Fiecare floare...

Fiecare floare poate scrie
Trebuie doar să ştie
Că iubirea se dăruieşte
Dacă ai primit-o, o dăruieşti şi pleci
Spre o nouă dăruire în iubire.

Tu inimii îi spui cuvinte
Ea te aduce într-o stare
Că scrii fără călimară
Şi te alinţi prin necuvinte
Până pe inimă o faci să simtă.

Nu încerca a descurca
Haosul din care te vei relansa
Iubirea-i sentiment duios
Te îndrumă să aşterni mintea
În paginile nescrise ale vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea şi scrisul

Fiecare floare poate scrie
Trebuie doar să ştie
Că iubirea se dăruieşte
Dacă o dăruieşti şi pleci
Spre o nouă dăruire.

Tu inimii îi spui cuvinte
Ea te aduce într-o stare
Că scrii fără călimară
Şi te alinţi prin necuvinte
Până pe inimă s-o faci să simtă

Nu încerca a descurca
Haosul din care te vei relansa
Iubirea-i sentiment duios
Te lasă să-ţi aşterni mintea
În paginile nescrise ale vieţii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra de neînlocuit

Te caut de mult timp şi tu eşti atât de departe...
Acum că te-am găsit distanţa aceasta
Îmi scoate sensibilitatea în afara sufletului
Şi voi aşterne pe hârtie iubirea
O iubire imposibilă se poate scrie?
Da, se scrie ca o coală cu cerneală incoloră
Dar se scrie şi poate aduce fericirea
O fericire unică şi individuală
Poate că neîmpărtăşită în totalitate...
Tu crezi în iubirea nemărturisită?
Oare există?
Sau există acea imagine ideală despre iubire....
Eu am să cuprind lumea cu idealul meu
Şi ochii tăi se vor umple de lumină
Suntem aici să visăm ce alţii nu au putut
Şi jocul nostru de iubire nu se va termina curând.
Nu-mi doresc a fi o piatră la gâtu-ţi frumos
Dar una căreia să-i plângi şi să-i cânti duios
O imagine de vis, într-o lume de poveste...
Un capriciu într-o noapte insiprată de dragoste
Un covor albastru stă întins în camera primitoare
Tu mă saluţi cu ochii semi-închişi de iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubitul meu cu oameni fără raţiune-n jur-ţi
Eu sunt aleasa dintre mii şi sută de iubite
Tu crezi că iubirea este doar o stare?
Nu, este sentiment pur, vibraţie înălţătoare
Ce nu coboară printre aceia ce te înconjoară
Eu nu am făcut nimic ca tu să mă iubeşti
Din contră, te-am refuzat ca să mă doreşti
Tu, dulcele prinţ al pădurei adormite- n vis
Noi suntem suflete alese, pereche chiar şi la distanţă
Nu-i inimă ce-mi poate refuza iubirea această pură
Nici omul care să-mi vorbească precum poetul inimii mele
Credinţa şi iubirea se păstrează la loc de cinste, ca pe icoane ale sufletelor
Ce se destăinuie în noaptea dintre vise.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ne spunem cuvinte frumoase în fiecare zi
Şi ne minţim duios în noapte
Până în ziua în care ne vom ridica privirea
Spre alte zări şi mări în care ne vom pierde
Şi vom visa un vis al unui copil prea devreme dus la şcoală
E seara în care vom simţi să îngheţăm timpul
Când aripile de îngeri ne stau pe umerii împovăraţi de griji
Lumină din lumină....
Foc din cer se deschide asemenea unei călimări nefolosite
Ce se grăbeşte să aştearnă pe hârtie iubirea....

