Tablou cu mâini
Urma să-ți împletesc ochii cu adânc.
Venisem dintr-o călătorie în jurul pletelor tale.
Pieptănul între dinți
se scobea cu farul de la capătul patului.
Cred că tabloul din care ai ieșit
a intrat în pământ să fotografieze
centrul Lunii.
Am schimbat așternutul cu timbre
lipite
pe ziduri din palme.
Am schimbat numele străzilor
cu numele tău ca și cum
ca și cum
aș fugi printre ele
printre casele cu temeliile din buze
și oase de păpădii.
Acum ia-mă de mână
și scrie cu mine...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Coeur De Lion
cei ce nu mă știu
îmi caută numele undeva deasupra capului, printre luceferi
degeaba trăiești dacă nu adori
cerul
dacă nu îmi găsești numele cuibărit
ba în Vega, ba în Cassiopeia
colorând nori în spatele lunii
cei ce cred că mă știu
mă privesc de sus
sub firul de iarbă gemând
printre cioburi și melci
o umbră a lumii cu gleznele goale
spre care stau cu mâna întinsă
sperând
cei ce mă știu tac
își umplu rănile cu mine
călcând peste lut
peste lumea cu clovni și covrigi
suflând tristețea apusului
în păpădii
tu, cel care mă iubești,
caută-mi numele prin iarbă
răstoarnă-ți luceferii cu pământul în sus
umple-ți rănile cu lut și cioburi din mine
așază-te
acum privește-mă în ochi
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forme de oase și dinți
Căutătorii de oase
într-o inimă
șaitroc
zbat râurile din brâuri și frunțile din ochii
deltelor-abdominale.
Oase peste oase
vin
și mese cu spumă
din copaci se aud pietrele
cum sar din inel în inel.
Oamenii cu tije amanetate
și dinți cu coif
își caută oasele strămoșilor
să le schimbe
să se mândrească cu ele
pe gâtul blegit.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ia-mă de mână
ia-mă de mână,
așa mă simt frumoasă,
cu apa din mine nesălcie și sarea mai puțin sărată.
într-o alcătuire dintr-o ploaie de frunze,
cu amurgul ce cade din mine înapoi și înainte
sub luna ce ucide și mă împarte-n așchii.
printre vocale rămâne așteptarea,
vibrează deasupra-mi nuanțe-n destrămare,
cuvintele respiră materia-n durere.
desfid hotarul care duce-n haos,
nepăstrând distanța sacră de măsură,
pe-un drum neînsemnat pe nicio hartă
să alergăm, ținându-ne de mână.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăutarii apei
Lăutari pe fundul mării
printre stele cu saline
între algele cântării
te-am văzut atunci pe tine.
Te-am văzut cum din fântâna
de pământ și de argilă
croșetai mână cu mână
peste ape o idilă...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii
cei care au
fost prieteni cândva și-au schimbat
numele. știind despre pagina feței
lor mai nimic (?!) acum nu se mai caută... totul
fără durere, în mare
fără bucurie, în mic
cei care au
fost nu mai sunt măsurabili cu numele
pe care nu-l au
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ioana Loredana
Numele tău face albă zăpada
numele tău crește-n copaci
printre două lacrimi trece cascada
numai tu în cuvinte când taci
Numele tău înflorește-n copaci
numele tău trece ca vântul
de-ai să vrei să-mi spui ce mai faci
să-mi cauți în inimă mormântul
Numele tău trece ca vântul
printre două lacrimi cascadă
la sfârșit iarăși ia cuvântul
numele tău albă zăpadă
Numele tău murmură-n copaci
nu mai plânge tată în inimă taci
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Am avut clasica criză de la 40 de ani, dar mi-am revenit. Pentru mine a fost ca o a doua adolescență. Hormonal, corpul meu s-a schimbat, mintea s-a schimbat, la fel și modul în care mă raportez la mine și la lumea din jurul meu.
citat din Keanu Reeves
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nori lăutărești
Pe un sâmbure de sân
buze late, buze moi
buze cu miros de fân
ba pe unu
ba pe doi
ba pe oale
trupuri goi.
Se aud surcelele
cum se flacără în fân
se aud cum sforăie
între sâni
deochi
cu stăpână la
stăpân
și cu sfântă la păgân...
Se vinos din vin cu vișin
se aude
cum se rușin
doi fiori
sub dud
bujori
lăutarii printre flori
de te viață să nu mori
de te moarte să nu zbori...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ochii mei, doar lumină
Doamne, în fiecare dimineață
îmi dai o felie de pâine
unsă cu un strat gros de lumină
și eu nu mă satur să mușc din ea,
apoi adun toate firmiturile căzute pe jos
ca pe niște perle desprinse dintr-o rochie de mireasă,
în care luna își răsfață gleznele
printre foșnetele de îmbrățișări pătimașe...
Doamne, în ochii mei nu mai încape nimic,
de aceea năvălesc păsările în jurul gâtului meu,
caută o spărtură ca să între în mine
ca niște dinți de cer,
înfiorându-mi carnea flămândă.
Cum aș putea să nu mă înalț,
când eu îmi găsesc liniștea în apele tale
la fel ca un prunc la sânul mamei?!
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partidul Umanist Roman si-a schimbat numele in Partidul Conservator
Nu vreau sa par un delator,
Oricine poate sa observe
Ca PUR-ul e Conservator
Fiindca are doar "conserve".
epigramă de C. Milea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La trecerea ei
Ea trece pe culoarul unei păpădii
meditând. Ce elegant un greier îi deschide
ușa scârțâitului.
