sclipească pe întinsa glie,
Dar a sa postură să cuteze o învaţă minte.

Plină de invidie, pe-acel fluture îl prinde,
El o-ntreabă, ca şi cum ar vrea s-o-aline:
- De ce m-ai prins, eu sunt insectă ce multe nu pretinde?
- Nu te suport, că eşti mai mândru şi cochet ca mine!

Merită să fim atenţi la "amicii"-nvidioşi,
De-a lor răzbunare să nu fim "norocoşi"!

Morala: Fereşte-te de oamenii invidioşi!

fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dacă stau să mă gândesc
Radu Cătălin Melinte
poate fi descris în trei cuvinte...
Ba nu! M-am răzgândit!
În două cuvinte!
Ba nu
la nu!
Şi mai mult!
Într-un cuvânt!
Radu Cătălin Melinte
este o frunză!
Şi apoi urmează celelalte cuvinte...
Fără copac.
Fără pământ.
O frunză doar printre cuvinte!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I-au făcut un leagăn dintr-o coajă de alun, saltea din petale albastre de toporaşi, iar plapuma era o petală de trandafir. Aici şedea noaptea, dar ziua se juca pe masă. Femeia pusese o farfurie plină de apă şi de jur împrejur, pe marginea farfuriei, aşezase flori cu lujere în apă. Pe apă plutea o petală mare de lalea pe care şedea Degeţica şi umbla de la o margine la alta a farfuriei; avea drept vâsle două fire de păr de cal. Era o plăcere s-o vezi. Ştia şi să cânte şi cânta aşa de subţirel şi de dulce, cum nimeni n-a mai cântat vreodată. Într-o noapte, pe când şedea frumuşel în pătucul ei, pe un ochi de fereastră care era spart a intrat o broască. Broasca era urâtă, mare şi jilavă. A sărit drept pe masă, acolo unde şedea Degeţica şi dormea acoperită cu petale roşii de trandafir.

Hans Christian Andersen în Degeţica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepăsare

Ce îmi pasă de comete,
Ce în cale fac prăpăd,
De pulsari şi de planete
Dacă ochii nu ţi-i văd.

Ce îmi pasă de balene,
Ce pieirea şi-o presimt,
De girafe şi hiene
Dacă trupul nu ţi-l simt.

Ce îmi pasă de balauri,
Ce demult au dispărut,
De dragoni şi dinozauri
Dacă gura nu-ţi sărut.

Ce îmi pasă de sirene,
Ce trăiesc doar în poveşti,
De satiri şi sânziene
Dacă tu nu mă iubeşti.

Ce îmi pasă că există
O soartă sau un destin
Dacă ştiu că tu eşti tristă
Şi nu pot să te alin.

poezie de Octavian Cocoş (10 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pas in pas,frunza in frunza

Treci pe lângă mine tăcut
Uiţi ţinta. O atingi cu vârful buzei
Pas în pas, frunză în frunză aşterni…
Vânt de gând alunecă-n palmele mele
Să fi fost oare părere?
Sau poate o lumânare aprinsă,
Tăiată în clipa strălucirii?
O singură dată suflând s-a stins.
Repetabilă singurătate eu, lumina,
Tu, plecând pas în pas, frunză în frunză…

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză verde de cunună...

Frunză verde de tulpină
Ieşi mândruţo la lumină
Să-ţi văd chipul frumuşel
Ochii ca de mieluşel,
Fruntea-ţi fină de petală
Obrăjorii măguleală,
Nasul cât o alunică,
Buzele-ţi de căpşunică
Cu bărbiţa de hulub
Sărutate-aş sus şi sub...
Frunză verde de salcâm
Ieşi mândruţo-n caldarâm
Să te iau de degeţele
Să te plimb până la stele,
Să te iau de cingătoare
Să te plimb din floare-n floare,
Să te iau pe dupa gât
Ca să nu visezi urât,
Sa te iau sa nu-ţi duc dorul
Sărutaţi-aş trupuşorul....
Frunză verde şi mai verde
Cin' te ia nu te va pierde,
Şi am să te iau pe rouă
Să nu-mi rupi inima-n două,
Înc-o dată la amiază
Să fie de bună piază,
Iar am să te iau pe sară
De la toamnă până-n vară,
Dar am să te iau mereu
Să te sărut singur eu...
Frunză verde-un fulg de nea
Tu-mi eşti toată dragostea,
Dragostea de pe pământ,
De mai sus de cerul sfânt,
Şi-ţi mai spun mândruţo dragă
Ba în samă, nu în şagă,
Că te sărut curmeziş
După frunză-n ascunziş,
Că te sărut cu pecete...
Frunză verde dragobete...