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre iubire

Iubirea, singura armă a tuturor
Ce nu se-ntoarce împotriva lor
Ci a propiei persoane fără de lumină...
Iubirea o artă teatrală nesimulată,
Ce poate aduce vindecarea tuturor
Chiar a orbilor, surzilor şi păcătoşilor,
Iubirea un paradis în care totul este
Un cântec fără întrerupere al inimii...
Iubirea, o armă ce arde odată cu zbuciumul sufletului,
Iubirea, o magie fără oprelişti,
O imagine ideală a frumuseţii,
În plenitudinea fiinţei, în oglinda creaţiei neproiectate.
Oglinda celor două trupuri se poate reasambla în iluzia imaginaţiei colective
Iubirea... un mijloc de comunicare uneori fără cuvinte,
Alteori risipind energia şi vibraţia nelimitată a iubirii.
Iubirea ancorată în inima de piatră.
Iubirea proiectată în mii de culori.
Sufletul zburând către orizontul pierdut în ochii iubitului.
Iubirea, un veşnic mod de a ne aduce ca ofrande zeiţei Afrodita şi zeului Zamoxle.
Iubirea, un dar ce poate fi înapoiat nealterat, aceleaşi fiinţe dragi.
Peste un timp, peste ani sau în veşnicie!

poezie de Ileana Nana Filip din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul absoarbe iubirea?

Timpul absoarbe iubirea pasională
Dar nu o poate elimina
Iubirea- drogul necesar ce nu cuprinde mintea
Ne vom desprinde inimile acestea ancorate în vis?
Sau vom închide clepsidra timpului în bătaia vântului
La răscruce sau la amurgul inimii
Lumina noastră s-a ancorat cu viteza ei
Ne va risipi toate valurile la un ţărm liniştit
Când fiecare seară se vrea a fi deosebită
Când principalul spectacol de teatru
Se scrie fără a fi jucat pe o scenă
Fiecare dintre noi e dator cu o moarte albastră sau poate roz.
Privirile ne vor atinge lumina din priviri
Noi vom privi lumina ca pe o risipire de vis.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jocul de-a iubirea?

Pe-o vreme atât de rece
Tu pierzi timpul cu dame
Pe care nu le poţi iubi
Ci numai privi...

Ce păcat că tu eşti atât de departe
Nu mă poti privi pe sărutate
Nu mă poţi ascunde-n noapte,
Nici şopti cuvinte sub pleoape.

Ce păcat că eu sunt iubita
Ce strigă şi îţi admite
Să fii un genial răspuns
Al muncii noastre, fără un discurs.

Nu încerca să te minţi tu pe tine
Eu vin şi plec ca o toamnă, ştii bine
Nu încerca să-mi crezi iubirea
Ea poate fi doar un joc de-a iubirea.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbeşte!

Atingerea ta mă calmează în noaptea frumoasă
Ca raza de soare mă apasă, inimii îi salvează iubirea
Sub cerul senin mă aprind cu fiecare destin
Nu pot acoperi privirea
Căci mi s-a deschis inima
Nu pot acoperi zâmbetul unui copil
El este rază de soare în fiecare zi
Nu încerca să treci prin scoicile inimii mele
Ele privesc la nisipul mării albastre
Zâmbeşte cu buzele aprinse de foc!
Zâmbeşte celor care n-au avut noroc!
Zâmbeşte cu ochii sclipitori de iubire!
Zâmbeşte cu taină... iubirii din tine!
Zâmbeşte a mia oară cu dragoste nespusă!

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se pierd...

Se pierd miresmele de toamnă
Uşor se-aşterne un vis uitat
Tu nu mai eşti ce până ieri erai
Eram doar noi... o lume fermecată
Azi în aer plutesc doar amintiri
Dacă ar trebui să pun visul deoparte
Aş striga de multe ori: plutesc?...
N-aş vrea o lumea mea, ci una doar cu el
Acel bărbat ce mă-nţelege şi ştie să mă iubească
Acela ce dăruieşte o stare fericită
Şi ne uneşte minţile în mii de fluturi zburători
De-aş muri... Aş vrea să mă renasc în acel mirific loc
Unde florile-mi vorbesc şi mă privesc în zare
Unde lacrimile se pierd cu fiecare răsărit de soare
Buzele şoptesc în cel mai frumos mod....
Cuvintele ne lovesc minţile în dimineţile senine
Eu şi cu tine ne luptăm să păstrăm aceleaşi fărâmi de iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred în iubire

