Cel mai bun prieten
C de la caine rau
Cainele latra la luna. Aud si n-aud pasi...
Imi iau inima in dinti si salvez un las;
Ii pun un nume in picioare de cocostarc,
in pozitie de drepti;
Ii pun o chitara in maini,
inspiratie si doua tristeti:
una plina de viata, de zgomot de masini
alta surprinsa de camera ascunsa printre asasini.
Bat un record, primesc aplauze si provoc la duel
timpul prezent cu efecte speciale.
Rasturnare de situatie -
trupul meu ranit de sufletul din el.
poezie de Ovidiu Hortopan
Adăugat de Ovidiu Hortopan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Inima de mama
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea dinaintea primaverii
Cu floarea ploii intre dinti
Si cu-un cutit de apa-n maini,
Voi spinteca taceri fierbinti
Sub tainicul latrat de caini.
E noaptea fara de hotar
Si ploua fara de cuvant
Si lacrimi vechi in ochi tresar
Si-un foisor in cer s-a rupt.
Las floarea ploii pe-un fagas,
Cutit de apa nu mai am,
In intunericul de pasi
Sar caii speriati in ham.
Sclipesc noroaiele-mprejur
La fulgerul intermitent,
Stau norii ca-ntr-un abajur
Insurubati in continent.
Si-mi creste floarea ploii iar,
Si-mi cade catre dinti pe chip
Cutit de apa jugular
Si mi se face dor sa tip.
Dati ploaia lumii mai incet
Ca sa se poata auzi
Cum inima unui poet
Mai face - n miezul noptii zi.
Cutit de apa-n dreapta mea
Si floarea ploii intre dinti
Ce neguri voi mai spinteca
De dorul zorilor fierbinti?
Si iarasi toate cate-au fost
Devin ce-au fost in mod firesc
Si nu mai are nici un rost
Ca lacrima sa mi-o pazesc.
Si-adorm ca un iesit din minti
La umbra unei negre paini,
Cu floarea ploii intre dinti,
Cu un cutit de apa-n maini.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (martie 1988)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Asasin platit cu nori
Muntele in alb-negru, padurea fara frunze-
lupi imaginari purtand un dialog cu Shakespeare fara muze...
urmele de pe zapada cauta viata urmelor de praf de pe Trecut-
crima cu autor necunoscut.
Muzeul orasului atomic pierdut in spatiu infinit,
rezervatie naturala, proiect de viitor...
Formele de relief se sincronizeaza patetic la sfarsit
cu orele de zbor.
zbor de noapte
lilieci in fluturi, alarme in masini cu tipete ascutite printre soapte
zbor alb spre zi
intre zile negre si nopti albe fara poezii
poezie de Ovidiu Hortopan
Adăugat de Ovidiu Hortopan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
Pune-ti aripi si zboara iubire,
Si-atinge cerul cu zambet de stele,
Vorbeste cu luna plina jumatate,
Sa-ti spuna de mine.... si viata.
Intra in carul mare de stele,
Sa-ti spuna visele traite cu tine,
Hraneste fiecare pasare-n zbor,
Ele sunt mesagerul meu.
Si vreau doua maini in noapte,
Sa-mi sprijin capul, ganduri, sperante,
Pana-n rasarit de soare.
poezie de Adelina Cojocaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hrănește-ți trupul cu produse naturale, mintea cu informații reale, și sufletul cu bucurii speciale.
aforism de Ovidiu Kerekes (9 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
E tot ce am
De azii rau,
Tu spui ca-i bine.
De mainei rau,
Te uiti la mine
Si totul este ca si ieri:
O viata plina de dureri,
O viata plina de mister.
E tot ce am!
E tot ce pot ca sa-ti ofer.
poezie de Emilian Robert Vicol
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tarziu
Un caine ma latra cand calc pe strada lui
Nestiind probabil ca e si strada mea.
Cuvinte de piatra si din partea stapanului
Se pare ca eu le-am facut un rau... ceva.