poezie de Vasile Zamolxeanu (16 noiembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pare că e o tendinţă tot mai mare ca, pe măsură ce îmbătrânim, să stăm tot mai mult în faţa televizorului, să gândim mai puţin şi să ne lăsăm absorbiţi şi amuzaţi de ce se întâmplă acolo, lăsându-ne prea puţin timp la dispoziţie să mai facem şi altceva. Iar asta seamănă izbitor cu povestea broaştei: dacă arunci o broască într-o oală cu apă fierbinte, va sări imediat. Dar dacă pui broasca într-o oală cu apă rece şi dai drumul la foc, apa o să se încălzească treptat şi broasca o să rămână acolo, liniştită şi neştiutoare. La fel ni se întâmplă şi nouă. Rigiditatea bătrâneţii, atât a trupului, cât şi a minţii, ne copleşesc puţin câte puţin. Şi ne trezim că ne întrebăm la un moment dat cum am ajuns aici. Ar trebui să înţelegem că nu putem să trăim pe pilot automat şi să ducem în acelaşi timp o viaţă bună. Dacă vrem, putem face în fiecare zi ceva să domolim din păcătosul elan al îmbătrânirii.

Bernando LaPallo în Îmbătrâneşte mai puţin, trăieşte mai mult
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a fi cu adevărat atent trebuie să te pricepi s-o faci. Cel mai adesea, e confundat cu atenţia un soi de efort muscular. Dacă li se spune elevilor: "Acum fiţi atenţi", îi vezi încruntând sprâncenele, ţinându-şi respiraţia, încordându-şi muşchii. Dacă după două minute îi întrebi la ce sunt atenţi, nu ştiu să răspundă. Au fost atenţi la nimic. Nu au fost atenţi. Şi-au încordat muşchii.

Simone Weil în Forme de iubire implicită a lui Dumnezeu (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poligonul inimii

Ca să vezi!?
Mi-am pus inima pe o piatră la ţintă
am făcut o sută de paşi în spate
am scos o amimtire
am pus căutarea la ochi
şi am tras...
Într-o spargere de secunde
secunda s-a desfăcut!
Am nimerit o lacrimă atârnătoare
un înger întins pe o aripă la soare
o mână cerşind un cuvânt
o alice roditoare de moarte
însă inima asta
nu am nimerit-o nicicum!
Şi bate în piatră şi îi bate timpul cuvenit
şi ca să vezi
să vezi
şi să nu crezi
tot ea în piept
cu piatra m-a nimerit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul şi gura

Eu sunt un ochi
Tu eşti o gură
Eu pot să nu te sărut
Tu poţi să nu mă vezi
Eu clipesc
Tu poţi strânge din buze
Eu pot să plâng
Tu poţi să râzi
Eu te pot orbi
Tu mă poţi recunoaşte.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premiul minus întâi

Muuuult înainte să mă nasc
am avut o ghiată fără picior
şi o mănuşă fără nici măcar
o mână!
Mă scărpinam pe ceafă
şi îmi cocoşam un
înger care pe atunci
era şiret!
Vezi tu mă şiretule
degeaba eşti lung şi subţire
dacă eu nu sunt nici scund
nici n-am găuri în iubire
prin care să treci!
Şi ce dacă!
Şi ce dacă!
Şi-mi făcea dublă fundiţă...
Şi ce dacă
Şi ce dacă
Şi ce dacă
Presimt eu
măi mamă...
că pe cruce-ai coroniţă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!