Vis-a-vis de stele

Plecările se succed
În şiruri nesfârşite
După legi rigide
Cu tristeţea aferentă

Şi spuneau cu rost
Strămoşii noştri
Primăvara când
Crapă mugurii
Atunci pleacă
Cei mai în vârstă
Dintre noi

Şi aşa s-au dus
Ai mei printre îngeri
În două primăveri
Consecutive
Iertaţi să fie
De-a pururea.

poezie de David Boia (16 martie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strămoşii noştri
Călători în veşnicii
Patriarhi eterni
Cetăţeni ai munţilor
De-a valma cu vulturi

tanka de David Boia (22 octombrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare de asediu

Se fac artificii urâte
Şi meschinării rele
Care se succed în şiruri
Când nu se emit
Ordonanţe de urgenta
Se rotesc în jurul cozii
Fac calea mânzului
Până târziu cu râvnă
În continuare taie
Frunze la câini
Se mânjesc anticipat
Sau roiesc ca trântorii
Bat apa în piuă
Înainte de termen
Dar şi după tipic
Între timp
Emit nonstop
Energie negativă
Pe faţa pământului
Şi toate astea
Numai pe bani publici
Contra cetăţeanului.

poezie de David Boia (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lenea

Strămoşii noştri ne-au lăsat
Acea vorbă de neuitat:
O spun, s-o ştie fiecare
Că lenea-i... cucoană mare!

epigramă de David Boia (2 martie 2012)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

pace

Pacea. Intervalul dintre două războaie consecutive.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roşu" (1981)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe fuioare de dor

am răbdare ca iarna aceasta să treacă
să vină primăvara cu minuni în braţe
se dezmorţesc grădini când gerul pleacă
seva pământului pătrunde sub scoarţe.

cînd înfloresc magnoliile îngerii zâmbesc
şi mugurii răsar plini de uimire
şi parcă toate visele se împlinesc
pe valul speranţei în marea de iubire.

când liliacul se îmbracă-n flori
şi lalelele vorbesc despre minuni
e real spectacol dansul dintre sori
peste arborii gătiţi cu cununi.

aştept primăvara pe fuioare de dor
să valsez cu zefirul pe al ierbii covor.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa prin crăpături

Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre şoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu şcolari îmbătrâniţi
crapă de ziuă pasărea care şi-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
şi se vede noaptea cum curge...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobetele păsărilor

Atunci când Primăvara vine
Şi păsările se-mpereche,
Atinse par că sunt de streche-
Printre vâlcele şi coline!

Izvoarele curg cristaline,
Încânt melodic în ureche,
Atunci când Primăvara vine-
Şi păsările se-mpereche!

Coboară Soarele-n rovine
Ca un flăcău fără pereche,
Să stea iubirilor de veghe
Şi raze să le dea senine-
Atunci când Primăvara vine!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu (24 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Neagu-Scanteianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragobete

Flăcăul Dragobete
Speranţă definitorie
Star milenar şi vredinc
Şi-a luat de astăzi
Primăvara în cap
Pentru noi cu dăruire
Şi puse munţi şi dealuri
În mişcare ondulatorie
Şi câmpuri şi plaiuri
Se pricopsiră cu viaţă
Şi lumină incipientă
După tradiţia dacică
Da cică el revine anual
Şi renaşte oportun
Si azi e capul primăveri.

poezie de David Boia (24 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti rănit şi sângeri
Nu te preda nici la îngeri
Numai atunci să te predai
Când vor să te ducă-n rai.

catren de David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre ecouri
Saltă cântec de îngeri
Perlă divină

haiku de David Boia (16 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serenada celui care pleacă

La serbarea mării e gratis,
orice spectator e binevenit,
scaunele sunt goale
soarele dă spre asfinţit.
***
S-aude în depărtare
ţipătul unui vapor,
iubita-i totuna cu Marea,
stelele pier de dor.
***
Valurile-ngână uşor
serenada celui ce pleacă.
s-apleacă-o pasăre-n zbor
timpul prea iute aleargă.
***
Pescăruşii s-adună în dans,
ninge cu pene de vise
valurile s-au albit,
ninge cu aduceri-aminte.
***
Serbarea a-nceput de mult,
stelele privesc mirate,
spectatorii au adormit
legănaţi de ape.
***
O rază de-a lunii coboară
lângă scena făcută din scoici,
îmi numără anii
trăiţi cu rost şi fără rost.
***
Luna păleşte mai tare,
n-am înţeles de ce,
poate-am greşit la adunare
falsificând ce e frumos.
***
Şi marea îşi cântă tristeţea,
vaporul in port a rămas,
spectacolul mării e viaţa,
pescăruşii – ani ce-au rămas.