Am crezut că am să mor şi ţi-am scris iubirea
Astăzi am retrăit moartea şi iubirea nu se mai scrie
Rămâne amintirea unei frumoase şoapte-n noapte
Când luna era soră mai mică a ochilor frumoşi
Romanul s-a scris, aşa cum ni se scrie povestea
Urmează un nou serial de filme bune
Sau filmul vieţii mele în căutarea iubirii
Am obosit să cred în tine, dragul meu
Şi nu mai cred de mult în vorbele-ţi deşarte
Ochii tăi m-au minţit în fiecare zi,
Dar soarele meu a răsărit pentru că eu cred în iubire.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va mai bătea?

Bate vântul, dar nu se risipeşte iubirea
Bate ca un ciclon, dar căldura lui nu se risipeşte-n decor
Doar inimilor le scrie amăgirile
Bate cu pajişti, bate cu foc
Bate, dincolo de trupuri
Dar nu distruge frumosul din suflete
Bate, dar împrăştie vis, frumos, puritate
Bate şi cu o aripă te loveşte
Bate pentru a relansa sentimentul pur
Bate şi va bătea în lumina de stele.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linişte de neatins

Cruce de marmură, loc fără scut
Scut fără vreo nouă atingere,
Lacrimi prelinse pe obrazul nins
Prin care se leagă de tine iubirea mea pură.
Mi-am propus să fiu un nor,
Să-l leg de frumuseţea lor (copiilor)
Să călătoresc fără cuvinte
Şi să-l las să răspândească iubirea.
Peste tot globul, peste tot neamul
Atât de frumos va zâmbi fericirea.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O poveste în mişcare

Te strig prin note fără frontieră,
Să-mi fii aleasa inimii mele
Te caut, iubita mea,
Lăsând timpul să ne scrie povestea,
O poveste fără frontiere,
Fără îngustarea libertăţilor
Şi a drepturilor persoanelor.
Ce magică desprindere de cotidian!
Lumea se împarte în tăceri şi în noapte,
Tu eşti ziua ce străluceşte în sufletul meu,
Te voi purta vibraţie caldă cu mine mereu.
Ca un fular pus la gâtul unui copil,
Ca o mireasă aleasă, unsă cu mir,
Prin care se sfinţeşte iubirea noastră,
Într-o Românie blândă, frumoasă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora

Dacă tu vei pleca, eu cui rămân?
Dacă tu te stingi, călătorind prin praf de stele,
Eu cui voi mai vorbi?
Dacă fiecare noapte va deveni zi, cum voi mai fi eu steaua ta? Plouă adesea în suflete, prin necuvinte ne vom întâlni,
În prag de dimineaţă sau în fiecare zi,
Nu mă las infectată de replici lipsite de sens,
Sunt la margine de drum, mă prind în horă
Mă las pierdută-n stele sau destin,
Sunt tot mai mult... înmiresmată.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea din ocean

La noapte voi face dragoste cu poezia ta, ca în fiecare noapte
Căci sunt doar o floare aruncată în ocean,
Fără întrebare.
Şi mă întreb oare cât voi putea să mai respir atâta iubire,
Prin porii mei de catifea?
Iubeşte mă aşa cum poţi ca într-o vară sau primăvară
Şi nu mă lăsa să mor căci fără tine sunt
Doar ea femeia fatală
Iubeşte-mă în fiecare zi cu un cuvânt.
Universul mi se deschide sau o poezie mă alintă
Iubeşte-mă cum numai tu o şiti a face
Iubeşte-mă pentru o eternitate
Eu, acea floaea ce miroase a iasomie.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununi de lacrimi

