Aud cum paște un cal
stelele căzute pe deal
sunt apoi digerate
de stomacul lui mare
în care încap
și zâne
și prinți
și palate.
aud cum paște un cal
noapte de noapte.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Pierdut în noapte...
Pierdut în noapte...
Lumini și umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre
Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint
Pierdut în noapte...
Speranțe deșarte
Pierdut în noapte...
Ești tot mai departe
Pierdut în noapte...
Un veșnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ți spun
Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aș vrea să mai pot
Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte înstelată
"Asta nu mă împiedică de a avea o nevoie teribilă de dacă tot trebuie să-i pronunț numele religie. Apoi ies afară în noapte și pictez stelele"
Vincent Van Gogh Într-o scrisoare către fratele lui.
Orașul nu există,
exceptând locul unde un copac cu frunziș negru se strecoară
ca o femeie înecată spre cerul fierbinte și clar.
Orașul este mut. Noaptea fierbe împreuna cu unsprezece stele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau să dispar.
Se mișcă mereu. Toți aștrii sunt vii.
Până și luna se umflă în fiarele ei portocalii
pentru a își expulza copiii prin ochi, urmând zeescul tipar.
Bătrânul șarpe ceresc, invizibil. absoarbe stelele.
O, noapte, noapte înstelată! Acesta este felul în care
vreau să dispar:
în monstruozitatea grăbită a nopții,
înghițită de marele balaur, să mă desprind
de propria viață fără nici o credință,
fără stomac,
fără plânsete în zadar.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în engleză.
O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito! îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s -ajungă,
Vrăjitul și adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de -atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele -n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte în brațele tale
O noapte în brațele tale
Și încă o noapte... apoi,
Iubito, îmi face-voi cale,
Să sorb din sânii tăi... goi.
O noapte senină și lungă,
În care nebun mă-nfășor,
Lăsând către tine s-ajungă,
Vrăjitul și-adâncul... fior.
O noapte cu vise aprinse,
Beție de patimi... arzând,
Ușor către coapse încinse,
Năvalnic alunec... curgând.
O noapte de-atingeri și șoapte,
De ploaie și fluturi în zbor,
Când buzele-n rouă sunt coapte
Și-n tine... amorul... strecor.
poezie de Constantin Triță din Doar pentru tine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hora Drăgaicelor
Noaptea Sânzienelor,
Între cer și pământ...
Iubite de Lună și vânt,
Plutesc peste plaiuri...
Alaiuri de zâne cântând.
Cunune-mpletesc...
... din razele Lunii,
Din florile-alese
Proaspăt culese...
Din roua de seară...
Cunune-mpletite.
Soarele și Luna... de-or purta cununa...
Fi-vor numai Una
Apoi..., în pădurea bătrână...
Zâne la fântână
Așează pe ape,
Iubiri arzătoare, din raze de floare.
În noaptea minunată...
Se-arată atunci... odată...
Din dragoste-ntrupat,
Stejarul fermecat...
Razele Lunii,
I-au despletit cununa,
Și zânele-i țeasă
Din lumina-aleasă.
La rădăcina lui te-aștept,
Zburător purtat de vise.
În miez de noapte un sărut,
Pe buze îți voi pune.
În brațe să mă ții...
În ochii-ți să mă pierd...
... până-n zori de zi...
Și zâne să ne cânte,
Pe aripi să ne poarte,
De mână să ne ținem,
Iubind în miez de noapte,
În noaptea fermecată.
folclor românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele
ce sunt stelele? am întrebat
cu toate că nu așteptam nici un răspuns
stelele sunt licuricii cerului
care se nasc, trăiesc și mor în fiecare noapte
stelele sunt globuri mari de foc
în care ard toate părerile de rău, toate amăgirile
stelele sunt vestitorii împlinirii dorințelor
atunci când când cel ce se roagă chiar crede în tăria rugăciunii
stelele sunt tovarășii de drum ai lunii
să nu se plictisească nopți de-a rândul în singurătate
încă nu știu ce sunt stelele, dar știu că toți oamenii frumoși
ne privesc din adâncul nopților și ne veghează
poate, cândva, voi fi și eu o stea...