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strămoşii noştri s-au ridicat pe picioarele dinapoi mult mai repede decât o facem noi astăzi.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide brusc fereastra spre cer şi vei vedea sufletele străbunilor printre îngeri.

aforism de David Boia (29 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa de îndemânare în amor

Azi nu există, dacă faci
Un studiu după legi rigide,
Nici impotenţi şi nici frigide
Ci parteneri... nu prea dibaci

epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda pe loc

Niciodată nu putem greşi prea mult
din pricina propriilor noştri ochi care văd aceasta.
Şi nici minţi nu putem prea mult să minţim
din pricina spaimei de-a rămâne noi înşine surzi.

Nici prea mult nu putem să trăim
şi nici prea frumos nu putem să trăim.
Altfel am putea să ne dezamăgim strămoşii.
Altfel am putea să ratăm şansa de a se naşte
cei care nu s-au născut.

Ne putem bucura numai atunci când nu ne vede nimeni,
Când nu ne vedem nici măcar noi înşine.
Nu, noi nu ne mulţumim cu puţin,
dar ştim că mai mult nu ni se cuvine.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revelion. Timpul principal are două diviziuni; noaptea dintre ani şi anii dintre nopţi.

antimetabolă aforistică de David Boia (31 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai îngeri

Evident seninul din noi
Nu poate exista singur
Numai înfăptuit de îngeri

În mod cert pacea între noi
Nu poate persista de fel
Numai realizată cu îngeri

Lumina noastră călăuzitoare
Nu poate străluci nici cum
Numai menţinută de îngeri

Viaţa noastră terestră
Nu poate dăinui nici când
Numai străjuită de îngeri

Categoric universul infinit
Nu poare fi etern nici cum
Numai implementat cu îngeri.

poezie de David Boia (2 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ucis

Am ucis

Noi primăvara am ucis,
Căldura ei nu se mai simte,
Să fi rămas numai un vis
Printre aducerile-aminte?

În infatuarea noastră,
Când goneam după averi,
Am pierdut-o şi-n fereastră
Plângem după primăveri.

Ne simţeam atât de siguri
În genunchi strângând averi,
Astăzi ne-amintim, dar singuri,
Crud miros de primăveri.

N-aveam timp pentru fiori,
N-aveam inimile calde,
Şi pe pomii plini de flori,
Fulgul rece, din noi, cade!

Nişte zombi reci şi goi,
Umbre încarnate, goale,
Fără suflete, strigoi,
Ne-mpleteam lanţuri din zale.

Astăzi ne-au legat în case,
Nişte cuşti ce le-am zidit,
Primăverile frumoase,
Le-am pierdut..., când am plătit.

Flori M. Flori (Florentina Mitrică)
31,03,2020

poezie de Florentina Mitrică (31 martie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe plai

Pe plaiu-acesta însorit,
Luptând sub pravile creştine,
Strămoşii noştri au murit
Cu gândul de-a... trăi mai bine!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea ca un zbor lung
Plutind pe cerul senin,
În spaţii ce nu-i ajung
În sufletul parcă prea plin.

Iubirea aduce adieri
Peste gingaşele narcise,
Ieşite din primăveri
Cu petalele deschise.

Iubirea, zâmbete noi,
A sufletului încins,
Mătasea buzelor moi
Sensibile de nedescris.

Iubirea, o rază lină,
Cu puteri nemăsurate,
Care pune în lumină
Aureola inimilor curate.

Lăsaţi iubirea să curgă
În inimă de orice vârstă!
Căci tristeţea o alungă
Atunci când iubirea există.

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!