Oameni din pietre

Fiindcă era ultima lui zi din existenţă
pe acea planetă
şi-a lungit mâinile
s-a aşezat lângă un perete
şi a început să arunce cu pietre
spre sine..
Din pietre oamenii se auzeau
cum aruncau cu oameni
în zidul pietrelor.
Fiind o zi neobişnuită
femeile împleteau degetele nou-veniţilor
iar bărbaţii se priveau în ochi
zile
şi zile
întregi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietre vorbind

Sparg seminţe de pietre
pentru că nu am pietre.
Arunc coji de seminţe de pietre pe pietre
pentru că nu am pietre.
Şi totuşi o piatrâ azvârlită
a venit într-o azvârlire la mine
şi mi-a zis
.. Sparg oameni de oameni
pentru că nu am oameni!
Nu vrei să fii omul meu?"
.. şi am vrut
să mă plâng
şi nu mă lăsau pietrele!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea devoratorilor de pietre

Îţi pui iubita pe masă
săruţi scaunul
şi ieşi în grabă pe uşă
ca şi cum ar scârţâi Luna.
Te arunci în prima tufă cu pietre
şi aştepţi geamantanele
să pice din cer...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haita de pietre

Haita de pietre a încolţit-o
într-un inel prins în horă...
Iubito să ştii
devii din secundă o oră
pe care-am trăit-o
cuprinsă-n cuprins
mâncându-ne de vii.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt zile în care scriu cu picioarele fiindcă în braţe-mi încă dormi...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanizarea Pământului

E mort Pământul!
De mult e mort şi e-ngropat sub oameni.
Sub oameni care nasc alţi oameni
fiindcă s-au rupt podurile Pământului
s-au lăsat oamenii
s-au aşezat oamenii
peste umanitate.
Din om te-ai născut în om te vei întoarce
tu peste mine
peste altul eu
şi întreaga divinitate
în
sub
în jurul
peste Dumnezeu.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mijloc de vară, Tobago

Pe plaje largi pietre solare.

Arşiţă albă.
Un râu verde.

Un pod,
palmieri galbeni pârjoliţi

în grădina de odihnă a verii
aţipind în zile lungi de August.

Zile pe care le-am păstrat,
zile pe care le-am pierdut,

zile care au devenit prea mari, ca fiicele,
braţele mele ocrotitoare.

poezie de Derek Walcott, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Evanghelia după Ioan (8.3-9) se spune că, pentru a-L ispiti şi a avea de ce să-L învinuiască pe Iisus, fariseii şi cărturarii au adus la El o femeie prinsă în adulter, amintindu-i că "Moise a poruncit în Lege ca pe unele ca acestea să le ucidă cu pietre" şi întrebându-L: Tu ce zici? Iisus le-a spus: "Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei". Iar ei, "mustraţi fiind de cuget, au ieşit unul câte unul." Dacă astăzi Iisus ar spune acelaşi lucru, oamenii s-ar înghesui care mai de care să arunce cu pietre, nu pentru că sunt nevinovaţi, ci pentru că au dispărut complet şi mustrarea de cuget, şi ruşinea.

George Budoi în Păcatele şi Păcătoşii (7 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul păcat

De la marginea ta până la marginea mea
e o aruncătură de mormânt
cu o coroană din pietre de greieri
sărind
cu lapţi de nori vorbitori
cu chei şoşotind
cu miresme de flori dogorite
visând
povestind...
De la marginea ta
un pământ întreg nu ne acoperă
ultima privire.
Întoarce-te să te îmbrăţişez
cu neştiinţă
nu cu iubire
fiindcă de ea m-au scăpat
graurii la ultimul păcat

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii vor face orice pentru cei care le încurajează visurile, le motivează eşecurile, le calmează fricile, le confirmă bănuielile şi îi ajută să arunce cu pietre spre duşmanii lor.

citat din Blair Warren
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florii

Mai întâi fă bine şi crede-te o tulpină!
Apoi
du-te la capătul ei şi înfloreşte
în sus cer
cu zori muşcând din buze înflorite
în jos pământ
cu pietre muşcând din buze înflorite
în tine om
muşcând din buze...
cu pietre de zori.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec în noapte

Pietre-n cale, mereu pietre.
Nime-n bezna nu ma-ndreapta.
Pan' la tine nici o piatra
nu mai vrea sa-mi fie treapta.