Toată iarba se apleacă
toată roua clipocește în zid
În urma ei nasc cărămizile
coloane portocalii.
Ea trece cu o liniște a coloanei
cu o suită de geamuri
cu arcade de văz
cu singurătatea în trena ei
fluierând
între aburi de trepte.
Ea trece iar noi ne ștergem la gură
de ziduri.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă lepăd de tine
Crezi că dacă îți cresc aripi
ai să-mi temperezi sprințara mea inimă?
Biciuiește-mă
lovește-mă
fă-mi carnea franjuri
fă-mă să sufăr
aruncă-ți pătura cuvintelor salinice
peste rănile mele sângerânde
prin stomac
simt numele tău
cum ustură
cum se strecoară
printre dinți
printre buze
cum strigă draconic
să mă lepăd de tine.
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Înfășoară-mă cald în toate culorile regretelor tale,
Cântă-mi râsetele de la prima întâlnite
Și plânsul meu de atunci când ai plecat,
Spune-mi în cuvinte tot ce buzele noastre împreunate și-au șoptit,
Tot ce trupurile noastre lipite au strigat,
Tot ce n-am înțeles și mai era de înțeles.
Dar n-ai mai stat.
Pictează-ți liniștea și durere-mi într-un singur tablou
Și agață-l deasupra patului,
Să pot să te privesc în timp ce dormi,
Să știi că voi veghea.
Aruncă un ochi prin mine fără să clipești
Fără să-ți strângi pleoapele de teama,
Printre ruine și flăcări mistuitoare,
Printre concerte de Bach și țipete,
Printre doruri amare și furtuna de lacrimi sărate
Se mai află încă o inimă care zvâcnește.
Uscată.
Veștejită.
Putrezită.
Sfârșită.
A mea.
Pentru tine.
poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Castel
Sunt eu și cu mine
pe bordura unui lătrat de stâlp de iluminat.
Se aud greierii cum sparg creierii
morților între dinți
și aruncă semințele în urechile noastre.
Sunt îmbrăcat cu umbra la cravată
cu cravata la vestă
cu vesta la vest
cu vestul la nord de mușchiul
în care stelele cad.
E ora la care majordomul
pe scara în spirală urcă treptele în spate
să le pună pe foc
în soba cu oase
aduse din podul băii
unde faianța și-a decojit sauna
în ochiul stăpânului.
Eu și cu mine
nu l-am văzut decât privindu-ne
la capătul unui hol
într-un os
cu măduva învelită în piele.
Din bucătăriil se văd obloanele tinere
cum se ung cu catran
și discută
despre mine și eu și discută
despre umbra mea
care de după ușă
ascultă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florii
Mai întâi fă bine și crede-te o tulpină!
Apoi
du-te la capătul ei și înflorește
în sus cer
cu zori mușcând din buze înflorite
în jos pământ
cu pietre mușcând din buze înflorite
în tine om
mușcând din buze...
cu pietre de zori.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În vecinătatea Acropolei se afla, prin 1907 o stradă mărginașă a Atenei, care purta un nume ce-mi scapă. Strada asta și numele ei de atunci poate să mai existe și azi, după cum se poate foarte bine să-și fi schimbat numele sau să fi pierit cu totul.
Panait Istrati în Pescuitorul de bureți (1924)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Set: Biroul de Plasare Casa Thuringer In lumea Mediteranei La stapan" de Panait Istrati este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Pe mine tu
Pe mine tu mă bagi de viu
Într-un pământ străin, pustiu
Și trist și singur peste poate
Cu numele: Singurătate
Pe mine tu mă lași aici
Pradă la viermi și la furnici
Și la secundele pătate
Cu numele: Singurătate
Pe mine tu mă uiți și pleci
Făcându-te că stai, că treci
Și că rămâi la fel ca toate
Cu numele: Singurătate.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (7 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimbarea
Apoi am schimbat...
Eu am venit în picaj spre acvilă
pe câmpul de șoarece
copacul bâzâia în jurul tău
florile pășteau pământul
din buchetul cu muște
sufocam căldura
cu umbra respirației iar somnul mă trezea
în visul penelor.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căminul studenției
Planau reșourile încinse.
La demisoluri se schimbau siguranțe în minți
Era inundație cu dușuri și prosoape
și se vindeau pe sub mână
giroscoape și dinți.
Noi nu înaintăm cu patul în dulap
printre covoarele ațoase
ne zvârcoleam cu prizele în cap
iar frigiderele înotau friguroase.
Ne luasem șobolanii lângă noi
să-i ducem spre ieșire mai departe
însă ieșirea plină de gunoi
era în altă parte.
Așa că ne-am pus steag un calorifer
ce bubuia ca un berbec de fontă
și am ieșit afară unde-n ger
priveam căminul cum stătea la montă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu
Tavanul stă să pice peste visul
Ce zburdă-n capul meu neobosit,
E amintirea aia când eu ți-eram trimisul,
Iar tu erai o sumă a tot ce mi-am dorit.
Explozia gândirii, durerea îngropată,
Mă cred toți obosit, eu sufăr în tăcere,
Ți-aș scrie dar mi-e frică, îmi pari așa schimbată,
Și ce rost ar avea acum o revedere?
Fac ordine și-mi pare că n-am schimbat nimic,
Dezordinea din suflet mă bântuie în zi,
Ești numele pe care n-aș mai putea să-l zic,
O tristă amintire cu care voi muri.
E albul din tavan, e visul, e lumina?
Imagini mi se zbat prin minte, și dispar,
Așa încerc să uit, căci știu a cui e vina,
Și este prea târziu să-ți simt iubirea iar....
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!