Caruta vecinului e parasita in drum
Iar caii sai nu-i vad, deci nu-i mai are
Nu vad nimic miscand ci doar urma de fum
Venind de la prima casa, de la cainele cel mare.
As vrea sa intru dar batranul nu ma lasa
Iar fiara latra si se-arunca-n poarta ca nebuna
Eu nu-i cunosc pe ei dar 'mi-amintesc de casa
Dar cine locuia aici nu stiu dar stie luna.
As intreba-o dar nu o vad, norii stau pe loc
Ma asez sub un salcam ca si altadata,
Cu capul pe gardul vecinului si fac un foc
Si se lumineaza casele si strada toata.
Tresar si focul din ochi ca o sclipire imi dispare
Afara e ziua si vecinii mei se duc la biserica
Mos Ion coboara si el pe poteca incet calare
E asa frumos, o clipa feerica.
In fruntea tuturor e ea, iubirea mea
A! uite mi-am amintit cine sta la casa aceea
Si cainele il cunosc e Dona, foartea rea
E cuminte doar cand o cearta Andreea.
Ma scol si eu si fug la vale dupa ea
Ma impiedic si cad cu capu de o piatra
Ma trezesc ii vad pe toti in urma mea
Cu totii pland iar cainii toti acum ma latra.
Andreea sta, plange pe pieptul meu
Vad flori in jurul nostru si lumina
As da sa o sarut dar capul mi-este greu
Multimea se opreste brusc, drumul se termina.
Nu vad nimic, o vad pe ea cum plange
E deasupra mea, cred ca e bucuroasa
In mana ceva cu putere strange
Sa fie inelul de la mine... ce frumoasa!
Arunca spre mine ce are in mana
Si apoi intuneric pe loc se face
Ma trezesc brusc la noi la fantana
Lui mos Ion gura nu-i mai tace,
Cainele latra si el... dar imi amintesc
Ma latra pe mine exact asa
Si mosu' pe mine ma certa de stau si ma gandesc
Dar nu... e in cearta cu vecinul lui, totusi e ceva.
De ce il cearta oare?... aud numele meu
Ii zice lui George ca e vina lui
Ca nu i-a fost alaturi prietenului sau la greu
Si l-a lasat in gura lacului.
Cineva s-a inecat si George s-a uitat
Sa vezi ce o sa-l certe si Andreea
Si o sa-l doara, ca o iubeste si el ca orice baiat din sat
Dar la iubirea ei doar eu am cheia.
Dar oare cine s-o fi innecat, eram si eu pe lac
Aaaa! eram l-a pescuit cu George... acum stiu!
Dar peste nu am prins si m-am culcat nestiind ce sa fac
Apoi m-am trezit tarziu.... foarte tarziu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Raie
C-un dulce, cristalin pahar
Ce din viata iti rasare,
Îmi torni in suflet, calm și lin,
O viata plina de culoare.
Cu-n glont nebun, agil,
Ce din privire-ti sare
Îmi dai in ochii intristati
Sclipirea ce nu moare.
C-un vag suras de-un rosu pur
Ce pe buzele-ti aprinse-apare,
Imi spui ca n viata mi trista
Va ajunge o salvare.
C-un rosu sangeriu diamant
Ce in suflet creste mare,
Hranesti tristu mi cord ranit
Cu sange de cristale.
Esti o zana-n viata-mi sumbra.
Nu fugi acum, frumoaso!
Stai să-mi incalzesti destinul!
poezie de Alexandru-Călin Baciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aerul meu
O zi in care
Faramele
Din suflet se aduna
Si toata curtea
Plina
De voie buna
Plutesc in aer
Printre picaturi de
Ploaie
Sufletul-mi plange
De bucurie
Afara norul
Se descarca
Cu furie
Si cerul plange
Pentru noi
O raza s-a ivit
Din nori
Sant puii mei
Cei adorati
Iar puii mei
De mama
Pe viata sant legatii.