poate
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
mă trezesc să te beau
un pic să te gust
picătură cu picătură
ziua adorm după ce mă amețesc
cu sărutul tău diliu
ies îmbrăcat în dragoste
noapte de noapte bună
trag zâmbetul pe dvd
și-l urc pe youtube
îl revăd la gura sobei
unde arde un poem
ne strângem în brațe
noapte de noapte cu teamă
să nu strivim iubirea
care ne bântuie ca o mare doamnă
știai că lumina trece prin noi
noapte de noapte de aramă
vântul visu-l destramă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte înstelată
Priviți, stelele! Priviți în sus, priviți spre zenit!
O, priviți mulțimile care stau în jurul focurilor cerești!
Citadele strălucitoare, palate cu luminate ferești!
poezie de Gerard Manley Hopkins, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Selected Poems of Gerard Manley Hopkins Paperback" de Gerard Manley Hopkins este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar * * *
E noapte, e noapte, e noapte,
zorile sunt departe,
florile nu sunt moarte,
revolverul cu versuri -doar șoapte.
Parcă o spaimă cuprinde,
oglindă, oglinzi și oglinde,
regate, regine, fregate,
iubește-mă, Lise, e noapte.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.PRIVESC ÎN NOAPTE STELELE ȘI CERUL(Rubaiat)
Privesc în noapte stelele și cerul
Ca singur, eu să pot vedea misterul
Acelui loc ce mintea nu-l cuprinde,
Că totu-i volatil precum eterul.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E noapte tarziu...
E noapte si vantul bate mai rece
pe trecatorul care va trece
in noaptea adanca pe-aceasta strada,
unde e ploaie si viata-i amara.
E noapte si ploaia bate mai tare
peste pervaze de dormitoare.
E noapte rece si cerul vegheaza...
sub plapumi calde mai toti viseaza.
E noapte si luna, nu vrea sa mai plece
nici razele-i dalbe in jos sa le-aplece,
e noapte in zare, e noapte departe
dar mie somul vise nu-imparte.
E noapte si-acolo la tine-n mansarda
dar atmosfera ta e mai calda,
e noapte adanca, e noapte ce-ascunde
mana straina ce-ti cade pe frunte.
poezie de Elena Enache
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
deseori
oamenii își pierd răbdarea.
intersecțiile urbei
sunt traversate pe roșu,
spațiile verzi
călcate în picioare,
muzeele vizitate în treacăt,
restaurantele luate cu asalt
zi și noapte.
gările devin locuri
în care șerpii de oțel
își aruncă pieile
înghițind apoi
valizele călătorilor
doldora de povești inedite.
dar sunt șerpi,
sunt șerpi care își păstrează armura.
aceștia ingerează
numai lucruri pierdute.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebunia de a căuta moartea este ultima și cea mai mare perversitate a noastră. Venim din noapte, plecăm în noapte. Ce rost are să trăim în noapte?
citat clasic din romanul Magicianul de John Fowles
Adăugat de Iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Jurnale" de John Fowles este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Un războinic doarme pe deal...
Un războinic doarme pe deal
îngropat cu cal cu tot.
Sub cerul pal,
sub stelele coapte,
năvălitorii se vor opri o noapte
și-și vor opri ura.
Animalele lor au să pască prin iarba pân′ la bot.
Pe urmă streinii au să-și urmeze, mări!
drumul,
genunea sau aventura.
Câinii pustiului amușină fumul.
Câinii pustiului sau ai pierzării.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La noapte
La noapte am să împușc Luna!
La noapte, pe ulița de derbedeu,
Voi scoate luneta, flinta și briceagul,
Și-am să mă cert cu Dumnezeu!
La noapte-am să mă cațăr între stele!
Am să mă pun pe cer de-a curmeziș,
Am să înfig cuțitul până la prăsele,
La noapte, voi ieși din ascunziș.
La noapte, Luna va urla la mine!
Am să o-mpușc fără de vreun motiv.
La noapte sângele turbat din mine,
În Lună s-o vărsa definitiv.
La noapte, Luna-i sângerie
Și în al patrulea(!) pătrar.