Pietre sunt si iarasi pietre.
Pe poteca mea de dor,
greu se lasa, greu se lasa
Dumnezeul pietrelor.

Lung e drumul, ceasul lung.
Rogu-ma, ma rog intruna,
noaptea sa-mi ajute luna
pan' la tine sa ajung.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În antichitate, femeile care săvârşeau adulter erau ucise prin aruncare cu pietre. La desfrâul de azi, noi suntem în stare să le ucidem cu pietre pe femeile care nu săvârşesc adulter...

aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (1 aprilie 2008)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul sătul

Calul plecase la birt să îi cânte stăpânului
din iesle
trecea un stol de porumb copt
femeile spălau pietre de râu într-un batic
strâns sub bărbia casei
salcâmii jucau cu sobele
prinsa
toporul săruta un buştean tocit.
La difuzor un crainic repeta cu viaţă
moartea exactă...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre silogismul uman

Dumnezeu nu are gură
dar are vorbă
nu are mâini dar se spală cu mâinile tale
nu are picioare fiindcă are drumuri ne-umblate
nu are inimă
fiindcă bat clopotele
nu are puls fiindcă bate toaca
nu are
ce are
nu are
tot ce avem
fiindcă nu avem tot ceea ce are...
Ne are pe El şi e suficient
de-a fi fost
când va fi
în prezent!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpădii

Între toate păpădiile
între toate
într-o dimineaţă
una dintre păpădii
a devenit de plumb.
Somnoros
zmeul
sufla ca de obicei
cu zorii în ele.
Toate se spărgeau în devreme
numai ea
a tăcut.
Zmeul s-a aşezat lângă ea
şi-a suflat
până la moarte.
A doua zi
A treia zi
A patra zi
păpădiile au murit
de nesuflare
fiindcă
un glonte
a căzut pe cărare..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustul trăsnit

Fulgerul în prun îşi făcuse cuib.
Oamenii treceau şi aruncau cu degete în el
dar el clocea o lumină
şi săpa o scorbură în frunză
şi săruta pământul
plin de fructe pietrificate.
Fulgerul din prun
era în durerile des-facerii
de sine
Eu nu mai aveam degete
şi prunele se scuturau de pe mine
pe spate...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când mai adun pietre, să-i clădesc uşurinţei mele greutatea lor.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea ucisă

am aripile rupte
sunt pasăre rănită
închisă într-o colivie
să zbor unde
să zbor de ce
să zbor cu ce
ieri au ucis pasărea
cu pietre
au ascuns cântecul
sub pietre
au îngropat inima
între pietre
pe ţărmul pustiu
azi, doar sânge
pe pietre

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venise Noaptea primei Zile

Venise Noaptea primei Zile –
Recunoscătoare că n-o să mă mai frământe
Acel lucru atât de-ngrozitor – fusese deja-ndurat –
I-am cerut Sufletului să cânte –

Mi-a răspuns că strunele-i sunt rupte –
Arcuşul – Atomi în umbrele de ceaţă –
Ca să-l repar – am avut de muncă
Până a sosit următoarea Dimineaţă –

Şi-atunci – o Zi imensă
Cât toate zilele de Ieri, perechi,
Şi-a desfăşurat ororile în faţa mea –
Până când mi-a explodat în ochi –

Creierul meu – a început să râdă –
Eu bâiguiam – dând ca un măscărici din fleancă –
Deşi a fost acum mulţi Ani – acea Zi –
Creierul meu mai chicoteşte – încă.

Şi e Ceva ciudat – înăuntrul meu –
Acea persoană care-am fost –
Şi-Aceasta – nu simt la fel –
Ar putea fi Nebunie – asta?

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baţi apa

în piuă după ce-ai văzut
că două pietre au inventat
focul ce prăjeşte smacul
ce intră mişto din acul
băgat în venă ascultând
chopin şi culcându-te
lângă patul unde doarme
salma hayek în alt pat
în altă cameră
în două zile diferite
ţii în mână sânii plini
femeile iubite de tine
citesc goethe sau nietzsche

baţi apa şi sar picăturile
de turcoaz pe mesele de oţel
iar femeile dansează
goale de sentimente
fumând ţigări ieftine
ţinând de mână amanţii
nebărbieriţi şi desculţi
care au călcat în berea
vărsată în trei direcţii diferite

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!