Acum ei au venit
La mine
Si imi doresc
Sa fie bine
Va primesc
Si va iubesc!
Farame din sufletul meu!!!
Voi sunteti
Aerul aerul meu!!!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul, cainele si Dumnezeu
Pe marginea drumului
Zace trupul cainelui
De masina ieri zdrobit
Ignorat si parasit.
Dar iata un om apare
In genunchi cere iertare
Era noapte nu vedea
Cainele trecand strada.
Si deodata cerul gri
Izgoneste toti norii
Si de sus coboar' agale
Imparatul cel mai mare.
El atinge cainele
Ii dispar si ranile
Si se-aude speriat
Al catelului latrat.
Doamne fa ce vrei cu mine
Am pacatuit vezi bine
Dar voi muri impacat
Cainele de-ai vindecat.
Ia asculta aici bine
Nu te voi lua cu mine
Pentru ca acest pacat
De ruga fu-nlaturat
Te-ai rugat atat de tare
Si eu ti-am dat ascultare
Cainele eu l-am salvat
De griji esti eliberat.
poezie de Mihai Casalean (8 iulie 2017)
Adăugat de casamih
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minune
Lumina de afara aduce peste noi
O alta zi superba si plina de iubire,
Si asteptam momentul in care vom fi doi,
Sa dam pasiunii trupul si focul din privire.
O ploaie cade rece, e inc-asa devreme,
Tu -mi spui ca ma iubesti, tu sufletul meu drag,
Ca -mi esti mereu alaturi si n-am de ce ma teme,
Ca va veni si clipa cand vom trece-acelasi prag.
E oare o minune aceasta dimineata?
Tu inca esti reala, am zis ca esti un vis,
Caci m-am rugat la cel de sus sa mi te-aduca de o viata,
Si uite ai ajuns si esti exact cum te-am descris.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te adun din crang cu dorul
Risipita si tacuta,
Te adun din crang cu dorul,
Slab mi-e sufletul si ochiul,
Ca nu te-am vazut o vreme.
Pe sub pomii ce-mi zambesc,
Eu ating frunze cu gene,
Si cu maini frang ram uscat,
Sa nu simt a mea durere.
Glasuri mici de pasarele,
Canta tare si mi-astupa,
Plansul ce-mi rasuna-n codru,
Dintr-un dor ce creste-n mine.
Murmur lung de ape line,
Urca si coboara-n mine,
Vin cu soapte si suspine,
Ce-mi sugruma inima.
Musc marunt cu dinti din buze,
Sa-mi simt sangele cum curge,
Sa nu pot striga la tine,
Chiar de muta-am sa raman.
Stau cu pleoape reci deschise,
Astept luna sa rasara,
Sa-i crestez cu iris fata,
Sa nu am lumina noaptea.
Sa nu vad nimic din timpul,
Cand te-am adunat cu gandul,
Si te-am strans cu nod in suflet,
De nu pot sa te dezleg.
poezie de Adelina Cojocaru din Gânduri dintre anotimpuri (20 octombrie 2015)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre pași de-argint
printre pasi de-argint, primăveri trecute
își arunca fluturi si-adieri de vânt
printre bucle blonde de copii zănatici
trec încet și nuferii ce rad pe rand.
prin poteci albastre de lavande mandre
se strecoara macii, parca-nlacrimati
cu obrajii rumeni, imi aduc aminte
chiar si flori de colt, zane-n muntii 'nalti.
mă imbraca zorii-n roua albastrie
și-mi saruta talpile fierbinti
mă strapung indata de odinioara
reci fiori de tine, simt cum ma inalti.
picuri reci de ploaie, amintirea-i vie
mana-ti curge-ncet peste trupul meu
un parfum discret, puf de papadie
azi iti simt chemarea, doru-ti este greu.
alta primavara cu ciresi in floare
un alt anotimp cu racoare-n zori
ma cuprinde raza, ca un ger de soare
printre pasi de-argint simt ca-n dor ma dori.
poezie de Loredana Nicoleta Vițelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul are trei fețe: prima privește în Trecut (înapoi), a doua în Prezent (sub picioare), iar a treia în Viitor (înainte).