Cununi de lacrimi
Lumina-n singurătatea noastră
Nu crede în destine!
Crezi doar în iubire, frumuseţe şi misterul lumii şi al naturii!
Crezi în Dumnezeu-Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt!
Crezi în fiecare zare, fiecare foc s-a reaprins!
Crezi mai mult ca oricând în altarul inimii tale
Ascultă-ţi bătăile inimii cum ne cântă
Nu mai privi afară, e frig şi gerul mă doare
Nu mai privi în deşert, tu strivita-ţi zâmbetul cu un cent!
Floare de mac, floare de dor...
Eu am plecat
Tu te-ai risipit în neant.
Nu ma mai cauta, versul ţi-l cânt fără ştire
Nu mă mai iubi, în cuvinte,
Căci viaţa mi-a rezervat prea multe
Nu mă mai atinge în noapte,
Luna se retrage şi sparge gheaţa de suprafaţa a lacului
Ochii de vis ai jarului... Plec...
Oh, plec, cu noile litere mă conserv.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea

Inima-mi galopează la infinit...
Alerg eu, aleargă şi ea...
E tot mai aproape de a ta...
Trupurile se sculptează-n lumină
Întunericul are valoarea lui în doi
Lumina e iubirea...
Fără de care iubirea s-ar desena în culori viu-colorate
Plec odată cu Steaua Magică
Nu caut culorile, ci curcubeul adormit de primele săruturi
Eu stau atât de aproape că am să închid ochii
Şi toate stelele-mi vor fi lumina din privire
Orele fixe devin un obicei al iubirii nescrise
Mesajele devin necuvinte..
Ochii ne-nşeală ori de care ori visăm...
Suntem aproape, dar atât de departe...

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi viu

Cine ne-a lăsat în iarba de păşunat a sperat
Că nu ne vom descurca să-ajungem înapoi în inimi plăpânde,
Dar de am lua un nor de pe cer şi l-am lăsa aruncat,
El tot ar călători prin eter până la noi.
Simţim, aşadar să trăim şi să luminăm altarul iubirii,
Ni se aprinde flacăra!
De am putea să ne privim în ochi, simţind vibraţia sufletului pereche!
Uneori nu simţim nici de ce are nevoie sufletul nostru
Pentru a fi în armonie cu trupul şi mintea,
Credem că înainte de a aprecia trebuie să facem retrospectivă.
Cu lacrimi şi multă iubire în jur putem fi vii, noi, numai noi.
Viaţa este un curcubeu de sentimente contrarii.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Har

nicio stare
nu mă scoate din minţi şi nici tu
doar tergiversările inutile
fiecare vorbă care-mi zgârie pereţii
e doar o încercare

lumea e o cădere din limbaj
o scurgere a gândurilor în cuvinte
o dăruire cu har
care se aşează la masa de scris

în inimă stă ascunsă o podoabă
bătută în iubire
pentru asta cei care o vor
trebuie să poarte în suflet
pe Domnul.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e Iubirea

Iubirea nu există,
E doar o poezie tristă
Scrisă de un poet îngândurat
Care prin veacuri a rămas uitat.

Iubirea-i o poveste începută
De cineva care-a iubit odată,
Dar a murit şi a rămas uitată,
Azi nu există iubire-adevărată.

E un cuvânt ce spus la întâmplare
Adesea te răneşte şi-apoi moare.
Se pierde-n timp, şi e purtat de vânt,
Căci pân' la urmă e doar un cuvânt.

Şi peste timp rămâne doar uitarea
Şi amintirile care se pierd cu zarea.
Ce e iubirea nimeni n-o să ştie,
Şi la final rămâne-o poezie.

Pe care un poet începe a o scrie
Şi scrie rând cu rând neîncetat,
Iubirea e un gând necugetat
Ce la final rămâne-a fi uitat.

E scrisă printre rânduri şi-n poeme,
E discutată printre multe dileme,
Şi s-a vorbit de-atâtea ori despre iubire
Ca mai apoi să fie-o amintire.

Crestată pe pereţi şi pe copaci
Când din iubire nu mai ştii ce faci,
O spui, n-o simţi şi nici nu vei simţi
Ceea ce simţi atunci când vei iubi.

Rămânem la cuvântul aruncat,
Ce spus de-atâtea ori e neînsemnat,
Şi până la urmă iubirea e... se ştie,
O strofă tristă dintr-o poezie.

poezie de Alexandra Grigoreanu
Adăugat de Alexandra Grigoreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!