La noapte, Luna nu va fi, se știe,
Decât o mască a vieților pierdute în zadar.
La noapte, Luna împușcată,
Va cere îndurare de la noi.
La noapte, când Luna în pătrar se-mparte,
Vom împărți lumea la doi.
A mea, va fi la dreapta de Luceafăr!
A ta, la stânga de Polar!
La noapte, Luna nu va fi a noastră,
Iar tu, iubito, nu vei avea habar.
La noapte, Luna, ia forma lupilor bătrâni de mare,
Ce vor urla la ceru-ntunecat.
La noapte, Luna ți-o voi pune la picioare.
Dar ce folos acum, că s-a' mpușcat?!
poezie de Simina Păun-Moise
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă înconjoară visele, târziu în noapte,
Așa cum stelele ard divin în focul lor nestins,
Apoi roiesc, spre a sfârșitului destin,
În alte vieți, în altă parte...
Câte caractere, câte enigme nedeslușite,
Câte fantomatice figuri și definiții
despre tot și toate...
Mai mult sau mai puțin dovedite sau răstălmăcite,
În frământări neîntâmplătoare de noapte.
poezie de Valeria Mahok (16 ianuarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte
Este noapte.
Norii au întunecat cerul...
Concertul broastelor
Se aude din adîncul apelor.
Cîntă pe mai multe voci
Și instrumente diferite.
Le acompaniază greierii
Și cîteva păsări ce nu dorm în noapte.
Este mai mult decît real concertul,
Dar lipsesc partiturile.
Soprana nu are concurență
Și nici baritonul.
Oamenii muzicieni
Sunt prea mici în fața naturii.
Este noapte și printre nori
Mai zăresc stele, chiar de plouă,
Care imi fac cu ochiul
De noapte bun.
Eu le mîngîi și le șoptesc
Vă iubesc!
Și continui să ascult concertul
Cîntat de orchestra neplătită
Care nu a repetat niciodată.
Cîntă atît de frumos
Că mi-a trecut somnul.
Disting vocile interpreților
Și frumusetea glasurilor.
Inima mea aplaudă spectacolul
Și cere bis în fiecare noapte.
Cerul și stelele aplaudă
Și cer să nu se termine visul,
Și cintul ireal de fascinant,
Minuni create de creator!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dana Scully: Printre lucrurile lui Halverson, am găsit o carte pentru copii cu legende norvegiene. Din câte pot să-mi dau seama, imaginile arată sfârșitul lumii nu într-o neașteptată furtună de foc și distrugere, așa cum ne învață Biblia, ci într-o pătură de zăpadă care se așterne treptat. Mai întâi luna și stelele se vor pierde într-o ceață albă și densă, apoi râurile, lacurile și mările vor îngheța. Iar la final un lup pe nume Skoll își va deschide fălcile și va mânca soarele, condamnând lumea la o noapte veșnică. Cred că aud lupul la ușă.
replică din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicii
Bunicii vin din povești cu plete dalbe,
Din zâne pictate în vise cu salbe,
Din cete de îngeri pe raze stelare,
Vin mângâind și munte și mare.
Ne strâng la piept, ne plimbă de mână,
Inima lor caldă pe iubire-i stăpână,
Ne joacă de-a mânjii, ne poartă în spate,
Durerea de oase li-i ceasul de noapte.
Tot ei ne aduc pc-ul și noua tabletă,
Tehnologia ivită din știința recentă,
Sunt în stare bunicii oricând să ne fie
Sursa înțeleaptă de veșnică magie.
Bunicii vin din povești? E-o poveste!
Ei sunt trăinicia ce trece de creste,
Noi suntem stelele săltărețe în zori
Poposind în inima lor cu daruri și flori!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Iritarea de dimineață
a început de duminică seară
când ochii s-au scărpinat
de ecranul televizorului larg
deschis la talk-show-uri căzute
pe capul omului iubitor de bârfă
care stă în noapte cu stelele
în geam și șprițul pe măsuță
aciuat într-un cuib care va dispărea
în curând o să-i crească îndoiala
și aerul rece cu dinți de pește
fierăstrău taie armonia interioară
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!