Mihai Cucereavii (11 martie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ganduri
Viata,
Cel mai minunat dar
Pe care omenirea
L-a primit vreodata
Iubirea,
Implinirea vietii
Pe acest Pamant
Binecuvantat
Cerul,
Fiind certitudinea
Spre o alta dimensiune
Dincolo de ce a timpului
Lacrima,
O reprezinta
Regretul
Timpului prea scurt
Inima,
In trup
Comoara de aur
Nepretuita
Si plina de dragoste
poezie de Florea Nicolae din Gânduri (16 iulie 2009)
Adăugat de Florea Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia mea
În cenușă stă ascunsă
Foarte-adese o scânteie
Și-o iubire nepătrunsă
În sufletul meu, femeie.
Și de patimă e arsă
Inima ce ți-am dat ție,
Si iubirea mea neștearsă
A rămas pentru vecie.
Viata mea are un nume,
Alina, asa i am spus
Nu știe de sentimente
Și de răni eu cad răpus.
Și de o fi sa treacă timpul,
Fără dragostea ei dulce
Oi lasa-o ca sa plece
Poate vântul mi-o aduce.
Marius numele îmi este,
De dragoste ratacit
De iubirea mea ce este,
O dragoste de argint.
Nu prea știu eu sa iubesc,
Dar încerc și ști prea bine
Nu aștept ca sa primesc,
Puiu meu tot de la tine.
Marius N
poezie de Marius Nedelcu (20 martie 2018)
Adăugat de Marius Nedelcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In viata de rugaciune este mai bine sa ai inima plina chiar daca n-ai cuvinte, decat sa ai cuvinte si inima sa-ti fie goala.
citat din John Bunyan
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pilgrim's Progress" de John Bunyan este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Desi
Desi inima mea este
ascunsa intre coaste,
sa vezi tu ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Desi schiopat putin
si ma doare,
oh, de la o vreme ma doare
creanga cea groasa si cea mare
de care s-a spanzurat altul,
sa vezi si tu ce poveste,
oh, ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Cred ca a trecut timpul,
cred ca a apus luna,
pe camp au iesit la intuneric
soarecele de camp si inorogul feeric,-
sa vezi si tu ce poveste:
mi-e foarte dor de tine.
Desi ai inima inlauntrul tau,
si ascunsa sub coasta,
mi-e foarte dor de tine.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cum ma simt
Faramitat mi-e trupul, mi-e sufletul pustiu,
Ma simt impovarat, nu am puteri sa scriu,...
Un gust amar in gura. Ma simt lipsit de viata.
Tot ce-am cladit atarna doar de un fir de ata.
Chiar din copilarie stiam ce vreau sa fac
Si-am cautat tot timpul din drum sa nu m-abat.
Visam la o iubire cum n-a mai fost vreodata
Nascuta din credinta si dragoste curata.
Am pus atata suflet! La cate-am renuntat...!
Prin vitregia vietii ma chinui sa razbat,
Ma pierd pe-aleii tacute, ce pasi n-au cunoscut,
Mi-e dor de-o mangaiere. Traiesc doar din trecut!
poezie de Florin Dudău (22 mai 2002)
Adăugat de Florin Dudău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fecioarele
diminețile tremură în vitrine
nuduri ale zbucimului prelungit,
zâmbete pe rețetă eternizate ca-n fotografii,
sfârcuri neatinse agită inspirația,
clienți flămânzi primesc cu porția fericirea
ce rămâne se împachetează pentru ceilalți,
fecioarele brumate își desfac pieptul
inima lor nu mai visează de mult,
firimituri la porumbei
spânzuratului singurătatea
îi curge printre degete precum unui manechin timpul.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!