
Cărăbușul de aramă
Din belșugul de verdeață,
Cărăbușul de arama
Vine din turnătoria
Verii, să-l luăm în seama.
Zgomotos ca o reptilă
Printre vreascuri se avântă
Să arate că-i din lumea
Celor care nu cuvântă.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Daria Ungur

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Cărăbușul de aramă
Din belșugul de verdeață,
Cărăbușul de aramă
Vine din turnătoria
Verii, să-l luăm în seamă.
Zgomotos ca o reptilă
Printre vreascuri se avântă
Să arate că-i din lumea
Celor care nu cuvântă.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărăbușul de cerneală
Din bătrâna călimară,
Cărăbușul de cerneală
Ieși din caligrafie
Să-și facă tipografie.
Se pudră cu praf de stea,
Și de-ndată se avântă
Vrând să spună că-i din lumea
Celor care nu cuvântă.
Gâsculița cea bălaie
Își croi de dimineață
Cizmulițe verzi de paie,
Și plecă grăbită-n piață.
Soarele dintr-o vitrină
Își luă umbrelă fină.
Moara vru să o umbrească
Pâinea să se rumenească.
camelia oprița
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com poezii pentru copii
Adăugat de Dobrin Filip

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din lumea celor care ne... cuvântă
Că nu-i porc mereu se jură,
Grohăind prin bătătură...
Da-ntr-o zi, pe vreme sură,
A fost prins... cu paiu-n gură!
epigramă de Barbu I. Bălan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere
Românu-n luptă se avântă
Dar totul este cu măsură
Că-n lumea care nu cuvântă
E bine ca sa taci din gură!
epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai frumos sentiment al României Mari.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme (12 decembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Foarte mulți își vor da seama că singurul lucru pe care pot să-l facă, pentru a schimba lumea, e să o schimbe cu lumea celor drepți.
calambur aforistic de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
L-am rugat
pe nichita stănescu să mă lase
în locul lui în poezia românească
și nu s-a supărat pe versul meu
nescris din motive obiective
nu s-a arătat deranjat de poeziile
scrise de urmașii urmașilor lui
cu creionul ascuțit pe retina
cititorilor înfometați de nichita
l-am rugat pe nichita stănescu
să privească în ochii mei noua
poezie ca ultima speranță
pentru tinerii care se vor naște
cu stiloul în mână
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
- Stănescu, Nichita
- Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei.
definiție celebră de Ștefan Augustin Doinaș (1995)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea întâmplărilor mele vine din viitor, nu din trecut.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot să stau uneori în fața unui copac cu ochii deschiși și să-l și visez în același timp. Și să prefer să-l visez.
citat celebru din Nichita Stănescu
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când marea... Nichita Stănescu
pentru cele două
picături de rouă
(să mi-o publice postum)
Când marea își varsă din sine
amarul și peștele
cresc valuri și-atâta, iubită...
de vrei izgonește-le.
Când piscul văiugii își plânge
în fulger fărâmele
Cad așchii de stâncă, iubită...
de-ți place sfărâmă-le.
... Azi noapte am visat între arbori
pierzarea clipitelor...
în vis se făcea că răsună
tălăngile vitelor...
Și-n om din cuvinte, iubită...
hai vino și strânge-le
... îmi umblă cuvântul prin vine
odată cu sângele...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zoo
Sunt deputați ce nu prea se frământă,
Nu țin discursuri, ci doar stau deoparte.
De ei se poate spune că fac parte
Din lumea celor care nu cuvântă?!
epigramă de Gheorghe Leu din ziarul "Viața Buzăului" (13 decembrie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nichita Stănescu nu a fost poet, ci un fenomen literar: întemeietor al cuvintelor fără grai numite N e c u v I n t e l e - păsări de aer născute din energia universului, și care au locuit în ființa lui Nichita.
aforism de Ștefan Radu Mușat
Adăugat de Adrian Mușat

Comentează! | Votează! | Copiază!
Din lumea celor ce nu mai cuvântă doar citirea scrierilor le-a mai rămas...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2015)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Câmp nou
Texte de același autor
Traduceri ale acestui text
0
Comentariile membrilor
print e-mail
Vizionări: 5207.
Câmp nou
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Nichita Stănescu [Nichita_Stanescu ]
2002-10-27 | | Înscris în bibliotecă de Stoicovici Cristine
E-o liniște ca la-nceput. Printre nouri,
stelele le număr, toate căte sunt.
Bătaia inimii se sparge-n pământ
și se-ntoarce-n ecouri.
De-acea, aici, soarele râsare vibrând:
crivățul lui îmi flutură pletele și-ncinge danțuri!
Câmpul, în flux, și-azvârle, pe rând,
hăturile, ca pe niște lanțuri.
Da, și le-azvârle ca pe un fum,
ca pe niște gratii de carcere,
și ele se prefac în berze, și plecă pe un drum
fără întoarcere.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai frumos catren, de-aș fi in stare să-l scriu vreodată, ar avea patru versuri: Eminescu, Grigorescu, Enescu, Brâncuși.
Nichita Stănescu în Din dragoste pentru Nichita, înregistrare TV cu Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să mă-nșurubez în aer?
Cum să mă-nșurubez în aer, pământule?
Cum să m-arăt din unghiul, al privirii,
gândule,
cu ce e mai puțin din mine dat pieirii?
Cum să m-arăt în trup pe care nu-l doresc
neîntomnat și-n azvârlire,
plin de verdeață și regesc
și armăsar păscând câmpii asire?
Cum să-ți atârn de nară, logodit,
și sângelui tău să îi fiu nutreț?
Cum să mă spulber din dorul gândit?
Și cum să-ți fiu neprețios, de preț?
Poate fiind?
Sau, poate nefiind?
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt vreascuri printre vreascuri.
proverbe franțuzești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Menuet
Vine un copil, face o reverență
și moare.
Vin doi copii, fac o reverență
și mor.
Vin trei copii, fac o reverență
și mor.
Vin patru copii,
fac o reverență.
Vin cinci copii,
fac o reverență.
Șase vine singur.
După el vine o hienă,
după ea vine o liră.
Deodată apare Îngerul.
El mă țintește cu ochii lui ficși în ochi
în timp ce zăngăne în mâna dreaptă
o monedă.
- Cap sau pajură? mă întreabă.
- Pajură!
poezie celebră de Nichita Stănescu din Măreția frigului (romanul unui sentiment) (1972)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia Nichita
In memoriam Nichita Stănescu
Scrijelind pe creierul meu pulsul aripii,
altoind sufletului muguri din lumina rodnică,
POEZIA NICHITA îmi umple setea de cuvânt
cu șoapte fierbinți, spre a-mi țipa zborul.
Ducându-mi umerii viselor spre împlinire,
sprijinind scara mântuirii prin Cuvânt,
clopote de VERS NICHITA bat în tâmplă
cu insomnia îngerilor, a trezire perpetuă.
POEZIA NICHITA este icoana ochilor mei,
ce uită irisurile încremenite, a nu strivi uimirea,
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!